Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, la data de 09.07.2021, sub nr. 26999/299/2021, petentul AT a chemat în judecată pe intimata DGRFPB, solicitând instanţei anularea procesului-verbal seria PBW nr. 446745 din data de 06.07.2021.
În motivare, a învederat că depăşirea pentru care a fost sancţionat s-a produs pe linie discontinuă, neexistând niciun indicator, astfel că nu este vinovat de săvârşirea faptei imputate.
În drept, nu au fost invocate dispoziţii legale.
În probaţiune, petentul a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri (f.2-5).
La data de 13.07.2021, anterior primului termen de judecată din data de 08.09.2021 şi anterior comunicării plângerii contravenţionale către intimată, reclamantul a formulat cerere de renunţare la judecată (f.7), semnată şi depusă personal de către acesta la registratura instanţei.
Analizând cu prioritate cererea de renunţare la judecată formulată de către petent, instanţa reţine următoarele:
În fapt, la data de 13.07.2021, anterior primului termen de judecată din data de 08.09.2021 şi anterior comunicării plângerii contravenţionale către intimată, reclamantul a formulat cerere de renunţare la judecată (f.7), semnată şi depusă personal de către acesta la registratura instanţei.
Şi-a motivat poziţia procesuală în sensul că va reveni cu o nouă plângere contravenţională care să prezinte mai amplu şirul evenimentelor.
În drept, instanţa reţine că principiul disponibilităţii, consacrat prin dispoziţiile art. 9 din C.pr.civ., presupune faptul că părţile pot determina existenţa procesului, prin declanşarea procedurii judiciare şi prin libertatea de a pune capăt procesului înainte de a interveni o hotărâre asupra fondului pretenţiei supuse judecăţii, şi conţinutul procesului, prin stabilirea cadrului procesual, în privinţa părţilor, obiectului şi cauzei, precum şi a fazelor şi etapelor pe care procesul le-ar putea parcurge.
Astfel, potrivit art. 9 alin. (3) din C.pr.civ., în condiţiile legii, partea are posibilitatea, după caz, de a renunţa la judecarea cererii de chemare în judecată sau la însuşi dreptul pretins, poate recunoaşte pretenţiile părţii adverse, se poate învoi cu aceasta pentru a pune capăt, în tot sau în parte, procesului, poate renunţa la exercitarea căilor de atac ori la executarea unei hotărâri, precum şi de a dispune de drepturile sale în orice alt mod permis de lege.
Renunţarea la judecată este un act de dispoziţie care provine de la reclamant. Întrucât este cel care a declanşat procesul, conform principiului disponibilităţii, reclamantului i se recunoaşte şi dreptul de a renunţa la judecată, motivele care îl determină să efectueze acest act de dispoziţie fiind fără relevanţă.
Totodată, articolul 406 din C.pr.civ. stabileşte condiţiile în care reclamantul poate renunţa la judecată, acest lucru putându-se realiza oricând, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţa de judecată, fie prin cerere scrisă, cerere formulată personal sau prin mandatar cu procură specială.
Instanţa constată că cererea prin care se solicită renunţarea la judecată de la f. 7 este formulată în scris şi este însuşită prin semnătură de către reclamant, fiind astfel îndeplinite condiţiile de formă ale actului de dispoziţie al renunţării la judecată.
De asemenea, instanţa constată că cererea de renunţare la judecată a fost formulată anterior comunicării cererii de chemare în judecată şi înainte de primul termen de judecată, motiv pentru care nu devin incidente prevederile art. 406 alin. (4) din C.pr.civ., care impun obţinerea acordului expres sau tacit al celeilalte părţi cu privire la renunţare.
Prin urmare, instanţa constată că cererea de renunţare formulată de reclamant la data de 13.07.2021 este suficientă pentru ca instanţa să ia act de manifestarea de voinţă a acestuia, materializată în actul procesual de dispoziţie depus la dosar.
Pentru aceste considerente, instanţa, în temeiul art. 406 C.pr.civ., apreciind îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru a interveni incidentul procedural al renunţării la judecată, va lua act de această manifestare de voinţă a reclamantului.
Curtea de Apel Craiova
Dreptul la compensaţia lunară pentru chirie în scopul achitării ratei sau unei fracţiuni din această rată. Condiţii. Interpretare art. 31 alin. 12 din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului
Judecătoria Mizil
Acţiune având ca obiect contestaţie la executare
Tribunalul Mureș
contestaţie împotriva deciziei de confirmare a măsurii carantinării
Judecătoria Sectorul 1 București
obligarea pârâţilor la repararea prejudiciului de imagine produs de afirmaţii calomnioase, defăimătoare privind reputaţia reclamanţilor în sensul de a publica pe cheltuiala lor hotărârea ce se va pronunţa în cauză precum şi scuzele oficiale.
Judecătoria Sectorul 1 București
3.Ordonanță de plată. Excepția lipsei de interes vizând capătul principal de cerere față de existența unei tranzacții și excepția inadmisibilității pentru capătul de cerere accesoriu vizând acordarea de dobândă legală față de dispozițiile art. 628 alin.