Incuviințarea deschiderii procedurii de adopţie

Deliberând asupra prezentei cereri de încuviințare a deschiderii procedurii de adopţie, notează următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi în 21 decembrie 2018 sub numărul de dosar 8023/99/2018, reclamanta DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI IAŞI a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. A.-M., încuviinţarea deschiderii procedurii de adopţie pentru copilul C. A.-E. (CNP xxx……..născută în xxx, în Municipiul Iaşi, judeţul Iaşi, fiica lui  x  şi a lui x .

În motivarea acţiunii promovate, reclamanta a arătat că, în fapt, cazul copilului C. A.-E. a ajuns în atenția D.G.A.S.P.C. Iași prin sesizarea înaintată către Maternitatea „Cuza Vodă” Iași, prin care se informa că, în data de 20.03.2017, s-a internat C. A.-M., care a născut în aceeași zi, precum şi că în 21.03.2017 C. A.-M. a declarat în scris că dorește ca, pentru copilul nou născut, să se dispună o măsură de protecție, întrucât nu deține resurse materiale, financiare și locative pentru a îngriji și nou născutul. A mai susţinut reclamanta că sesizarea menţionată  preciza demersurile de evaluarea inițială a asistentului social al maternității, din care se evidențiază următoarele aspecte: C. A.-M. are în îngrijire încă doi copii și nu mai menține legătura cu fostul concubin; deşi a fost consiliată de către asistentul social al maternității pentru a beneficia de sprijin și ocrotire în Centrul Maternal „Maternus”, ea a refuzat categoric aceste servicii; a fost remarcat de către personalul medical faptul că mama nu manifesta atașament față de copil și, implicit, prezenta deficit de relaționare cu acesta, imediat după naștere refuzând să vadă nou-născutul; în 21 martie 2017 C. A.-M.  a părăsit unitatea medicală fără a aștepta clarificarea situației copilului și fără a colabora în demersurile pentru întocmirea certificatului de naștere al acestuia; în 23.03.2017, reprezentanții DGASPC Iași, Poliției Municipiului Iași și ai Maternității „Cuza Vodă” Iași au semnat procesul verbal de constatare a părăsirii copilului în maternitate.

În cererea introductivă de instanţă s-a mai susţinut că, la data de 24.03.2017, reprezentanții DGASPC (SSU) s-au deplasat la domiciliul mamei, însă nu au găsit-o, fapt pentru care i s-a lăsat o invitație scrisă în cutia poștală, ulterior i s-a telefonat mamei și s-a stabilit o întrevedere la sediul DGASPC în vederea stabilirii unui plan de viitor pentru copil, întrevedere care însă nu  a avut loc.

Reclamanta a mai susţinut că în 27.03.2017 s-a dispus plasamentul în regim de urgență la Centrul de Servicii Sociale „Sf. Andrei”, conform Dispoziției nr.145/27.03.2017, că la 28 martie 2017, la insistentele reprezentanților Poliției, DGASPC și ale maternității,  mama a colaborat cu reprezentanții Centrul de Servicii Sociale „Sf. Andrei” și a depus documentația necesară întocmirii  certificatului de naștere al copilului, că de la data instituirii măsurii de protecție mama a vizitat copilul de patru ori la Centrul de Servicii Sociale „Sf. Andrei”, însă nu şi-a exprimat opinia cu privire la planul de viitor pentru copil. De asemenea, reclamanta a mai afirmat că în 4 mai 2017 reprezentanții DGASPC (SSU) s-au deplasat la domiciliul mamei, dar nu au găsit-o, că în 8 mai 2017 mama a fost contactată telefonic de către reprezentanții DGASPC, ea afirmând că se va prezenta la sediul instituției în data de 9.05.2017, ora 10.00, dar neprezentându-se și necomunicând sub altă formă cu managerul de caz în vederea clarificării situației fiicei sale. 

Reclamanta a mai susţinut că în 15 mai 2017 măsura de plasament în regim de urgență  de la Centrul de Servicii Sociale ,,Sf. Andrei” a copilului C. A. E. a fost înlocuită cu plasamentul la asistentul maternal profesionist I. G., conform sentinței civile nr. 976, că pârâta C. A.-M. provine dintr-o familie cu probleme sociale și ai cărei membri au săvârșit fapte penale, că pârâta locuiește la domiciliul părinților, C. M. și C. I.,  într-o casă compusă din două camere, bucătărie și baie, în condiții corespunzătoare, nu realizează venituri financiare (a beneficiat de ajutor social o perioadă), că mai are doi frați: C.  T. și C. G. M., ambii condamnați la închisoare pentru săvârșirea unor fapte penale (complicitate la înșelăciune și respectiv, trafic și consum ilicit de droguri) și o soră, C. E., care este plecată în Italia; bunica maternă a copilului, C. M. a fost eliberată din Penitenciarul Bacău în luna octombrie 2017, fiind condamnată pentru tăinuirea consumului de droguri al fratelui C. G. M.; Bunicul matern al copilului, C. I., execută o pedeapsă privativă de libertate de ani pentru trafic și consum ilicit de droguri; C. T. ispășește o pedeapsă privativă de libertate, fiind condamnat pentru complicitate la înșelăciune; C. G. M. execută o pedeapsă privativă de libertate pentru trafic și consum ilicit de droguri; C. I. execută o pedeapsă privativă de libertate pentru trafic și consum ilicit de droguri.

A mai informat reclamanta că pârâta mai are doi copii, C. I. (6 ani) și C. A. G (3 ani), dintr-o relație de concubinaj cu B. F., care contribuie la creșterea acestora și îi vizitează periodic, precum şi că, pe durata plasamentului la asistentul maternal, copilul a avut evoluție bună, a fost înscris la medicul de familie din localitate; alimentația copilului este conform nevoilor impuse de vârstă, fără recomandări speciale.

Reclamanta a declarat că, pe durata perioadei de plasament la asistentul maternal, copilul nu a fost vizitat de către mamă sau rude, că atât mama, cât și bunica au declarat inițial faptul că nu se pot ocupa de creșterea și îngrijirea copilului, ulterior schimbându-și declarația și dorind reintegrarea acestuia în familie, însă nu au colaborat cu specialiștii și nu au realizat demersuri în acest sens, manifestând dezinteres pentru copil. De asemenea, reclamanta a menţionat că, potrivit demersurilor realizate, bunicul și unchiul copilului nu sunt de acord cu deschiderea procedurii de adopție pentru copil, însă cei doi nu s-au interesat până în prezent de situația acestuia și execută pedepse privative de libertate, precum şi că mama și bunica copilului locuiesc împreună și au în îngrijire surorile acestui, că, deşi au fost de acord cu deschiderea procedurii de adopție, și-au schimbat declarațiile, dorind reintegrarea, şi le-au fost aduse la cunoștință demersurile în vederea reintegrării și necesitatea creării unei relații de atașament cu copilul și au fost de acord cu vizitarea acestuia la sediul DGASPC, până la data promovării acţiunii nu s-a realizat acest lucru, cele două dând dovadă de dezinteres.

În cererea introductivă de instanţă s-a mai arătat că mama a fost informată de consecințele dezinteresului față de copil și a fost invitată la sediul DGASPC în vederea clarificării planului de viitor pentru copil, însă nu s-a prezentat și nici nu și-a manifestat interesul prin intermediul altor mijloace de comunicare (telefon, etc), că, în urma contactării de către Direcția de Asistență Socială Iași, bunica și-a manifestat din nou dorința de a reintegra copilul, însă mama nu este de acord și ar dori plasamentul familial al acestuia la bunică, precum şi că au fost stabilite întrevederi la sediul Direcției de Asistență Socială Iași pentru clarificarea planului de viitor al copilului, însă nu au fost respectate termenele stabilite, bunica nu a manifestat interes și nu a colaborat cu autoritățile.

Reclamanta a mai afirmat că de la data instituirii măsurii de protecție și până în prezent nu a fost depusă nici o cerere oficială la sediul DGASPC Iași în vederea reintegrării copilului sau instituirii plasamentului familial și nici a fost identificată nici o rudă care să-și manifeste interesul privind situația copilului.

În drept, reclamanta şi-a fundamentat cererea pe prevederile art. 8 şi ale art. 28 alin.2 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției.

La cererea de încuviinţare a deschiderii procedurii de adopţie au fost ataşate următoarele înscrisuri: raportul de evaluare nr. 37298 din 28 noiembrie 2018 întocmit de către asistentul social din cadrul DIRECŢIEI GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI IAŞI - COMPARTIMENTUL ADOPȚII ȘI POSTADOPȚII; revizuirea planului individualizat de protecţie, nr. 30330 din 21 noiembrie 2018; cartea de identitate a pârâtei; certificatul de naştere a minorei C. A.-E. sentinţa civilă nr. 976 din 15 mai 2017 pronunţată de Tribunalul Iaşi - Secţia I Civilă; genograma familiei copilului C. A.-E.; adresa nr. 35133 din 29 octombrie 2018 a Municipiului Iaşi - Direcţia de Asistenţă Comunitară - Serviciul Autoritate Tutelară Protecţia Minorilor şi Familiei; adresa nr. 43316 din 22 octombrie 2018 a Judeţului Iaşi – Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Iaşi; adresa nr. 24781 din 8 august 2018 a Municipiului Iaşi - Direcţia de Asistenţă Comunitară - Serviciul Autoritate Tutelară Protecţia Minorilor şi Familiei; adrese emise de către reclamantă către rudele minorei C. A.-E.; refuzul rudelor minorei de a se ocupa de creşterea şi îngrijirea minorei; ancheta socială nr. 501 din 27 martie 2017 întocmită de Primăria comunei Miroslăveşti; rapoarte de convorbire telefonică; rapoarte de vizită din 6 iunie 2018; declaraţii ale rudelor până al gradul al IV-lea cu privire la situaţia copilului C. A.-E.

Deşi legal citată la două termene de judecată consecutive – 23 ianuarie 2019 şi 20 februarie 2019 – cu menţiunea de a se prezenta în instanţă pentru a-şi exprima consimţământul la deschiderea procedurii de adopţie a minorei C. A.-E., pârâta C. A-M. nu a dat curs invitaţiei şi nici nu a comunicat în vreun alt mod poziţia procesuală faţă de acţiunea promovată de către reclamantă cu privire la deschiderea procedurii de adopţie.

În cursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisuri (cele anexate cererii introductive de instanţă).

Deliberând asupra cererii formulată de către reclamanta DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI IAŞI, instanţa o apreciază a fi întemeiată, urmând a o admite, în considerarea argumentelor ce succed.

În fapt, pentru minora C. A.-E., născută la data de xx xx 2017, s-a impus instituirea unei măsuri de protecţie imediat după naşterea sa, motivat de faptul că mama minorei a refuzat să îşi asume responsabilităţile părinteşti, abandonând-o în maternitate. Cazul minorei a ajuns în atenţia agenţilor reclamantei ca urma a unei sesizări din partea Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Cuza Vodă” Iaşi, prin care se comunica că, a două zi după ce mama a născut în cadrul spitalului un copil de sex feminin, a refuzat orice contact cu acesta, solicitând instituirea unei măsuri de protecţie pentru copil şi părăsind maternitatea, abandonând nou-născutul. Întrucât demersurile ce au fost efectuate de către organele abilitate au conturat ipoteza că nou-născutul se află în situaţia copilului neglijat, directorul general al DGASPC Iaşi a emis, în 27 martie 2017, Dispoziţia nr. 145, prin care s-a dispus instituirea, pentru minora C. A.-E., a plasamentului în regim de urgenţă la Complexul de Servicii Comunitare „Sfântul Andrei” Iaşi.

Prin sentinţa civilă nr. 976 pronunţată în 15 mai 2017 de către Tribunalul Iaşi - Secţia I Civilă în dosarul nr. 2664/99/2017, s-a dispus înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă luată prin dispoziţia nr. 145 din 27 martie 2017 emisă de către reclamantă cu măsura plasamentului minorei C. A.-E. la asistentul maternal profesionist I. G..

Notează Tribunalul că, deși minora în discuție s-a aflat, încă de la naşterea sa, sub imperiul unor măsuri de plasament, pe durata acestora mama minorei a vizitat-o doar de patru ori la Complexul de Servicii Comunitare „Sfântul Andrei” Iaşi, iar, după data de 15 mai 2017, pârâta nu a mai vizitat-o niciodată pe micuţa A.-E.. Pârâta mai are încă doi copii minori, rezultaţi dintr-o relaţie de concubinaj cu B. F..

Observă Tribunalul că pârâta are, la data pronunţării prezentei, 24 de ani şi locuieşte împreună cu părinţii săi la domiciliul acestora, într-un imobil format din două camere, bucătărie şi baie, în condiţii corespunzătoare. Profilul socio-moral al majorităţii membrilor de familie ai pârâtei este unul însă marcat de conflicte cu legea penală: mama pârâtei a executat o pedeapsă privativă de libertate pentru tăinuirea unei infracţiuni de trafic de droguri săvârşită de către fratele pârâtei, C. G. M., unchiul pârâtei; tatăl pârâtei execută în cadrul Penitenciarului Vaslui o pedeapsă privativă de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri; fratele C. G. M. execută în cadrul Penitenciarului Iaşi o pedeapsă privativă de libertate de şapte ani pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri; fratele C. T. execută în cadrul Penitenciarului Iaşi o pedeapsă privativă de libertate.

Chestionaţi cu privire la oportunitatea deschiderii procedurii de adopţie a minorei C. A.-E, membrii familiei minorei au adoptat oficial poziţii diferite – unii (unchiul matern C. G. M.) manifestându-şi consimţământul cu privire la deschiderea procedurii, alţii (bunicul matern C. I., unchiul matern C. T.) declarând că nu sunt de acord cu deschiderea procedurii, alţii adoptând succesiv poziţii pro şi contra adopţiei (mama, bunica maternă); în esenţă însă, niciunul dintre membrii familiei naturale a minorei nu a investit autorităţile cu o cerere de reintegrare a minorei în familie şi nici nu s-a interesat în vreun fel de soarta micuţei, ulterior instituirii plasamentului minorei la asistentul maternal profesionist I. G., iar în cadrul familiei lărgite nu a putut fi identificată nici o persoană care să poată să îşi asume efectiv responsabilitatea creşterii minorei.

Raportul de evaluare întocmit de către asistentul social din cadrul DIRECŢIEI GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI IAŞI - COMPARTIMENTUL ADOPȚII ȘI POSTADOPȚII, declarațiile rudelor materne ale minorei, situaţia socială şi atitudinea acestora relevă faptul că, la data soluționării prezentei acțiuni civile, reintegrarea minorei C. A.-E. în familie nu este posibilă și nicio persoană din cadrul familiei lărgite nu este aptă să se ocupe de creșterea și îngrijirea minorei.

De asemenea, observă instanţa că revizuirea planului individualizat de protecţie răspunde interesului superior al copilului şi are ca finalitate adopţia internă, întrucât, pe de o parte, după instituirea măsurii de protecţie specială a minorei, au trecut mai mult de şase luni, iar rudele minorei nu au colaborat cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie.

Deşi pârâta C. A.-M. a fost citată prin publicitate pentru termenele de judecată din 23 ianuarie 2019 şi din 20 februarie 2019, cu menţiunea de a se prezenta personal în instanţă pentru a-şi manifesta punctul de vedere cu privire la deschiderea procedurii de adopţie pentru minora C. A.-E., pârâta nu a dat curs invitaţiei adresate.

În drept, instanţa reține incidența următoarelor texte din Legea nr. 273/2004, republicată:

Art. 28

(1) Planul individualizat de protecţie, astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are ca finalitate adopţia internă dacă: [...]  b) după instituirea măsurii de protecţie specială au trecut 6 luni şi părinţii fireşti ai copilului şi rudele până la gradul al patrulea ale acestuia, care au putut fi găsite, nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie; [...] d) după instituirea măsurii de protecţie specială, părinţii şi rudele copilului până la gradul al patrulea care au putut fi găsite declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului şi în termen de 30 de zile nu au revenit asupra declaraţiei. Direcţia are obligaţia înregistrării acestor declaraţii, precum şi a celor prin care părinţii şi rudele până la gradul al patrulea revin asupra declaraţiilor iniţiale; [...]

(2) În termenele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi, respectiv, la lit. c), direcţia are obligaţia să facă demersurile necesare identificării şi contactării părinţilor fireşti/rudelor copilului până la gradul al patrulea, să informeze periodic părinţii fireşti şi rudele copilului care au putut fi găsite asupra locului în care se află efectiv copilul, asupra modalităţilor concrete în care pot menţine relaţii personale cu acesta, precum şi asupra demersurilor necesare în vederea reintegrării sau integrării.

Art. 32:

(1) Încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei se face numai dacă: a) planul individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă; b) sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 28 sau, după caz, cele prevăzute la art. 29; c) părinţii copilului sau, după caz, tutorele îşi exprimă consimţământul la adopţie, în condiţiile legii. Dispoziţiile art. 8, precum şi prevederile legale care reglementează situaţiile speciale privind consimţământul părinţilor se aplică în mod corespunzător.

(2) Direcţia are obligaţia să facă dovada efectuării corespunzătoare a demersurilor prevăzute la art. 28 alin. (2). 

Art. 8

(1) Instanţa judecătorească poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte, prin orice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia dată în condiţiile legii, cu motivarea expresă a hotărârii în această privinţă.

(2) Se poate considera refuz abuziv de a consimţi la adopţie şi situaţia în care, deşi legal citaţi, părinţii fireşti sau, după caz, tutorele nu se prezintă la două termene consecutive fixate pentru exprimarea consimţământului.

Concluzionând, Tribunalul apreciază că în cauză constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a încuviinţa deschiderea procedurii de adopţie cu privire la minora C. A.-E.: planul individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 28 din Legea nr. 273/2004, iar instanţa va suplini consimţământul mamei la adopţie. Această suplinire se justifică pe calificarea ca abuzivă  a refuzului pârâtei de a se prezenta la termenele de judecată consecutive din 23 ianuarie 2019 şi 20 februarie 2019, pentru care a fost legal citată pentru exprimarea consimţământului; încă de la naşterea minorei, pârâta a manifestat un dezinteres constant şi nejustificat faţă de soarta acesteia, de creşterea şi educarea căreia nu s-a preocupat şi nici nu a manifestat vreo dorinţă clară de a se ocupa pe viitor. Refuzul mai vechi al pârâtei de a-şi da acordul cu privire la deschiderea procedurii de adopţie a fiicei sale, dublat de indiferenţa acesteia faţă de minoră, pe care a abandonat-o imediat după naştere, este, în mod vădit, unul abuziv şi contrar binelui minorei. Aceasta întrucât este evident că este în interesul minorei să fie crescută într-un mediu familial securizant şi stabil, unde să beneficieze nu doar de susţinere materială, ci, mai ales, de una afectivă, unde să se simtă iubită şi acceptată.

La data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, în temeiul art. 32 alin. 5 lit. a) din Legea nr. 273/2004, drepturile şi obligaţiile părinteşti ale părinţilor fireşti sau, după caz, cele exercitate de persoane fizice ori juridice se vor suspenda şi vor fi exercitate de către preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.

Faţă de cele ce preced, Tribunalul, suplinind consimţământului pârâtei C. A.-M., va încuviinţa deschiderea procedurii adopţiei cu privire la copilul C. A.-E., hotărând totodată ca drepturile şi obligaţiile părinteşti cu privire la copilul C. A.-E. să fie exercitate, respectiv îndeplinite de către Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.

Domenii speta

Spete similare