Somatie de plata

Sentinţa civilă nr.573

Sedinţă publică din 23.02.2009

Deliberând asupra cauzei comerciale de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data … sub dosar nr….. creditoarea ….a chemat în judecată pe debitorul ….., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea debitorului la plata sumei de …. lei, echivalentul a 1200 de euro, reprezentând contravaloare daune materiale.

În motivarea cererii, creditoarea a învederat că la data de 20.11.2008 debitorul s-a prezentat la sediul societăţii creditoare pentru a desfăşura un eveniment cu caracter distractiv, respectiv aniversare, eveniment ce s-a produs în data de 22.11.2008.

În timpul evenimentului s-au produs o mulţime de pagube de către invitaţii debitorului, realizându-se o inventariere a pagubelor, ocazie cu care s-a încheiat un angajament semnat de debitor şi de trei martori în care acesta recunoaşte paguba, obligându-se să plătească cuantumul acestora în termen de o săptămână.

A mai precizat creditoarea că în cauză sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale somaţiei de plată prevăzute în OG nr.5/2001.

În drept, creditoarea şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile OG nr.5/2001.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 39 lei şi timbru judiciar în cuantum de 1,5 lei.

În dovedirea cererii, creditoarea a depus la dosar angajament de plată (f.4).

În conformitate cu dispoziţiile art.242 al.2 din Codul de procedură civilă s-a solicitat de către creditoare judecarea cauzei şi în lipsa părţilor.

Debitorul nu a formulat întâmpinare, însă s-a prezentat în instanţă, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată, depunând la dosar următoarele înscrisuri: ….

În cauză, instanţa a încuviinţat, în temeiul art.167 al.1 Cod procedură civilă, proba cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind legală, pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 23.11.2008 s-a întocmit un angajament de plată prin care debitorul s-a obligat să restituie, în termen de o săptămână, suma de 1200 euro reprezentând echivalentul pagubelor produse la pensiunea …...

În drept, potrivit art.1 din OG nr.5/2001, procedura somaţiei de plată se desfăşoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii.

 Potrivit art.379 alin.3 C.pr.civ., creanţa are un caracter cert atunci când existenţa sa rezultă din însuşi actul de creanţă sau/şi din alte acte, chiar neautentice emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Creanţa este lichidă atunci când cuantumul acesteia este determinat prin înscrisul care o constată sau, cel puţin, este determinabil prin înscrisul respectiv sau prin alte înscrisuri ce emană, sunt recunoscute sau, după caz, sunt opozabile debitorului, conform art. 379 alin.4 C.pr.civ.. Creanţa este exigibilă (scadentă) dacă termenul prevăzut în favoarea ori şi în favoarea debitorului s-a împlinit ori, în condiţiile legii - art. 263 si art. 382 C.pr.civ. - debitorul este decăzut din beneficiul termenului.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa apreciază cererea de emitere a somaţiei de plată ca neîntemeiată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Prin angajamentul de plată din data de ….., depus la fila 4 din dosar, însuşit de către debitor prin semnătură, debitorul s-a angajat să plătească creditoarei în termen de o săptămână suma de 1200 euro reprezentând contravaloare pagube produse la pensiunea …..

Din cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea sub dosar nr.930/327/2009 (f.11), având ca obiect constatarea nulităţii angajamentului de plată menţionat anterior, rezultă că debitorul contestă cuantumul sumei la plata căreia s-a obligat prin respectivul angajament.

Procedura prevăzută de OG nr.5/2001 vizează o modalitate facilă a creditorului de a obţine titlul executoriu atunci când creanţa afirmată este dincolo de orice îndoială, în ce priveşte caracterul său cert, lichid şi exigibil.

Această procedură specială poate fi exercitată, spre deosebire de acţiunile în pretenţii promovate pe calea dreptului comun, numai dacă creanţa pretinsă nu este contestată de către debitor nu numai în ceea ce priveşte existenţa, ci şi cuantumul valoric al acesteia, deoarece, în caz contrar, pe de o parte, nu ar mai exista raţiunea menţinerii celor două proceduri diferite, iar pe de altă parte, o atare concluzie rezultă din interpretarea dispoziţiilor procedurii speciale.

În cauză instanţa constată că nu este îndeplinită condiţia caracterului lichid al creanţei, în sensul art.379 al.4 Cod procedură civilă în condiţiile în care există contestări ale sumei datorate de către debitor.

Contestându-se întinderea creanţei creditoarei, instanţa apreciază că cererii de somaţie i se conferă un caracter contencios, care impune administrarea de probe specifice unui proces purtat în condiţiile dreptului comun.

Totodată, instanţa apreciază că nu este îndeplinită nici condiţia impusă de art.1 din OG nr.5/2001, în sensul că nu s-a făcut dovada că se atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau prestaţii. Sub acest aspect instanţa reţine că se solicită obligarea debitorului la plata unor sume de bani cu titlu de despăgubiri civile, această situaţie neîncadrându-se în ipotezele reglementate de text (executarea unor lucrări, servicii sau alte prestaţii).

În consecinţă, având în vedere cele anterior reţinute, apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de art.1 al.1 din OG nr.5/2001, instanţa va respinge cererea privind emiterea unei somaţii de plată, ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare