Dare de mita

Sentinţă penală 66 din 02.11.2021


S-a luat în examinare, în vederea deliberării, redactării şi pronunţării, cauza penală, privind pe inculpatul …, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin.l Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.l Cod penal.

După verificarea actelor şi lucrărilor de la dosar, se constată că, mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din 30 septembrie 2021, când instanţa, în temeiul art. 391 alin. 1 Cod procedură penală, a stabilit termen pentru deliberare, redactare şi pronunţare la data de 25 octombrie 2021, termen la care a amânat pronunţarea pentru data de 02 noiembrie 2021, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

T R I B U N A L U L

 Deliberând asupra acţiunii penale de faţă constată că:

 Prin rechizitoriul nr. 381/P/2021, întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin la data de 14.05.2021, a fost trimis în judecată, sub control judiciar, inculpatul …, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin la data de 18.05.2021, sub nr. 1635/115/2021.

În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă că, fiind depistat în data de 25.04.2021 de către agentul de poliţie …., conducând un autoturism neînmatriculat, inculpatul … i-a oferit acestuia bani, la locul depistării, pentru ca agentul de poliţie să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu, respectiv să nu îi întocmească dosar penal, iar ulterior, după conducerea la sediul Poliţiei Municipiului Reşiţa a dat agentului de poliţie … suma de 70 euro şi 400 lei, în scopul mai sus menţionat.

Prin ordonanţa din data de 25.04.2021 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, în baza art. 305 alin. 1 şi alin. 2 Cod procedură penală, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal.

Prin ordonanţa din data de 25.04.2021 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, în baza art. 305 alin.3 Cod procedură penală, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul … pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin.l Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal.

Prin ordonanţa din data de 26.04.2021 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, în baza art. 309 alin. 1 Cod procedură penală, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul … pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin.l Cod penal, cu aplicarea art. 41 al.l Cod penal.

Prin încheierea penală nr. 67 din data de 16.06.2021 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. 1635/115/2021/a1, definitivă prin necontestare, în baza art. 36 Cod procedură penală coroborat cu art. 41 Cod procedură penală, s-a constatat că instanţa de judecată este competentă să judece cauza cu are a fost învestită. În baza art.346 alin.1 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea rechizitoriului din data de 14.05.2021 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul  Caraş-Severin, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 381/P/2021, privind pe inculpatul …, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul …, urmând a stabili termen de judecată după rămânerea definitivă a respectivei încheieri.

Atât în procedura camerei preliminare, cât şi în faza de judecată, a fost verificată periodic măsura preventivă dispusă în cauză, constatându-se legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată faţă de inculpatul ..., măsură ce a fost menţinută succesiv, până la data de 05.08.2021, când procurorul de şedinţă a solicitat înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura arestului preventiv, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile legale, prevăzute de art. 242 alin.3 şi art. 223 alin.1 lit. d Cod procedură penală, întrucât în perioada în care se afla sub control judiciar inculpatul …a săvârşit cu intenţie noi acte materiale ce constituie infracţiuni. Astfel, s-a reţinut că prin ordonanţa din 05.08.2021, s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpatul …, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 335 alin.2 Cod penal şi art. 336 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin.2 Cod penal, în dosarul nr. 1761/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Reşiţa.

Ca atare, prin încheierea penală nr. 23 din 05.08.2021, pronunţată în dosarul nr. 1635/115/2021/a3, definitivă prin decizia penală nr. 206/CO din 11.08.2021 a Curţii de Apel Timişoara, Tribunalul Caraş-Severin a admis cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin şi a dispus înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar, dispusă prin Ordonanţa din 26.04.2021, dată în dosarul nr. 381/P/2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, şi menţinută ulterior, faţă de inculpatul … cu măsura arestării preventive, pe o durată de 30 de zile, de la data rămânerii definitive a respectivei încheieri, la acea dată urmând a se emite mandatul de arestare preventivă corespunzător.

Măsura arestului preventiv a fost menţinută prin încheierea penală nr. 25/06.09.2021, pronunţată în dosarul nr. 1635/115/2021/a4, definitivă prin decizia penală nr. 223/CO din 10.09.2021 a Curţii de Apel Timişoara, până la data de 04 noiembrie 2021, inclusiv.

La dosarul cauzei a fost ataşat dosarul de urmărire penală nr. 381/P/2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin. 

Din materialul probator administrat în cauză în faza de urmărire penală, respectiv din cuprinsul actului de sesizare a rezultat următoarea stare de fapt:

În data de 25.04.2021, în jurul orelor 09:31, organele de poliţie din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Caraş-Severin au fost apelate pe telefon de către agentul de poliţie …, din cadrul Poliţiei Municipiului Reşiţa, care a relatat că, în timp ce efectua serviciul de control şi supraveghere a traficului rutier, pe raza municipiului Reşiţa, pe strada 24 Ianuarie, a oprit pentru control un autoturism condus de către o persoană de sex bărbătesc (identificat ulterior în persoana numitului …). Agentul de poliţie a constatat că, autoturismul nu este înmatriculat în circulaţie şi i-a comunicat conducătorului auto că urmează a i se întocmi dosar penal.

Agentul de poliţie … a relatat telefonic că, persoana care conducea autoturismul, i-a oferit o sumă de bani neprecizată, în legătură cu atribuţiile de serviciu, respectiv, să nu întocmească dosar penal pentru conducerea pe drumurile publice a unui autoturism neînmatriculat.

La orele 09:45 agentul de poliţie … a apelat din nou şi a relatat verbal că 1-a condus pe conducătorul autoturismului la sediul Poliţiei Municipiului Reşiţa în vederea luării măsurilor legale. Cu această ocazie, conform celor relatate iniţial de către agentul de poliţie …, conducătorul autoturismului i-a dat suma de 200 euro pentru ca poliţistul să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu, ulterior stabilindu-se că obiectul mitei a fost reprezentat de suma de 70 de euro şi 400 lei.

Din probele existente în cauză, respectiv procesul-verbal de redare a imaginilor surprinse de camerele de supraveghere cu ocazia oferirii mitei de către numitul …, declaraţia de martor a numitului …-agentul de poliţie căruia i s-a oferit mita, declaraţia în calitate de mator a numitei …, organ de poliţie ce a asistat la momentul în care numitul … i-a oferit mită colegului său pentru ca acesta să nu îşi îndeplinească în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv pentru a nu-i întocmi dosar penal numitului …, a rezultat faptul că există bănuiala rezonabilă că fapta pentru care s-a început in rem urmărirea penală a fost comisă de către numitul …, motiv pentru care prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin din data de 26.04.2021 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de numitul …, acesta dobândind calitatea de suspect, acesta fiind ulterior reţinut pentru 24 de ore.

Totodată a fost întocmit şi procesul verbal de redare al înregistării la care s-a anexat şi o planşă foto cu stop cadre, observându-se în mod clar momentul în care numitul .. îi oferă bani agentului de poliţie …, punându-i pe masă, pentru ca cel din urmă să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu, respectiv pentru a nu-i întocmi dosar penal.

 În lumina celor expuse mai sus, a rezultat că elementele de fapt relevate prin probele administrate în cauză se coroborează între ele, conturând corespunzător starea de fapt reţinută în sarcina inculpatului ….

Fiind audiat în faza de urmărire penală, inculpatul … a recunoscut și regretat fapta, descriind în amănunt modul în care a procedat și modul în care a oferit agentului de poliţie … suma de 70 de euro şi 400 lei, pentru a nu fi luate măsurile legale împotriva sa.

Situaţia de fapt astfel reţinută este susţinută din coroborarea următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de constatare şi planşă foto aferentă; proces-verbal de consemnare a denunţului oral; proces-verbal de redare a înregistrării discuţiei dintre inculpat şi martorii …, împreună cu planşă foto aferentă; suport optic tip DVD nr. 1/9/SJACS/13/2021; declaraţia martorului denunţător …; declaraţia martorei …; declaraţiile inculpatului …;fişă cazier judiciar; alte înscrisuri.

În cursul cercetării judecătoreşti, la termenul de judecată din data de 08 iulie 2021, ulterior prezentării succinte a actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, acesta a declarat, în faţa instanţei, că solicită să beneficieze de procedura simplificată de judecată, în sensul recunoaşterii învinuirii, a probelor administrate în cauză, a încadrării juridice a faptei. De asemenea, a fost de acord să presteze muncă în folosul comunităţii, dacă va fi cazul. Aceste aspecte au fost consemnate în procesul verbal ataşat la dosarul cauzei. Totodată, inculpatul a depus la dosar înscrisuri în circumstanţiere.

 Din studiul actelor şi lucrărilor dosarului tribunalul constată că starea de fapt reţinută prin rechizitoriu este o stare de fapt conformă cu realitatea şi adevărul, ea rezultând din coroborarea informaţiilor furnizate prin mijloacele de probă. Mai mult, întrucât inculpatul s-a prevalat de dispoziţiile art. 375, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, fapt care presupune şi implică pronunţarea unei soluţii în procesul penal care să se întemeieze pe starea de fapt expusă în rechizitoriu şi recunoscută de către inculpat, instanţa nici nu ar putea să o interpreteze sau modifice.

 Ca atare, din întreg ansamblul probatoriu rezultă cu certitudine vinovăţia inculpatului … în săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin.l Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. l Cod penal, urmând să se aplice pedeapsa principală de condamnare a acestuia la privare de libertate.

Ca principiu general în ceea ce priveşte modul de sancţionare al faptelor de corupţie, instanţa apreciază că principalul rol în lupta împotriva corupţiei îl are în mod firesc politica penală a unui stat, desfăşurată în scopul eradicării fenomenului infracţional. Tratamentul sancţionator al infracţiunilor de corupţie şi implicit individualizarea judiciară a pedepselor aplicată în astfel de cauze, precum şi a modalităţilor de executare a acestora, reprezintă aspecte importante de politică penală, orientate în mod inevitabil de imperativul adoptării unor măsuri care să reflecte gradul sporit de pericol social reprezentat de respectivul fenomen.

 Pentru ca politica penală, privită sub aspectul acţiunii de luptă împotriva corupţiei, să-şi poată atinge scopul  (constând în reducerea treptată a fenomenului infracţional), este imperios necesar ca fiecare pedeapsă aplicată să-şi îndeplinească funcţiile sale specifice, doar în acest mod putând fi atins scopul unei pedepse; în aceeaşi linie de raţionament, se apreciază că o pedeapsă este aptă să-şi îndeplinească funcţiile şi să-şi realizeze scopul doar dacă, atât în faza judecăţii, cât şi în cea a executării, este perfect individualizată, constituind un instrument adecvat de realizare practică a politicii penale.

 Ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite, în vederea realizării scopului său şi al legii, pedepsele principale trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care-l prezintă, în mod real persoana inculpatului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei. Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al acestora pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate. Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei inculpatului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este  supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni.

De altfel, determinarea scopului pedepsei reprezintă primul pas în activitatea de individualizare judiciară, întrucât numai după ce se lămureşte acest aspect se poate aprecia în ce măsură sunt relevante anumite realităţi de fapt, precum şi modalitatea de evaluare a acestora.  Or, pornind de la cele expuse în paragraful anterior, este evident faptul că retribuţia justă realizează implicit scopul pedepsei, de prevenţie generală şi specială.

În raport de aceste considerente de ordin general, la individualizarea pedepsei ce va fi aplicată în speţă, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.74 Cod penal (aşa cum au fost punctate mai sus), limitele speciale de pedepse diminuate ca urmare a utilizării procedurii simplificate de judecată, gradul suficient de ridicat de pericol social al infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, motivul săvârşirii infracţiunii, conduita inculpatului după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială. De asemenea, se va ţine cont de dispoziţiile părţii generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de modul, mijloacele şi condiţiile concrete de săvârşire a faptei, urmarea produsă şi existenţa antecedentelor penale (fapta dedusă judecăţii fiind săvârşită în stare de recidivă postexecutorie, raportat la condamnarea ce i-a fost aplicată în mod definitiv prin sentinţa penală nr. 322/10.11.2016 pronunţată de Judecătoria Reşiţa şi de momentul săvârşirii prezentei fapte, respectiv până reabilitare sau la împlinirea termenului de reabilitare; ca atare, primul termen al recidivei este reprezentat de pedeapsa  de 1 an şi 6 luni închisoare, termenul de supraveghere împlinindu-se la data de 06.04.2019, însă termenul de reabilitare urmând să se împlinească abia în luna aprilie a anului 2022).

 Spre a atinge în totalitate finalitatea urmărită prin procedura de stabilire a pedepsei, judecătorul trebuie să asigure un echilibru între criteriile de individualizare a pedepsei şi scopurile acesteia; totodată, o judecată echitabilă trebuie să aibă ca finalitate realizarea unei proporţionalităţi juste, corespunzătoare a faptei comise şi a vinovăţiei infractorului, reeducarea şi reinserţia socială a acestuia în restabilirea ordinii de drept prin stabilirea pedepsei de o manieră în care să funcţioneze ca o forţă socială pedagogică în societate.

La cele expuse mai devreme se adaugă şi constatarea influenţării gravităţii concrete a faptei de mobilul şi scopul acesteia, analizarea lor antrenând totodată fixarea gradului de cunoaştere a ilicitului penal, precum şi a gradului de adeziune psihologică a infractorului la faptă ori a complexităţii şi duratei procesului deliberativ.

Luând act de concluziile apărării, instanţa acceptă faptul că persoana infractorului reprezintă un criteriu cert de individualizare judiciară a pedepselor care trebuie să fie adecvat şi proporţional faţă de fiecare infractor, raportat inclusiv la personalitatea sa socială şi la trăsăturile sale specifice care îi definesc personalitatea. Acest criteriu nu trebuie însă să aibă un caracter preponderent, atât aspectele legate de conduita socială a inculpatului, cât şi chestiunile legate de recunoaşterea faptei (în condiţiile inexistenţei oricărui dubiu în ceea ce priveşte comiterea acesteia şi a cantităţii probelor existente în sprijinul acuzării), justificând neorientarea pedepsei spre maxim, aşa cum acesta a fost diminuat prin aplicarea dispoziţiilor art. 374  alin. 4 Cod procedură penală, ci spre mediu, după cum s-a arătat mai devreme.

În sfârşit, Tribunalul Caraş-Severin apreciază că finalizarea procesului de individualizare a pedepsei principale presupune o activitate de cântărire a tuturor împrejurărilor care caracterizează fapta şi persoana infractorului, în scopul stabilirii unei pedepse care să asigure realizarea scopului propriu, precum şi realizarea unei proporţionalităţi juste corespunzătoare reeducării şi reinserţiei sociale a inculpatului în restabilirea ordinii de drept, pedeapsa urmând să funcţioneze ca o forţă socială pedagogică în societate.

Pe baza ansamblului de criterii detaliat anterior, se bazează şi operaţiunea de individualizare a executării pedepsei principale, suspendarea executării acesteia putând fi dispusă doar în situaţia faptelor caracterizate de un grad redus de pericol, comise de persoane a căror atitudine faţă de faptă şi de urmările produse denotă o periculozitate socială scăzută şi posibilitatea reeducării lor chiar şi fără privare de libertate, context care evident nu este caracteristic situaţiei analizate; independent de aceste aspecte, inculpatului nu-i sunt aplicabile criteriile prevăzute de art. 91 Cod penal, antecedentele sale penale făcându-l ineligibil pentru condiţia cerută de art. 91 alin.1 lit.b Cod penal.

Inculpatului îi va fi aplicată de asemenea pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b şi i Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile sau în orice alte  funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a conduce orice tip de autovehicule cu tracţiune mecanică), pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale conform art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal.

În conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin.1 Cod penal, inculpatului îi va fi aplicată şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi, respectiv cele prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b şi i (ultimul  dintre ele în forma descrisă mai sus) Cod penal.

Dată fiind soluţia de condamnare, instanţa constată că temeiurile avute în vedere la instituirea şi perpetuarea măsurii preventive aplicată inculpatului, aşa cum au fost expuse în cuprinsul încheierilor anterioare, subzistă, astfel încât este necesară menţinerea acesteia (urmând să fie dedusă implicit perioada executată în virtutea respectivei măsuri procesuale privative de libertate). Cu titlu particular, se constată că durata măsurii preventive custodiare nu este nerezonabilă, raportat atât la criteriile din legislaţia naţională, cât şi la cele consacrate de practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, termenele limitative în acest sens fiind respectate.

Totodată, raportat la dispoziţiile art. 290 alin.5 Cod penal, urmează să fie confiscate de la inculpatul …, sumele de 70 euro şi 400 lei, obiect al infracţiunii de dare de mită.

Faţă de aceste considerente, tribunalul, în baza art. 290 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.1 Cod penal şi art. 43 alin.5 Cod penal, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, raportat la  art. 374  alin. 4 Cod procedură penală, va condamna pe inculpatul … pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, în stare de recidivă postexecutorie, la pedeapsa de:

- 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 67 alin.1 Cod penal, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b, i Cod penal, pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale rezultante, conform art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal.

 În baza art. 65 alin.1 Cod penal, va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute la art.66 alin.1 lit. a, b, i Cod penal conform art. 65 alin. 3 Cod penal.

În baza art. 72 Cod penal, va deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii, de la data de 25.04.2021, până la data de 26.04.2021, precum şi cea a arestului preventiv, începând cu data de 11.08.2021 până la zi.

 În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, va menţine măsura arestului preventiv faţă de inculpatul …., pentru o perioadă de 60 de zile de la pronunţarea prezentei.

 Executorie, potrivit art. 399 alin. 4 Cod procedura penală, pentru măsura preventivă.

În baza art. 290 alin.5 Cod penal, va dispune confiscarea sumelor de 70 euro şi 400 lei, depuse la Raiffeisen Bank – Agenţia Reşiţa, conform foilor de vărsământ din data de 28.04.2021 (aflate la filele 38-41 dosar u.p.).

 În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

În baza art. 290 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.1 Cod penal şi art. 43 alin.5 Cod penal, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, raportat la  art. 374  alin. 4 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul …. … pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, în stare de recidivă postexecutorie, la pedeapsa de:

- 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 67 al. 1 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b, i Cod penal, pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale rezultante, conform art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal.

 În baza art.65 alin.1 Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute la art.66 alin.1 lit. a, b, i Cod penal, conform art. 65 alin. 3 Cod penal.

În baza art. 72 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii, de la data de 25.04.2021, până la data de 26.04.2021, precum şi cea a arestului preventiv, începând cu data de 11.08.2021 până la zi.

 În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, menţine măsura arestului preventiv faţă de inculpatul …, pentru o perioadă de 60 de zile de la pronunţarea prezentei.

 Executorie, potrivit art. 399 alin. 4 Cod procedura penală, pentru măsura preventivă.

În baza art. 290 alin.5 Cod penal, dispune confiscarea sumelor de 70 euro şi 400 lei, depuse la Raiffeisen Bank – Agenţia Reşiţa, conform foilor de vărsământ din data de 28.04.2021 (aflate la filele 38-41 dosar u.p.).

 În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la data comunicării hotărârii.

Pronunţată în condiţiile art. 405 alin.1 teza II Cod procedură penală, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţii şi procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 02 noiembrie 2021