Deținere de instrumente în vederea falsificării de valori. Operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată. Încadrare juridică.
Prin rechizitoriul nr. 402 / P / 2019, D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Galaţi a dispus trimiterea în judecată a inculpatului NMD sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, prevăzută de art. 314(2) Cod Penal, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prevăzută de art. 365(1)(a) Cod Penal și fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320(1) Cod Penal, cu aplicarea art. 35(1) Cod Penal, toate cu aplicarea art. 38(1) şi (2) Cod Penal. S-a reţinut ca situaţie de fapt prin actul de sesizare că inculpatul:
(a) în data de 11.12.2019, ar fi primit echipamente hardware (3 cabluri de conectare de culoare neagră prevăzute la un capăt cu o micro-cameră, iar la celălalt cu conectori, precum şi 3 plăci electronice cu componente printre care şi un slot de introducere card memorie) concepute şi adaptate în scopul accesării ilegale a ATM-urilor (skimming), pe care ulterior le-a deținut și transmis, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică (cardurile bancare ce urmau a fi introduse în respectivele ATM-uri și ulterior clonate prin utilizarea datelor obținute ilegal ca urmare a folosirii respectivelor dispozitive)
(b) în cursul anilor 2014-2019, prin acțiuni repetate desfășurate în baza aceleiași rezoluții infracționale, ar fi participat prin furnizarea propriei fotografii la falsificarea prin contrafacere a unui număr total de 19 (nouăsprezece) cărți de identitate, corespunzătoare unui număr de 19 pseudonime, respectiv „Matei Cornel”, „Balaban Ioan”, „Andrei Iulian”, „Anghel Claudiu”, „Arhip Cezar”, „Andone Cristian”, „Antohe Ovidiu”, „Apostol Ion”, „Ariton Aurel”, „Albu Costin”, „Petrea Costel”, „Alexa Toader”, „Agache Toma”, „Baboi Jean”, „Popescu Neculai”, „Acsinte Ion”, „Stanciu Mihai”, „Arfire Doru” și respectiv „PMD”, falsificare ce a fost de natură să producă consecințe juridice, respectivele cărți false de identitate fiind utilizate ulterior de acesta în perioada 26.08.2014 – 02.12.2019.
La termenul din data de 23.02.2022 instanţa a pus în discuţie din oficiu schimbarea încadrării juridice dată faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, în sensul înlăturării infracțiuni de deținere de instrumente în vederea falsificării de valori prevăzută de art. 314(2) Cod Penal. De asemenea, la termenul din data de 28.04.2022 inculpatul a formulat o cerere de schimbare a încadrării juridice date faptei fals material în înscrisuri oficiale (în formă continuată), prevăzută de art. 320(1) Cod Penal, cu aplicarea art. 35(1) Cod Penal (faptă din perioada 2014 – 2019) în două infracţiuni, respectiv fals material în înscrisuri oficiale (în formă continuată), prevăzută de art. 320(1) Cod Penal, cu aplicarea art. 35(1) Cod Penal (faptă din perioada 26.08.2014 – 15.10.2014) şi fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320(1) Cod Penal (faptă din 02.12.2019).
În ceea ce priveşte schimbarea de încadrare juridică pusă în discuţie din oficiu, instanţa a reţinut că potrivit art. 314(2) Cod Procedură Penală constituie infracţiune „fabricarea, primirea, deţinerea sau transmiterea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică”. Cât priveşte instrumentele de plată electronică, acestea sunt definite de dispoziţiile art. 180(2) Cod Penal ca fiind „instrument care permite efectuarea de retrageri de numerar, încărcarea şi descărcarea unui instrument de monedă electronică, precum şi transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate şi executate de către instituţii financiare”. Intră aşadar în această categorie cardurile bancare (de debit şi/sau de credit) sau alte tipuri de carduri, precum cele ce conţin tichete de masă ori vouchere de vacanţă.
În ceea ce priveşte faptele concrete imputate inculpatului, instanţa a constatat că prin rechizitoriul parchetului s-a reţinut că la în data de 11.12.2019, acesta ar fi primit echipamente hardware (3 cabluri de conectare de culoare neagră prevăzute la un capăt cu o micro-cameră, iar la celălalt cu conectori, precum şi 3 plăci electronice cu componente printre care şi un slot de introducere card memorie) concepute şi adaptate în scopul accesării ilegale a ATM-urilor (skimming), pe care ulterior le-a deținut și transmis, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică (cardurile bancare ce urmau a fi introduse în respectivele ATM-uri). Aceste dispozitive de tip hardware ar fi fost destinate plasării în apropierea bancomatelor, pentru aflarea în mod fraudulos a datelor cardurilor ce ar fi fost introduse în acestea, respectiv a PIN-ului şi a datelor de pe banda magnetică a cardului. Aceasta era singura destinaţie a echipamentelor hardware primite şi deţinute de inculpatul NMD, în sarcina acestuia nefiind reţinut că ar primit şi/sau deţinut echipamente hardware ori aplicaţii de tip software care să aibă drept scop falsificarea de instrumente de plată electronică, precum carduri blank (neinscripţionate), dispozitive de citire-scriere a acestor carduri, software destinat funcţionării dispozitivelor de citire-scriere sau orice alte componente, echipamente sau dispozitive conexe care să aibă drept scop falsificarea efectivă a instrumentelor de plată electronică. Pe cale de consecinţă, a apărut ca evident faptul că aceste dispozitive era destinate exclusiv săvârşirii de infracţiuni contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice, mai precis a infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 Cod Penal (aşa numitul skimming), astfel că fapta inculpatului întruneşte doar elementele constitutive a infracţiunii de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prevăzută de art. 365(1)(a) Cod Penal. Chiar dacă aceste datele obţinute prin folosirea acestor dispozitive ar fi fost transmise mai departe către terţe persoane, aceasta nu semnifică automat că ar fi fost folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronică, ele putând fi uzitate la efectuarea de plăţi pe internet, unde nu este necesară prezentarea efectivă a unui instrument de plată electronică.
În ceea ce priveşte cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpat, rechizitoriul întocmit de D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Galaţi a reţinut că inculpatul NMD, folosind un număr de 19 carţi de identitate falsificate cu identităţi fictive, ar fi retras în perioada 26.08.2014 – 15.10.2014, prin 65 retrageri de numerar, suma totală de 54.168 $ (dolari SUA) şi 5.819,85 € (euro). Separat de aceste acte materiale, actul de sesizare a mai reţinut şi folosirea la data de 02.12.2019 unei copii a unei cărţi de identitate falsificate cu numele „PMD” persoană reală ale cărui date de stare civilă (nume, prenume, cod numeric personal şi una dintre fostele adrese de domiciliu) au fost utilizate de inculpat drept date de identificare ale destinatarului coletului în cuprinsul declarației pe proprie răspundere și a instrucțiunilor de vămuire în vederea efectuării operațiunilor vamale necesare, în condițiile în care coletul provenea dintr-o țară non-UE.
Între data ultimului act material (15.10.2014) şi cel din data de 02.12.2019 a trecut o durată de 4 ani şi 10 luni, perioadă pentru care nu se poate aprecia că în toată această perioadă ar fi subzistat rezoluţia infracţională comună ce a existat anterior în privinţa folosirii carţilor de identitate falsificate în scopul retragerii de numerar prin Western Union. Atât doctrina de specialitate, cât şi practica judiciară a apreciat că rezoluţia infracţională comună trebuie să fie suficient de bine determinată, în sensul că făptuitorul are imaginea de ansamblu a activităţii sale ulterioare ce o va desfăşura prin acte de executare separată, iar cu fiecare executare, hotărârea se concretizează. Este total nerezonabil a se aprecia că în cursul anului 2014, inculpatul a avut reprezentarea că va folosi în anul 2019 o carte de identitate falsificată în modalitatea descrisă prin rechizitoriu.
Pe cale de consecinţă, pentru motivele anterior arătate, Tribunalul a apreciat că:
(a) fapta inculpatului NMD care la data de 11.12.2019, ar fi primit echipamente hardware (3 cabluri de conectare de culoare neagră prevăzute la un capăt cu o micro-cameră, iar la celălalt cu conectori, precum şi 3 plăci electronice cu componente printre care şi un slot de introducere card memorie) concepute şi adaptate în scopul accesării ilegale a ATM-urilor (skimming), pe care ulterior le-a deținut și transmis, întruneşte doar elementele constitutive ale infracţiunii de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prevăzută de art. 365(1)(a) Cod Penal
(b) fapta inculpatului NMD care în cursul anului 2014, prin acțiuni repetate desfășurate în baza aceleiași rezoluții infracționale, ar fi participat prin furnizarea propriei fotografii la falsificarea prin contrafacere a unui număr total de 19 (nouăsprezece) cărți de identitate, corespunzătoare unui număr de 19 pseudonime, falsificare ce a fost de natură să producă consecințe juridice, respectivele cărți false de identitate fiind utilizate ulterior de acesta în perioada 26.08.2014 – 15.10.2014, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale (în formă continuată), prevăzută de art. 320(1) Cod Penal, cu aplicarea art. 35(1) Cod Penal
(c) fapta inculpatului NMD care la data de 02.12.2019 a folosit o copie a unei cărţi de identitate falsificate cu numele „PMD”, persoană reală ale cărui date de stare civilă (nume, prenume, cod numeric personal şi una dintre fostele adrese de domiciliu) în vederea efectuării operațiunilor vamale aferente unui colet primit, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320(1) Cod Penal.
Judecătoria Sectorul 1 București
contestație la executare – prescripția dreptului de a solicita executarea silită în raport de neefectuarea actelor de executare pe o perioadă mai mare de 3 ani
Tribunalul Teleorman
CERERE ACORDARE DREPTURI BĂNEŞTI SUB FORMA COMPENSAŢIILOR
Judecătoria Sectorul 1 București
Pretenții. Daune morale. Răspundere civilă delictuală.
Tribunalul București
LITIGII CU PROFESIONIŞTII. POPRIRE ASIGURĂTORIE
Judecătoria Sectorul 1 București
ordonanță președințială – desemnarea persoanelor care vor intra în componenta Consiliului Director al Fundaţiei; caracterul neîntemeiat al cererii în raport de faptul că se pune problema unei posibile interveniri a dizolvării de drept a fundației având în