Contestatie Legea nr.165/2019 – imobil preluat abuziv de stat

Pe rol fiind judecarea cauzei în materia civil formulată de reclamanta ..., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat ..., în contradictoriu cu pârâta COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul în Bucureşti, Calea Floreasca nr. 202, sector 1, având ca obiect anulare act legea 165/2013.

Dezbaterile orale au avut loc în şedinţa publică din 04.11.2021 şi s-au consemnat în încheierea de şedinţă din acea dată, când instanţa în temeiul dispoziţiilor art.396 C.p.civ. a amânat pronunţarea la data de 18.11.2021.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila la data de 04.02.2021, sub nr. 153/113/2021, reclamanta ... a chemat în judecată pe pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se anuleze Decizia de invalidare nr. 38219/29.12.2020 emisă de pârâtă ca nelegală, să se stabilească existenţa şi întinderea dreptului de proprietate a reclamantei asupra imobilului situat in ..., fost ..., nr. ...şi str.... compus din teren in suprafaţă de 464 mp şi construcţii în suprafaţă de 364 mp, să fie acordate măsuri reparatorii în condiţiile art.21 al.6 si 7 din Legea nr. 165/2003 si art.4 din OG nr. 72/2020 în echivalent bănesc, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, arată că prin notificarea transmisă prin executor judecătoresc, Consiliului Local al mun.Brăila, şi înregistrată sub nr. 63426/16.10.2001, a solicitat în calitate de moştenitore a tatălui său ... acordare de despăgubiri aferente imobilelor preluate abuziv de către comunişti.

Prin Dispoziţia nr. 9863/09.06.2006 emisă de Mun.Brăila prin Primar, cererea reclamantei a fost admisă cu propunerea de acordare de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul stabilirii si plăţii despăgubirilor. Iar dosarul nr.1088/2001 a fost înaintat in original spre soluţionare Secretariatului Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor. La pârâtă dosarul transmis a fost inregistrat sub nr. 26739/CC care conţinea şi decizia emisa în favoarea reclamantei de catre Mun. Braila prin Primar cât și actele care au stat la baza solutionarii acestei dispozitii.

Prin adresa nr. 26739/CC/14.08.2018, pârâta a comunicat reclamantei să completeze dosarul cu următoarele:

-identificarea imobilului pentru care se propune acordarea de măsuri reparatorii;

-istoricul de rol fiscal al acestui imobil;

-raport de expertiză topografică de identificare și măsurare a terenului ce face obiectul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.724/15.04.1939,

-copia certificatului de moștenitor de pe urma tatălui reclamantei ...;

-înscrisuri din cuprinsul cărora să rezulte destinația întregii suprafeței de teren și a construcțiilor.

Adresa a fost transmisă și Primăriei Mun. Brăila pentru a preciza dacă imobilul naționalizat în anexa decretului 92/1950 aparținând tatălui reclamantei trecută în nomenclatorul stradal pe str. ... nr. ...este aceeasi cu imobilul care forma obiectul dosarului de despăgubiri. Referitor la acest aspect, prin adresa nr. 27202/18.09.2020 emisă de Primăria Mun.Braila se transmite către Direcția Juridic Contencios Administrație Publică Locală istoricul de arteră al imobilului situat pe Calea Galațti nr. ..(fost nr. ...), nr. ... și str. ... nr. ...cu următoarele informații:

-în anul 1939 acest imobil a fost dobândit de tatăl reclamantei protrivit contractului de vânzare- cumpărare nr. 724/15.04.1939;

-în anul 1950, în anexa la decretul 92/1950 la pozitia 57 figurează ... cu 4 apartamente naționalizate situate în Brăila str. .. nr. ...;

-în anul 1960 în tabelul cu denumirea străzilor din orașul Brăila aceeași stradă se numește str. ....;

-în anul 1976 adresa administrativă a acestui imobil nu mai figurează în recensământul locuințelor;

-în anul 2002 pe fostul amplasament al imobilului în litigiu figura bloc Petrol cu o nouă adresă administrativă ...;

-str. ...a cărei denumire s-a schimbat în anul 1977 în ... a avut anterior acestei denumiri str. ...;

Din cuprinsul acestei adrese rezultă ca în anexa la decretul 92/1950 imobilul în litigiu fusese naționalizat de comuniști însă și în cuprinsul acestei anexe apare o greșeală care a fost clarificată de către expertul ... cu privire la numărul poștal. Nu se contestă de mun. Brăila că imobilul naționalizat este același cu cel din litigiul de față.

Referitor la completarile cerute de pârâtă în adresa din 14.08.2019 reclamantei, precizează următoarele:

-în scopul identificării imobilului s-a apelat la expertul ..., expert tehnic judiciar în specialitatea topografie cadastru, care a întocmit raportul de expertiză extrajudiciară solicitat de către pârâtă la data de 02.11.2020. Din cuprinsul acestuia, expertul a cercetat acte și documente pentru a identifica în succesiunea lor situația juridică și faptică a imobilului. În concluziile sale, expertul reține că imobilul care face obiectul dosarului înregistrat la pârâtă sub nr. 26739/CC vizează imobilul situat in Mun. Braila, ...nr. .... (fost nr. ...), nr. ... si str. ... nr. .... jud. Brăila și a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 724/15.04.1939. Pentru demonstrarea acestei afirmații expertul analizează actele de dobândire a imobilului începând din 06.08.2012 până la actul de vânzare-cumpărare nr. 724/15.04.1939, prin care se transmite succesiv proprietatea și documente cartografice inclusiv planul anexă la decretul 640/1963 cât și planurile topografice ale orașului Brăila din anul 1956 și actual cât și planul aerofotografiat al mun. Brăila.

Aceste documente care sunt anexa la raportul de expertiză au permis expertului să identifice și să descrie imobilul în litigiu stabilind suprafața terenului cât și a clădirilor existente pe acesta. În acest sens, la file 7-9 din raportul de expertiză cu anexe se arată identificarea imobilului cu precizarea că în anexă la decretul de naționalizare s-a trecut un nr. poștal greșit întrucât nr. real al imobilului situat la intersecția str... cu str. ... era ... și nu ...cum apare în anexa la decret, situație explicată de către expert la pag. 8-9. La paginile 9 si 10 din raportul de expertiză se descrie terenul și construcțiile și elementele care au fost avute în vedere de expert pentru stabilirea suprafeței terenului și structura imobilelor amplasate pe acesta. Din valorificarea acestor informații rezultă că suprafața terenului este 464 mp iar a contrucțiilor este de 364 mp. După naționalizare acest imobil a fost expropriat în baza decretului Consiliului de Stat nr. 640/1963 iar pe acest amplasament s-au construit blocuri care au fost identificate pe planurile întocmite ca anexă la raportul de expertiză. Acest raport de expertiză a fost depus alături de înscrisuri la pârâtă și nu a fost contestat.

În ciuda acestor probe, pârâta a invalidat dispoziția primarului mun. Brăila și a respins cererea de despăgubiri prin decizia de invalidare 39119/29.12.2020 cu următoarea motivare:

a)nu au fost depuse documentele care să reiasă identitatea dintre imobilul pentru care se face dovada dreptului de proprietate și cel preluat abuziv în baza decretului 92/1950.

Din cuprinsul raportului de expertiză și a documentelor anexate la acesta rezultăa cu certitudine că imobilul în litigiu a fost naționalizat însă în anexa la decretul 92/1950 a fost trecut eronat nr. ...în locul nr. ..., situație demonstrată prin analiza documentelor și a planurilor cadastrale de către expertul judiciar. De asemenea, prin adresa Primăriei mun. Brăila 27202/2020 se recunoaște că există identitate de imobile între cel naționalizat și cel aflat în litigiu.

b)nu au fost depuse documente din care să reiasă suprafața terenului dobândit prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 724/15.04.1939.

Această motivare este infirmată prin cercetarea actelor și documentelor cartografice care au fost analizate de către expert și potrivit cărora au putut fi identificate terenul și construcțiile inclusiv suprafața terenului.

c)Nu s-a făcut dovada deținerii imobilului în perioada de referință a legii și nu se poate stabilii nici întinderea dreptului de proprietate pe baza înscrisurilor de la dosar, în speță neputând fi aplicabile nici prevederile art. 24 din Legea nr. 10/2001, întrucat în anexa decretului 92/1950 figurează doar numele proprietarului și adresa imobilului nu și suprafața acestuia (teren și construcție).

Răspunsul la această motivare este acela care îl regăsim în actul de dobândire al imobilului de către autorul reclamantei cât și a celor care au fost întocmite anterior acestui act. Aceste înscrisuri care au fost depuse la pârâtă nu au fost în nici un fel analizate iar din acest motiv constată superficialitatea în rezolvarea cererii reclamantei. În ceea ce privește dovada deținerii imobilului, aceasta rezultă explicit din faptul că din 1939 și până la naționalizare imobilul a fost în posesia tatălui reclamantei care a fost deposedat ilegal.

Dacă ar fi fost o interpretare cu bună credință și o analiză completă a înscrisurilor depuse, pârâta putea să facă în temeiul art. 24 din Legea nr. 10/2001 o ofertă de restituire prin echivalent însă nu s-a dorit acest lucru.

d)Nu au fost depuse înscrisuri din care să reiasă dacă a fost depașită limita de teren de 50 ha impusă de lege, având în vedere că din actele de la dosar nu rezultă suprafața terenului, nu se poate aprecia dacă în speță ar fi devenit aplicabile prevederile art. 15 alin. 1 lit. a din legea 165/2013.

Și această motivare trebuie respinsă ca nefondată deoarece prin notificarea transmisă de către reclamantă aceasta nu a solicitat decât despăgubiri pentru imobilul ce a aparținut tatălui acesteia iar suprafața de teren a fost identificată și determinată prin raportul de expertiză care nu fost contestat de către pârâta.

Față de cele arătate, solicită admiterea acțiunii în sensul în care a fost formulată.

În dovedirea susținerilor solicită ca  probe:

-înscrisuri: actele de dobândire a proprietății, decizia de invalidare 382019/2020, dipoziția nr. 9863/2006, adresa nr. 26739/CC/14.08.2019, adresa nr. 27702/2020, raportul de expertiza extrajudiciară care se află și în posesia pârâtei, împuternicire avocațială;

-atașarea dosarului care a stat la baza deciziei de invalidare;

-alte înscrisuri care vor apărea ca necesare din dezbateri;

-expertiza tehnică cu următorul obiectiv: să se facă evaluarea imobilului identificat de expertul tehnic prin aplicarea grilei notariale de la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 actualizat cu indicele de creștere a prețurilor de consum pentru perioada mai 2013-prezent (art. 21 alin. 6 si 7 din Legea nr.165/2013 in referire la art. 4 din ordonanta 72/2020).

Legal citată, pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI), a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiată.

În ceea ce privește modalitatea de solutionare a dosarului de despăgubire, respectiv motivele ce au condus la invalidarea Dispoziției nr. 9863/09.06.2006 emisă de Primarul Municipiului Brăila în favoarea doamnei ..., arată următoarele:

Prin notificarea nr. 137/200 doamna ... a revendicat imobilul situat în municipiul Brăila, ... (fost nr....) și nr. .... și din str.... nr.... județul Brăila, cu tot terenul și construcțiile existente.

Prin Dispoziția nr.9863/09.06.2006 emisă de Primarul Mun. Brăila în favoarea reclamantei s-a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în municipiul Brăila, ..., nr..... (fost nr. ...), ... și str. ... nr...., județul Brăila, compus din teren și construcții, ce forma o singură unitate locativă;

Dosarul a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor cu nr.26739/CC/15.09.2006.

Pe fondul dosarului de despăgubire arată următoarele:

Cu privire la proprietate:

În baza actului de vânzare autentificat sub nr. 724/15.04.1939 domnii ... si .... au vândut domnului ..., imobilele situate în municipiul Brăila, ... nr... (fost nr. ...) și .... și str.....nr....., cu tot terenul și construcțiunile existente pe ele. 

Arată faptul că nu au fost depuse documente din care să reiasă suprafața terenului dobândit prin actul de vânzare autentificat mai sus mentionat.

De asemenea, nu s-a făcut dovada deținerii imobilului în perioada de referință a legii și nu se poate stabili nici întinderea dreptului de proprietate pe baza înscrisurilor de la dosar.

Entitatea investită cu soluționarea notificării, respectiv Primăria Municipiului Brăila, prin adresa nr. 15178/09.09.2020 a transmis că, în urma verificărilor efectuate la arhiva instituției, s-a constatat că nu există acte de proprietate sau documente de impunere care să ateste proprietatea imobilului la adresa indicată de către Direcția Juridic Contencios - Administratje Publică Locală din cadrul Primăriei Municipiului Brăila, respectiv de str..... nr....

Arată faptul că adresa nr.26739/CC/14.08.2019, înaintată de către instituția pârâtă, a făcut referire la imobilul situat în ..., nr.....(fost nr. ...), .... și str. .... nr...., județul Brăila (fostă str.....

Totodată, susține că nu s-a depus în completarea dosarului raport de expertiză topografică de identificare și măsurare a terenului.

Precizează faptul că persoana îndreptățită nu a depus raportul de expertiză mai sus menționat până la data redactării referatului de verificare al dosarului de despăgubire, însă a ales să întreprindă acest demers în același timp cu contestația formulatăt preferând de foarte multe ori, să nu dea curs solicitărilor venite din partea ANRP, alegând să conteste deciziile emise și să își soluționeze cererile pe cale judecătoarească.

De asemenea susține faptul că nu s-a putut stabili întinderea dreptului de proprietate având în vedere că în actul de proprietate nu este soecificatăsuprafata terenului. nu există evidențe fiscale și nu s-a depus expertiza topografică de identificare și măsurar solicitată.

Reclamanta sustine în cuprinsul cererii de chemare în judecată că dacă pârâta ar fi interpretat cu bună credintă înscrisurile depuse, putea să facă în temeiul art.24 din Legea nr.10/2001, o ofertă de restituire prin echivalent.

Solicită instantei de iudecată să constate că reclamanta se află intr-o gravă eroare, în speță neputând deveni aplicabile nici prevederile art. 24 din Legea nr.1012001, republicată, întrucât în anexa Decretului de naționalizare nr.92/1950 prin care naționalizat imobilul mai sus menționat, figurează doar numele proprietarului și adresa imobilului, nu și suprafața acestuia (teren si constructie).

Nu în ultimul rând, învederează faptul că termenul de depunere a actelor în faza administrativă (de 120 de zile) operează prin sancțiunea decăderii din drept, câtă vreme nu au fost invocate și dovedite impedimente la îndeplinirea obligațiilor.

În plus, reclamanta nici nu a solicitat în faza administrativă prelungirea termenului de completare a înscrisurilor, conform beneficiului instituit de art.32 din Leaea nr. 165/2013.

Termenul de decădere are ca efect pierderea dreptului subiectiv însuși, acest termen neputând fi suspendat sau întrerupt nu este incompatibil cu instituția repunerii în termen.

Prin urmare, având în vedere toate aspectele mentionate mai sus, artă faptul că CNCI a procedat la invalidarea dispozitiei de acordare de măsuri reparatorii, în mod întemeiat.

Referitor la preluarea abuzivă:

Imobilul situat în municipiul Brăila, str..... nr...., județul Brăila a intrat în proprietatea statului, cu titlu de naționalizare, în baza Decretului nr. 92/1950, la rubrica proprietar figurând domnul ....

Prin adresa nr.26739/CC/14.08.2019 s-a solicitat entității investite cu soluționarea notificării să comunice dacă imobilul din anexa decretului de naționalizare este unul și același cu cel pentru care se propun măsuri reparatorii În baza Dispoziției nr. 9863/09.06.2006, situat În Brăila, ..., nr.... (fost nr. ...), ... și str.... nr...., județul Brăila.

Prin adresa nr.27202/18.09.2020 Primăria Municipiului Brăila a comunicat următoarele:

anul 1939 - fostul imobil situat în Brăila, str. ... Nr. ..., fost ... și ... și str. ... nr. ... a fost dobândit de către ...., în baza actului de vânzare autentificat cu Proces Verbal No. 724 din 15 aprilie 1939;

anul 1950 - în anexa Decretului nr.92/1950 privind naționalizarea unor imobile, la poziția 57 figurează domnul ...., cu 4 apartamente în Brăila, str.... nr....;

anul 1960 - în Tabelul cu denumirea străzilor din orașul Brăila și fostele suburbane - 1960 - Sfatul Popular al Orașului Brăila — Regiunea Galați, figurează str....;

anul 1976 - adresa administrativă str. ..., nr. ..., fost ... și ... și str. ... nr. ... nu figurează în înregistrările recensământului locuințelor și populației din anul 1976;

anul 1977 - conform Deciziei nr. 122 din 21 martie 1977 a Consiliului Popular al Județului Brăila - Comitetul Executiv, prin art. 2 se aprobă schimbarea denumirii străzii ... în ...;

Str. ... a fost redenumită ulterior dobândirii imobilului în cauză, succesiv, în: str. ..., str. ..., ....

Din aceeași adresă reiese că, pentru întocmirea istoricului de arteră a imobilului solicitat este necesară completarea dosarului cu alte documente și/sau documentații tehnice, note de reconstituire a vechiului amplasament al imobilului solicitat, istoric de rol fiscal, raport de expertiză care descriu imobilul preluat de stat.

Având în vedere că SCNCI s-a aflat în imposibilitatea de a stabili cu certitudine dacă este vorba despre unul și același imobil. s-a procedat la invalidarea dispoziției Primarului Municipiului Brăila.

Cu privire la incidența prevederilor art. 15 din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare (destinația terenului):

Prin adresa nr.23739/CC/14.08.2019, s-a solicitat completarea dosarului cu înscrisuri din cuprinsul cărora să rezulte destinația întregii suprafețe de teren la data preluării abuzive precum și, după caz, suprafața aferentă fiecărei destinații în parte, iar în situația în care nu vor fi identificate titluri de proprietate emise în favoarea moștenitorilor lui ..., este necesară o declarație pe proprie răspundere, autentificată, din partea persoanei îndreptățite, în original sau copie legalizată, din cuprinsul căreia să reiasă, dacă i s-a reconstituit sau nu dreptul de proprietate în temeiul Legilor Fondului Funciar, iar în caz afirmativ, este necesar să se precizeze suprafața totală de teren reconstituită în temeiul legilor fondului funciar, la nivelul întregii tări (declarație în care sunt menționate toate terenurile primite pe teritoriul României în nume propriu), însă această solicitare a rămas fără răspuns.

Prin urmare, SCNCI s-a aflat în imposibilitatea de a verifica incidența în speță a prevederilor art. 15. neputându-se verifica în acest context dacă a fost sau nu depășită limita de 50 ha impusă de lege.

De asemenea, nefiind cunoscută din actele de la dosar suprafața terenului, nu s-a putut aprecia nici dacă, în speță, ar fi devenit aplicabile prevederile art. 15 alin. 1 lit.a din Leqea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare, s-a propus invalidarea dispoziției Primarului Municipiului Brăila.

Față de cele mai sus arătate, solicită respingerea acțiunii reclamantei în contradictoriu cu Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, ca neîntemeiată, iar pe cale de consecință să mențineți Decizia de invalidare nr.38219/29.12.2020 emisă de Comisia Națională, ca fiind legală și temeinică.

În cauză au fost administrate probele cu acte şi expertiză tehnică imobiliară.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin Dispoziţia nr.9863/09.06.2006 emisă de Primarul Municipiului Brăila s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente pentru imobilele preluate în abuziv notificatoarei ... ..., pentru imobilul situat în Brăila, strada ..., nr....(fost ..., ...) și str.... nr. ..., compus din teren și construcții, ce forma o singură unitate locativă.(fila 19 dosar)

Prin Decizia de invalidare nr.38219/29.12.2020 emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor s-a invalidat Dispoziţia nr.9863/09.06.2006 emisă de Primarul Municipiului Brăila.

S-a reţinut că nu se face dovada dreptului la acordarea de măsuri compensatorii pentru imobilul solicitat deoarece:

-nu au fost depuse documentele care să reiasă identitatea dintre imobilul pentru care se face dovada dreptului de proprietate și cel preluat abuziv în baza decretului 92/1950.

-nu au fost depuse documente din care să reiasă suprafața terenului dobândit prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 724/15.04.1939.

-nu s-a făcut dovada deținerii imobilului în perioada de referință a legii și nu se poate stabilii nici întinderea dreptului de proprietate pe baza înscrisurilor de la dosar, în speță neputând fi aplicabile nici prevederile art. 24 din Legea nr. 10/2001, întrucat în anexa decretului 92/1950 figurează doar numele proprietarului și adresa imobilului nu și suprafața acestuia (teren și construcție).

-nu au fost depuse înscrisuri din care să reiasă dacă a fost depașită limita de teren de 50 ha impusă de lege, având în vedere că din actele de la dosar nu rezultă suprafața terenului, nu se poate aprecia dacă în speță ar fi devenit aplicabile prevederile art. 15 alin. 1 lit. a din legea 165/2013.

Prin Notificarea înregistrată sub nr.1317/15.10.2001 la BEJ ..., numita ..., în calitate de moștenitoare a lui ..., fost proprietar al imobilului, a solicitat acordarea despăgubirilor pentru imobilul situat în strada ..., nr....(fost ..., ...) și str.... nr. ... (f.191 dosar vol.I). A atașat în copie act de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 724/15.04.1939, certificat de deces nr. Ma 183243 emis la 20.05.1951, certificat de naștere Ne nr. .... emis la data de 21 mai 1952, certificat de căsătorie ...nr.... emis la 24.01.1975, buletin de identitate seria ...nr..... . 

În raport de cuprinsul acestei notificări, tribunalul va constata că notificatoarea  are calitatea de persoană îndreptățiță la măsuri compensatorii, fiind fiica defunctului ... decedat la data de 28 mai 1951, conform actului de naștere atașat la fila 197 dosar, a rezultatului verificării evidențelor succesorale din Arhiva Camerei Notarilor Public Galați-adresa nr. 1068/11.12.2019( fila 117 dosar vol.1) și a negației privind dezbaterea succesiunii după defunct, conform adresei SJANBR-2456-C/25.09.2019 a Seviciului Județean Brăila-Arhivele Naționale(fila 139 dosar).Potrivit acestor înscrisuri, defunctul a figurat cu ultimul domiciliu in mun.Brăila, str. ... nr.... județ Brăila.(fila 118 vol.1).

În ce privește imobilul pentru care a solicitat acordarea de măsuri compensatorii, din notificare rezultă că este vorba de imobilul situat în Mun.Brăila, strada ..., nr.65(fost 77, 79) și str.... nr. ....

În ceea ce privește identificarea imobilului solicitat de notificatoare, prin prisma motivelor de emitere a deciziei de invalidare de către pârâtă, tribunalul reţine că imobilul a fost dobândit prin actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 724 din 18 aprilie 1939,  prin care autorul notificatoarei, numitul .... a cumpărat de la ... și ... zis și ...., imobilele descrise astfel: ”imobilele ... situate în Brăila, Calea Galați nr. ..., fost ... și ... și str. ... nr. ..., cu tot terenul și construcțiunile existente pe ele, așa cum le stăpânim în baza ordonanței de adjudecare a Trib. Brăila s. I. Nr. 1547/919, transcrise în registrele tribunalului Brăila sub același Număr, și a actelor de vânzare autentice la Nr. 1979/920, 3285/920 si 138/922, transcrise în registrele tribunalului Brăila sub nr. 1811/920, 2949/920 și 361/922. ”.fila 166 dosar vol.1.

Potrivit Anexei la Decretul de naționalizare a unor imobile nr.92/1950, la nr. ... figurează numitul ... căruia statul i-a naționalizat patru apartamente, de la imobilul situat în Brăila, str. ..., nr. ...(fila 187 dosar vol.1) .

Din adresa nr. SJANBR-2457-C/25.09.2019 emisă de Arhivele Naționale-Serviciul Județean Brăila rezultă că nu au fost identificate documente privind preluarea/trecerea în proprietatea statului a acestui imobil. Se mai menționează că se comunică actele indicate in contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 724/18.04.1939, respectiv: ordonanța de adjudecare din 1547/1919, actul de vânzare autentificat sub nr. 1979/02.07.1920 cu anexe, actul de vânzare cumparare autentificat sub nr.3285/09.11.1920, cu anexe, actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 138/18.01.1922, cu anexe și actul de vânzare autentificat sub nr. 724/08.04.1939(fila 119-138, 140-173 dosar vol.1) .

Din adresa nr. 10967/17.05.2021 emisă de Primăria Brăila rezultă că potrivit istoricului de arteră al imobilului indicat în acțiune, str. ... a fost redenumită ulterior dobândirii imobilului de către ..., succesiv, în: str. ...., str. ....(fila 221 vol.1). Cum în perioada Decretului nr.92/1950, această stradă avea denumirea de str. ...., tribunalul va reține că  adresa imobilului analizat este cea indicată in Anexa la Decret, nr. 57.

În ceea ce privește numărul imobilului, în Decret se menționează nr. 52, ori, având în vedere istoricul de arteră menționat anterior, tribunalul apreciază că această mențiune este eronată, corect fiind nr. 51. Omologând și concluziile expertizei extrajudiciare depusă la dosar de reclamantă, expertiză efectuată de dl.expert tehnica ....(filele 59 si urm. vol.1),  tribunalul va avea în vedere potrivit actului de dobândire a imobilului de către autorul reclamantei, dar și a actelor de transmitere succesivă anterioare, că imobilul avea număr poștal impar, ceea ce potrivit planurilor de amenajare locală, situează imobilul pe partea de vest a străzii Galați. De asemenea, potrivit Ordonanței de adjudecare nr.1547/26.07.1919, imobilul cumpărat de ... se învecina pe str. ... cu imobilul de la nr....(proprietar ...) imobil expropriat prin Decretul nr. 640/23.10.1963 având adresa de imobil indicată ca fiind str. ... nr. ...( pe plan e indicată poziția nr.42 și din tabelul anexă la Decretul de expropriere). Pe planul de situație întocmit pentru sistematizarea str. ..., rezultata din documentația de expropriere, imobilul aflat la intersecția str. ... și str. ..., are nr.poștal .... În plus, pe planul topografic din anul 1956, intocmit după naționalizare, imobilul aflat la intersecția str. ... și ..., are nr.poștal .... În aceste condiții, imobilul lui ..., care se invecina cu imobilului lui ... cu nr. .... nu putea avea decât numărul .... Trebuie menționat că, în plus, pe planul anexă la Decretul nr. 640/1963, de sistematizare a str. ..., etapa a doua, figurează reprezentat și imobilul analizat în cauza de față.

Față de acestea, tribunalul va aprecia că în mod rezonabil, imobilul indicat în notificare și acțiunea reclamantei, este imobilul identificat ca fiind situat în mun. Brăila,  strada ..., nr....(fost ..., ...) și str.. nr. .... Astfel, tribunalul va reține că potrivit celor arătate în precedent, din înscrisurile atașate și din expertiza extrajudiciară depusă la dosar, reiese identitatea dintre imobilul pentru care se face dovada dreptului de proprietate și cel preluat abuziv în baza decretului 92/1950, contrar celor invocate de pârâtă în decizia de invalidare. De asemenea, fiind stabilită această identitate, tribunalul apreciază că  s-a făcut și dovada deținerii imobilului în perioada de referință a legii, data fiind indicarea în Decretul nr. 92/1950.

În ceea ce privește  întinderea dreptului de proprietate  în legătură cu care se solicită acordarea de măsuri compensatorii, tribunalul reține că, într-adevăr, pe baza actului de dobândire de către autorul reclamantei, nu se poate stabili acest aspect. Însă, față de dispozițiile art. 21 din Legea nr. 165/2013, modificată, pentru stabilirea suprafeței de teren a imobilului și a caracteristicilor tehnice ale construcțiilor, se impune analiza pe baza înscrisurilor de la dosar privind actele de transmisiune anterioră, deoarece în actul autorului reclamantei de face mențiunea că se dobândesc imobilele cu tot terenul și construcțiile existente pe ele, așa cum vânzătorii anterior le-au stăpânit în baza Ordonanței de adjudecare nr. 1547/1919 și a actelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr. 1979/1920, 3285/1920 și 138/1922, transcrise în registrele Tribunalului Brăila.

Analiza acestor acte juridice de transmisiune, a căror succesiune a fost reținută și în cadrul raportului de expertiză tehnică extrajudiciară efectuat de către expert ing. ...., a dus la  stabilirea următoarelor:

-succesiunea actelor de transmisiune a dreptului de proprietate este redată în punctul II.5 din raportul de expertiză extrajudiciară, pe care instanța, omologându-l, nu o va mai relua;

-analiza pornește de la descrierea celor două apartamente dată în Ordonanțele de adjudecare nr. 3412/1912 și în cea din 1547/1919;

-forma și dimensiunile imobilului  sunt determinate grafic în planul din anul 1956 și pe planul anexă la Decretul nr. 640/1963.

Astfel, în ceea ce privește terenul imobilului, în ordonanța de adjudecare nr. 1547 din 26 iulie 1919 nu este menționată suprafața de teren a întregului imobil, dar această suprafață este indicată explicit în ordonanța de adjudecare nr. 3412/1912 și anume suprafața terenului de 464 mp.

În baza planurilor din anul 1956 și din anul 1963, expertul tehnic a determinat grafic următoarele dimensiuni ale terenului: la nord (latură comună cu vecinul ...): 27,40 m (indicată explicit pe plan);— la est (deschidere la strada ..., fostă strada ...): 19,20 m; — la sud (deschidere la strada ....): 21 m; — la vest: 19,79 m. Forma și dimensiunile terenului în suprafață de 464 mp sunt prezentate în anexele 3 și 6 la raportul de expertiză extrajudiciară.

În ceea ce privește construcțiile, se reține că potrivit Ordonanței de adjudecare nr. 1547 din 26 iulie 1919, ... a dobândit două apartamente ce formau un singur imobil; Conform listei anexă la Decretul nr. 92/50, de la ... au fost trecute în proprietatea statului patru apartamente, numărul acestora fiind socotit, cel mai probabil, după folosințele de la momentul naționalizării. Corelând descrierile construcțiilor din cele două ordonanțe de adjudecare (nr. 3412/1912 și nr. 1547/1919) rezultă că pe teren era amplasată o construcție cu o hrubă, trei pivnițe, trei prăvălii, două apartamente de locuit, cămară și magazie.  La poziția 90 din tabelul cu imobilele proprietate socialistă, inclus în planul de situație, anexă la Decretul de expropriere nr. 640/1963 este indicată și suprafața construită și cea locuibilă a imobilului identificat ca fiind naționalizat de la .... Suprafața construită, indicată în tabel este de 235,05 mp și suprafața locativă de 46,35 mp. Cel mai probabil, cea mai mare parte a suprafeței construite avea la acel moment destinație comercială. În anexa 7 la raportul de expertiză extrajudiciară, expertul a prezentat, prin reconstituire, releveul construcției trecută în proprietatea statului prin naționalizare de la ...., căreia i-a adăugat și descrierea din Ordonanța nr. 1547/1919, evidențiind dimensiunile construcției și folosințele încăperilor așa cum acestea sunt descrise în ordonanța nr. 1547/1919.

În ce privește destinația construcțiilor, din descrierea imobilului făcută în Ordonanța de adjudecare nr. 1547 din 26 iulie 1919 rezultă că întreaga construcție avea o compartimentare versatilă, distingând patru destinații:

-apartamentul din str. ....avea trei destinații:

1.de prăvălie (se menționează expres că „trei camere mari la față, ce dau toate spre str. ... destinate pentru prăvălie");

2.diferite întrebuințări (se menționează că „patru camere în comunicație cu acestea, ce dau în curtea imobilului putându-le fi date diferite întrebuințări”);

3.depozitare ( se menționează că„magazie de zid cu boltă lucrată și întărită cu traverse de fier”);

-apartamentul din strada ...avea destinația de locuință.

În aceste condiții, deși in Anexa la Decretul nr. 92/1950 cuprinzând lista imobilelor naționalizate — județul Brăila, la Poziția 5, figurează .... cu 4 apartamente în Brăila, str. .... nr. ...., tribunalul va avea în vedere destinația rezultă din actele de dobândire, și nu folosința indicată în actul de preluare. Pe de altă parte, faptul că în actul de preluare nu este indicată descrierea terenului şi a construcţiilor, iar alte dovezi nu au fost identificate, având în vedere răspunsul emis de Arhivele Naţionale, această lipsă nu poate dăuna persoanei îndreptăţite, fiind imputabilă doar statului.

În ceea ce privește starea tehnică a construcțiilor, având în vedere că în actul de preluare nu se menționează, se va avea în vedere starea tehnică și descrierea din Ordonanța de dobândire, unde se arată că „Ambele apartamente formează un singur imobil, construcție de cărămidă masivă, acoperit cu olane. Întreg imobilul în bună stare, construcție solidă.”. Conform ordonanței imobilul avea următoarele dotări: apă curentă și canalizare („...canal de apă și de scurgere în curte, precum și canal de apă adus în patru camere, ... două latrine cu canal de scurgere"); electricitate („... instalație de lumină electrică... „); curte pavată.

În ceea ceea ce privește situația actuală a imobilului, construcțiile au fost demolate, iar pe teren au fost edificat un complex de locuințe, astfel că terenul este  ocupat în prezent de blocul 4 din ... și zona din vecinătatea acestor blocuri ce cuprinde alei, spații verzi și o parte din trotuarul la ..... Ocuparea actuală a terenului identificat este prezentată grafic în anexa 9 la raportul de expertiză. Astfel, acesta nu poate fi restituit in natură.

Pentru aceste motive, se va reține că prin înscrisurile atașate a rezultat că terenul are o suprafață de 464 mp, iar construcțiile o suprafață construită de 235,05 mp, cu destinațiile indicate anterior.

Astfel, susţinerea pârâtei Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în sensul că nu s-a putut stabili întinderea dreptului de proprietate este neîntemeiată și va fi respinsă.

Faţă de cele menţionate mai sus tribunalul va constata că reclamanta .... are calitatea de persoană îndreptăţită la despăgubiri pentru imobilul situat în Brăila, str....., nr....(fost ..., ....) și str....nr. ... compus din teren în suprafaţă de 464 mp și construcții în suprafață de 235,05 mp, cu destinațiile indicate în precedent.

În ceea ce priveşte susţinerea pârâtei CNCI nu au fost depuse înscrisuri din care să reiasă dacă a fost depașită limita de teren de 50 ha impusă de lege, respectiv lipsa declaraţiei prevăzută de art.15 şi art.15 ind.1 din Legea nr. 165/2013, tribunalul apreciază o astfel de declaraţie ca nefiind utilă cauzei, în condiţiiile în care această declaraţie ar fi utilă doar pentru terenurile intravilane care la data preluării aveau destinaţie de terenuri agricole. Cum din înscrisurile aferente sus-menționate rezultă că terenul solicitat este din categoria curţi-construcţii,  teren aferent construcţiilor amplasate pe acesta, o astfel de declaraţie nu prezintă relevanţă pentru soluţionarea cauzei şi , deci, nu trebuia depusă de reclamantă.

În ceea ce priveşte nedepunerea unor acte de către reclamantă la pârâtă în termenul legal de 120 zile prevăzut de art.32 din lege ori faptul că nu s-a cerut prelungirea acestui termen, tribunalul reţine în primul rând că pârâta nu indică care anume acte nu au fost depuse; pe de altă parte, din dosarul administrativ rezultă că la data de 23.12.2019, reclamanta, cu cererea nr. 99988(fila 113 dosar vol.1) a solicitat prelungirea motivată a termenului de depunere a actelor solicitate de pârâtă în completare, cerere asupra căreia pârâta nu s-a pronunţat. În ceea ce priveşte raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de către expert ing. ..., se reţine că a fost solicitat de pârâtă pentru soluţionarea cerererii reclamantei(prin adresa din data de 10.08.2020-fila.109 dosar vol.1 ), iar reclamanta a solicitat prelungirea termenului pentru efectuarea acestuia. Fiindu-i comunicat acest raport, pârâta nu a făcut obiecţiuni cu privire la acesta şi nici nu a solicitat administrarea unor probe contra acestui raport. În această situaţie, nu există niciun motiv pentru ca instanţa să nu ţină cont de acest raport de expertiză extrajudiciară necontestat de pârâtă.

Conform art.21 alin.6 din Legea nr.165/2013 (modificată prin Legea nr.193/2021) - „(6) Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu.”

Faţă de dispoziţiile legale mai sus menţionate, reținând concluziile raportului de expertiză efectuat de către dna.expert.....,  tribunalul va reține că valoarea imobilului pentru care se solicită măsuri compensatorii este de 614.779 lei, valoare stabilită în raport de grila notarială pentru anul 2019.

În ceea ce privește solicitarea reclamantei de actualizare a despăgubirii cu indicele de creștere a prețurilor de consum pentru perioada mai 2013-prezent (art. 21 alin. 6 si 7 din Legea nr.165/2013 in referire la art. 4 din Ordonanta 72/2020), tribunalul apreciază că actualizarea nu se aplică în cauză având în vedere că potrivit OUG nr. 72/2020, măsura avea în vedere modalitatea de stabilire a despăgubirilor pe perioada de suspendare a dispozițiilor art. 21 al.6 din Legea nr. 165/2016, respectiv 19.05.2020-data intrarii in vigoare a OUG nr. 72/2020 si până la data de 01.03.2021, perioadă în care se avea în vedere grila notarială aferentă anului 2013.

Tribunalul reține că pentru imobilul naționalizat, autorul reclamantei nu a încasat despăgubiri.

În ceea ce priveşte obiecţiunile la raportul de expertiză evaluatorie întocmit de dna.expert ..., tribunalul apreciază că acesta sunt neîntemeiate. Astfel, așa cum s-a arătat în precedent, din înscrisurile atașate de reclamantă și din relațiile comunicate de instituțiile solicitate, s-a stabilit întinderea dreptului de proprietate asupra imobilulul analizat, faptul că nu s-a depus istoricul de rol fiscal nu prezintă relevantă câtă vreme din înscrisuri a rezultat că autorul reclamantei a avut în proprietate imobilul care ulterior a fost naționalizat prin Decretul nr. 92/1950. Mai mult, tribunalul apreciază că obiecțiunile pârâtei tind mai mult la combaterea raportului de expertiză extrajudiciară întocmit de expert ing. ...., care a fost comunicat pârâtei, însă aceasta nu a depus obiecțiuni la acel moment și nici nu a formulat alte apărări.

Faţă de cele menţionate mai sus, în baza art.21, 35 din Legea nr.165/2013, tribunalul va admite în parte cererea precizată şi completată, va anula art.1 din Decizia de invalidare nr.38219/29.12.2020 emisă de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în sensul că la art.1 se va menţiona că se validează Dispoziţia nr.9863/09.06.2006 emisă de Primarul Municipiului Brăila pentru imobilul situat în Brăila, str...., nr....(fost ... ....) și str.... nr. ...compus din teren în suprafaţă de 464 mp și construcții în suprafață de 235,05 mp şi se emite decizie de compensare prin  614.779 puncte în favoarea reclamantei.

În baza art.453 cod procedură civilă, având în vedere că cererea urmează a fi admisă doar în parte, instanţa o va obliga pe pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor să plătească reclamantei suma de 2500 lei cu titlu de parte din cheltuielile judecată suportate (1500 lei onorariu avocat și 1500 lei onorariu expertiză) deoarece este în culpă procesuală.

Domenii speta

Spete similare