Reconstituire vechime

Sentinţa civilă nr.  41/23.01.2018

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 09.11.2016, reclamanta  C.M., prin reprezentant convenţional, av. S.C.F., cu delegaţie la fila  5 ds.,  a chemat în judecată pe pârâta U.A.T. - Comuna H., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să se dispună reconstituirea vechimii în muncă a reclamantei şi să oblige pârâta să procedeze la emiterea unei adeverinţe privind recunoaşterea vechimii în muncă pentru perioada lucrată la CAP R. şi CAP H.

În motivare, reclamanta a arătat că a lucrat înainte de anul 1990 la fosta C.A.P. R. care în anul 1979 a fost absorbită de C.A.P. H., care a fost dizolvată şi radiată după 1990.

Arată reclamanta că, deşi a lucrat o perioadă  mai mare de timp la cele două CAP – uri, modul de păstrare a evidenţelor a fost deficitar astfel încât conform adeverinţei nr. 5380/12.11.2009 emisă de Primăria Comunei H. (care a preluat arhiva fostelor C.A.P.-uri) rezultă o vechime de doar 11 ani, din care doar 8  la calculul pensiei,  deşi în cuprinsul acesteia se recunoaşte că a lucrat o perioadă mai mare, dar se arată că nu există arhiva.

În dovedirea acţiunii s-a solicitat proba cu înscrisuri, martorul  B.C., expertiză judiciară contabilă şi prezumţii.

În drept s-a invocat Decretul 92/1976 (aplicabil la data prestării muncii)art. 279 din Codul muncii şi Legea 263/2010.

Au fost depuse înscrisurile de la filele 6-7 respectiv: adeverinţa 5380/12.11.2009 şi adeverinţa 3803/09.05.2016, ambele emise de Primăria Comunei H.

Reclamanta a precizat obiectul acţiunii prin înscrisul de la fila 18 arătând că faţă de prevederile Deciziei nr. 2/2016 pronunţată de ÎCCJ în dosarul nr. 24/2015 în soluţionarea unui recurs în interesul legii, a arătat că înţelege să precizeze obiectul acţiunii, în sensul că  solicită reconstituirea vechimii în muncă pentru perioada 1969-1989,  faţă de situaţia  că angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic şi nu există documente primare necesare reconstituirii.

La termenul de judecată din data de  1 noiembrie 2017, instanţa a  pus in discuţie excepţia  lipsei calităţii procesuale a UAT  com.H., faţă de precizările depuse la dosar  din care rezultă că  nu  există documente primare  şi  potrivit adeverinţei fl.7 ds, din care rezultă că  arhiva fostului CAP H.  a fost distrusă  in incendiu şi nu ar  exista informaţii, revenind  la Decizia  pronunţată ICCJ NR. 2/2016 (Complet RIL) care statuează că in situaţia in care nu există documente  primare, justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii.

La termenul de judecată din data de 10 ianuarie 2018, când s-au pus concluzii pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a  UAT H. şi incidenţa  dispoziţiei cuprinse în Ril 2/2016, reclamanta prin apărător a aratat că nu  solicită introducerea în cauză a C.J.P.. S-a mai susţinut că,  în acţiuni  similare  a  fost  introdusă  in cauză C.J.P. Bacău, iar cauza a  fost  respinsă, apreciază că in cauză  are calitate procesuală pasivă unitatea care a preluat arhiva, respectiv  CAP H.,  desi in ciuda eforturilor depuse de reclamantă aceasta nu a reuşit să intre in posesia altor  documente cu excepţia celor depuse la dosarul cauzei,  lasă  excepţia  la apreciere.

Pârâta prin reprezentant, a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a UAT H., apreciind că în cauză, faţă de RIL 2/2016, are calitate procesuală pasivă C.J.P. Bacău.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Potrivit art. 248 Cod procedură civilă instanţa urmează a se pronunţa cu prioritate asupra  excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, excepţie care urmează a fi admisă, motivat de următoarele argumente :

Reclamanta a solicitat să se dispună reconstituirea vechimii lucrată ca membru cooperator la C.A.P. R. şi C.A.P. H. în perioada 1.01.1969-31.12.1989 şi să oblige pârâta să procedeze la emiterea unei adeverinţe privind recunoaşterea vechimii în muncă pentru perioada respectivă.

 Potrivit înscrisurilor depuse la dosar, instanţa reţine că pârâta UAT H. a eliberat reclamantei adeverinţa adeverinţa  5380/12.11.2009 (fila 6), în care este  evidenţiat numărul de 478 norme realizate de către reclamantă cât timp aceasta a avut calitatea de membru cooperator în cadrul Cap şi numărul de ani lucraţi – 11 ani.

Din adeverinţa 3803/09.05.2016 (fila 7), eliberată pentru B.M., rezultă că arhiva fostului C.A.P. R. a fost distrusă în urma unui incendiu şi nu se pot elibera date privind centralizarea normelor defalcate pe ani.

Reclamanta susţine că din 1969 până în 1989 a lucrat la C.A.P. R. care ulterior, în anul 1979 a fost absorbit de C.A.P. H. şi că normele din adeverinţa 5380/12.11.2009 sunt de la C.A.P. H.

S-a mai susţinut de către reclamantă, prin  apărător că, arhiva fostei cooperative agricole de producţie  a  fost distrusă de un incendiu, că  CAP H. are calitate procesuală pasivă, cu  acest pârât înţelege să se judece deoarece, în alte acţiuni în care a fost introdusă în cauză C.J.P. Bacău, acestea au fost respinse.

Instanţa reţine că,  finalitatea urmărită de reclamantă într-o astfel de cerere de reconstituire a vechimii în muncă o constituie, în principal, obţinerea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se confirme existenţa şi conţinutul raporturilor de muncă exercitate în trecut de reclamantă în calitate de membru cooperator,  hotărâre pe care o poate valorifica în faţa autorităţii cu competenţe în stabilirea drepturilor de pensie, în locul  actelor doveditoare, pe care, din diverse motive, nu le deţine.

Una dintre condițiile imperative necesare pentru a fi parte în procesul civil este aceea de a avea calitate procesuală. Aceasta este definită în literatura de specialitate ca fiind identitatea între persoana reclamantului și cel care este titular al dreptului, precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic supus judecății. Sarcina indicării calității procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare în judecată, trebuie să expună împrejurările din care să rezulte că el este îndreptățit să-l cheme în judecată pe pârât. În speţa de faţă, reclamanta a investit instanţa şi solicită să dispună reconstituirea vechimii în muncă, pentru o perioada de activitate prestată  în calitate de membru cooperator în cadrul CAP R. şi CAP H..  Calitatea procesuală pasivă într-un proces, presupune o identitate între pârâtul chemat în judecată și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății de către reclamantă, care neagă sau împiedică înfăptuirea, recunoaşterea dreptului reclamantei; persoana față de care reclamanta dorește să își stabilească existenta unui drept real sau persoana în patrimoniul căreia reclamanta dorește să dovedească inexistența unui drept real.

Prin  precizarea l-a acţiune, deşi s-au invocat dispoziţiile RIL 2/2016, care prevede că „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 279 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru acţiunile privind reconstituirea vechimii în muncă, anterioare intrării în vigoare a Codului de procedură civilă actual/acelaşi text de lege cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) şi art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acţiunile în reconstituirea vechimii în muncă, introduse de la momentul intrării în vigoare a actualului Cod de procedură civilă şi în continuare; art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865 pentru acţiunile privind constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi a II-a de muncă introduse sub imperiul acestei reglementări/art. 35 cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) şi art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acelaşi tip de acţiuni, formulate după intrarea în vigoare a codului actual, în toate ipotezele, atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în situaţia în care nu există documente primare.” instanţa reţine că,  reclamanta a insistat să se judece cu UAT H. cu privire la care nu a  adus dovezi că ar fi continuatorul  CAP H.,  astfel,  reclamanta, prin apărător, nu a stabilit un  cadru procesual corect, cadru procesual care ţine exclusiv de voinţa reclamantei, aceasta fiind o reflectare a principiului disponibilităţii  prevăzut de art. 9 al. (2) Cod procedură civilă, reclamanta prin  apărător nu a formulat o cerere expresă de introducere în cauză a C.J.P. Bacău.  Mai mult, a arătat expres, prin încheierea de şedinţă din data de din data de 10 ianuarie 2018, când s-au pus concluzii pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a  UAT H. şi incidenţa  dispoziţiei cuprinse în RIL 2/2016, că nu  solicită introducerea în cauză a C.J.P.. S-a mai susţinut că,  în acţiuni  similare  a  fost  introdusă  in cauză C.J.P. Bacău, iar cauza a  fost  respinsă, apreciază că in cauză  are calitate procesuală pasivă unitatea care a preluat arhiva, respectiv  CAP H.,  desi in ciuda eforturilor depuse de reclamantă aceasta nu a reuşit să intre in posesia altor  documente cu excepţia celor depuse la dosarul cauzei.

Cu privire la lipsa calităţii procesuale pasive a UAT H., instanţa mai reţine că, după terminarea operaţiunilor de lichidare a C.A.P.-.urilor Comisiile de lichidare au predat, pe bază de proces-verbal, situaţiile întocmite în baza art. 42 din HG 131/1991 şi art. 27 din Legea 18/1991 şi care au fost preluate de C.P. de la fosta D.M.P.S. Potrivit art. 32 din Legea 80/1982, abrogată prin legea 19/2000 constituie timp util la pensie, pentru membri cooperatori, perioada în care aceştia au realizat un volum de muncă în fostele cooperative agricole de producţie sau au achita contribuţia  prevăzută de Legea 5/1977.

Potrivit art.13 din L 4/1977- vechimea în muncă, în înţelesul prezentei legi, reprezintă totalul anilor în care cooperatorul a lucrat cel puţin 200 zile calendaristice în unitatea agricolă cooperatistă. Art.14 prevede că numărul anilor în care cooperatorul a lucrat mai puţin de 200 zile  calendaristice anual intră în calculul vechimii în muncă, numai dacă acesta şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite şi a efectuat volumul de muncă prevăzut pentru realizarea sarcinilor din planul de producţie, de venituri şi cheltuieli pe anul respectiv.

Articolul  4 din HG 542/1992 reglementa astfel: „(1) Documentele privind constituirea drepturilor de asigurări sociale şi pensii ale membrilor fostelor cooperative agricole de producţie se preiau prin protocol şi se conserva de direcţiile teritoriale de munca şi protecţie socială.  (2) În baza prevederilor art. 31 din Legea nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, direcţiile judeţene pentru agricultura şi direcţiile de munca şi protecţie socială vor asigura, până la 31 decembrie 1992, întocmirea pe localităţi a situaţiilor privind timpul util la pensie pentru persoanele care au lucrat în fostele cooperative agricole de producţie. (3) Situaţiile prevăzute la alin. (2) vor fi afişate la sediile consiliilor din localităţile respective. Persoanele nemulţumite se pot adresa direcţiilor judeţene de munca şi protecţie socială în termen de 30 de zile de la data afişării, situaţiile definitive urmând sa fie stabilite până la 28 februarie 1993.”

Potrivit Legii 19/2000 dar şi a Legii 263/2010, aplicabilă în prezent, constituie stagiu de cotizare şi timpul util la pensie realizat de agricultori, în condiţiile reglementate de Legea nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cel realizat anterior apariţiei acestei legi.

Persoanele cărora, până la data intrării în vigoare a legii 263/2010, nu li s-a calculat timpul util în baza Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare, vor putea solicita caselor teritoriale de pensii stabilirea timpului util.

Dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a duratei de asigurare, realizată până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege, pe baza cărora se poate stabili că s-a achitat contribuţia de asigurări sociale.

Chestiunea calităţii procesuale pasive , în speţa de faţă, astfel cu a fost descrisă mai sus,  a fost analizată,  de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în RIL 2/2016,  care a statuat că :

„  ….

28. În acest caz, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, întrucât acestea sunt singurele entităţi abilitate de lege să emită deciziile de pensie, în baza tuturor documentelor apte a certifica stagii de cotizare, hotărârea judecătorească prin care se recunoaşte vechimea în muncă fiind un astfel de document.

29. Chiar dacă nu este debitor în raportul juridic de drept substanţial, întrucât nu este parte în raportul juridic de muncă şi nu are, printre atribuţiile stabilite în sarcina sa prin art. 139 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi pe cea a recunoaşterii vechimii în muncă, casa teritorială de pensii reprezintă singura entitate chemată să valorifice aspectele ce ţin de vechimea în muncă în procesul de stabilire a drepturilor de pensie.

30. Ca atare, în cazul dispariţiei, din punct de vedere juridic, a angajatorului, este şi singura persoană interesată să se opună la valorificarea drepturilor pretinse de angajat, în ipoteza în care acestea nu ar fi conforme cu dispoziţiile legale în materie, şi, în consecinţă, singura entitate care trebuie să stea în procesul de recunoaştere a acestor drepturi.

…..”

Pentru argumentele mai sus expuse, instanţa urmează să admită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a  UAT H. şi, în consecinţă , va respinge acţiunea având ca obiect „reconstituire vechime”ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Domenii speta

Spete similare