Art. 237 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990 republicata, privind societatile comerciale.
Prin sentinta civila nr. 558 /2006 pronuntata în sedinta publica din data de 18 aprilie 2006 în dosar nr. 2955/CA/2006 Tribunalul Timis sectia comerciala si de contencios administrativ a admis cererea formulata de reclamantul OFICIUL NATIONAL AL REGISTRULUI COMERTULUI prin OFICIUL REGISTRULUI COMERTULUI de pe langa Tribunalul Timis in contradictoriu cu parata SC L. R. C. SRL Timisoara si a dispus dizolvarea paratei , retinându-se ca aceasta nu a depus la O.R.C Timis situatiile financiare pe anul 2003-2004, pâna la expirarea termenelor legale de depunere a acestor acte.
In drept, Tribunalul a retinut disp. art. 237 alin.1 lit. b din Legea nr. 31/1990 republicata, a societatilor comerciale, conform carora : "... tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care (...) societatea nu a depus, in cel mult 6 luni (...) situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului".
Sentinta civila nr. 558 /2006 pronuntata în sedinta publica din data de 18 aprilie 2006 în dosar nr. 2955/CA/2006 de Tribunalul Timis sectia comerciala si de contencios administrativ a ramas definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 705/07 septembrie 2006 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara în dosar nr. 3816/59/2006, prin care s-a dispus anularea ca netimbrat a recursului declarat de societatea pârâta.
Curtea de Apel Constanța
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale. Hotarârea de declansare a procedurii de dizolvare voluntara.
Curtea de Apel Timișoara
Somaţie de plată. Cerere în anulare. Instanţă competentă
Tribunalul Vâlcea
Confirmare plan reorganizare judiciară-art.100 şi art.101 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei
Curtea de Apel Târgu Mureș
Cota parte din profitul societăţii. Conflict de muncă
Curtea de Apel Brașov
Suspendare executare act administrativ - întrunirea celor două cerinţe prevăzute de art.14 din Legea nr. 554/2004, respectiv, existenţa „cazului bine justificat şi a pagubei iminente”.