Infracţiuni prevăzute în legi şi decrete

Prin rechizitoriu nr 61/ P/ 2006 a DIICOT – BIROUL TERITORIAL BACĂU , s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor :

1. G.I. - pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. şi ped. de 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005,

constând în aceea că: în cursul lunii februarie 2006, a recrutat prin înşelăciune, constând în promisiunea mincinoasă a obţinerii unui loc de muncă în străinătate, pe partea vătămată P. (actualmente A.) M., pe care ulterior, la data de 25.02.2006, a transportat-o în Italia, predând-o lui F.V., care a cazat-o şi obligat-o să se prostitueze.

2. F.V.- pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prev. şi ped. de art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005,

constând în aceea că: în cursul lunii februarie 2006, în baza unei înţelegeri prealabile cu învinuitul G.I. a preluat de la acesta partea vătămată P. (actualmente A.) M., recrutată prin înşelăciune, constând în promisiunea mincinoasă a obţinerii unui loc de muncă decent în străinătate, pe care a cazat-o şi obligat-o să se prostitueze în Italia, până în luna martie 2006.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul  G.I., se cunoaşte cu inculpatul F.V.de mai mulţi ani, din localitatea de domiciliu, jud. Bacău.

Începând cu anul 2000, inculpatul F.V.s-a stabilit pe teritoriul Italiei, în zona Romei, unde a prestat diferite activităţi lucrative, însă, în timpul liber, s-a angrenat şi în activităţi ilicite care se circumscriu noţiunii de exploatare sexuală a tinerelor.

Acest lucru a fost posibil şi ca urmare a faptului că, pe teritoriul Italiei, a cunoscut-o pe S.(alias N) A.M., care practica prostituţia, observând că realiza câştiguri însemnate din această activitate. În scurt timp, de altfel, cei doi au şi devenit concubini.

În cursul anului 2004/2005, în mod întâmplător, inculpatul F.V. s-a întâlnit în Roma cu inculpatul G.I., care i-a relatat că se ocupă cu transportul de persoane din România în Italia, în vederea căutării unor locuri de muncă mai bine plătite în această ţară. Totodată, inculpatul F.V., la cererea inculpatul G.I., şi-a oferit disponibilitatea de a-l anunţa despre eventuale persoane care ar dori să „angajeze” cetăţeni români, astfel încât cei doi inculpaţii au continuat să păstreze legătura.

 În acest context, la un moment dat, considerând că ar putea să-şi rotunjească considerabil veniturile din exploatarea sexuală a tinerelor, inculpaţii F.V.şi G.I. au convenit să se lanseze pe această „piaţă”, stabilind ca inculpatul G.I. să recruteze tinerele din România şi să le transporte pânâ în Italia, unde le preda inculpatul F.V., care se ocupa de cazarea, instruirea acestora şi conducerea la „post”, în stradă, unde erau obligate să practice prostituţia, folosind ca modalitate de viciere a consimţământului părţilor/persoanelor vătămate, în special, servitutea datoriilor generate de deplasarea lor în străinătate, asigurarea celorlalte condiţii necesare supravieţuirii la destinaţie (hrană, cazare) şi avansarea unor sume de bani, până ce vor reuşi să câştige suficient pentru a se întreţine singure.

În realizarea acestei rezoluţii infracţionale, inculpatul G.I. a început o activitate acerbă de căutare de tinere cu aspect plăcut, cărora le promitea obţinerea unui loc de muncă sigur şi onest în Italia, însă, în realitate, la destinaţie erau predate învinuitului F.V.şi obligate să se prostitueze, iar banii astfel obţinuţi erau împărţiţi între cei doi.

Pentru a-şi asigura reuşita, inculpatul G.I. căuta victime cu modeste posibilităţi materiale sau cu o situaţie socio-familială precară, oferindu-se să suporte cheltuielile de transport şi/sau şi cele ocazionate de obţinerea paşaportului şi, chiar avansându-le diferite sume de bani, pe care să le folosească în ţară, premergător  plecării, sau pe care să le lase familiilor lor, urmând ca acestea să le restituie ulterior, speculând astfel precaritatea financiară sau sentimentală a acestora, un mijloc abil de constrângere utilizat de traficanţi pentru a le face pe tinere să coopereze, dar cu efect scontat maxim.

În cadrul acestei activităţi infracţionale, inculpatul G.I. s-a implicat în mod direct, însă a angrenat şi alte persoane care, în mod simultan, conştient sau nu de intenţia infracţională a acestuia, şi-au dat concursul în activitatea de recrutare de tinere. Una dintre persoanele care se încadrează în această din urmă categorie, a fost şi martorul S.G.M., care, prin prisma meseriei sale, de taximetrist, avea posibilitatea de a cunoaşte tinere (fete), cu înfăţişare plăcută, dispuse să plece să muncească în străinătate, ce erau prezentate ulterior inculpatul G.I., care hotăra dacă acestea ar fi profitabile pe piaţa traficului de persoane, astfel cum este definită această noţiune în art. 2 pct. 1 din Legea 678/2001, modif. prin Legea 287/2005.

 Martorul S.G.M., a cunoscut-o întâmplător pe partea vătămată A. (fostă P.) M., în cursul lunii februarie 2006 şi, aflând că are o situaţie materială precară, nefiind căsătorită şi având un copil minor în întreţinere, neavând un loc de muncă şi nici posibilitatea de angajare, i-a spus acesteia că o poate pune în legătură cu inculpatul G.I., care are posibilitatea de a-i găsi un loc de muncă sigur în Italia, ceea ce s-a şi întâmplat.

Pentru a obţine consimţământul părţii vătămate cu privire la deplasarea în Italia, inculpatul G.I. i-a precizat acesteia că are o cunoştinţă în Roma, Italia, persoană care s-a dovedit a fi inculpatul F.V, care are posibilitatea de a o găzdui şi prin intermediul căreia o poate ajuta să se angajeze ca picoliţă. Mai mult, întrucât partea vătămată nu avea suma de bani necesară achitării contravalorii deplasării până în Italia, inculpatul G.I. s-a oferit să o transporte personal, pe datorie, urmând ca partea vătămată să-i achite contravaloarea deplasării, 200 de euro, din primul salariu.

În acest context, partea vătămată a acceptat oferta şi, împreună cu inculpatul G.I., cu autoturismul proprietate personală al acestuia, , au plecat din jud. Bacău  către Italia, părăsind România prin punctul de trecere a frontierei Nădlac, jud. Arad, la data de 25.02.2006 (fl. 51 - dosar).

La destinaţie, partea vătămată a fost preluată de inculpatul F.V.şi cazată într-o locuinţă închiriată de acesta şi alţi cetăţeni români, ocazie cu care i s-a adus la cunoştinţă adevăratul scop al recrutării şi transferării sale în Italia, respectiv că, în realitate, inculpatul G.I. i-a vândut-o cu suma de 2.000 de euro, bani pe care trebuie să şi-i recupereze de la aceasta, din sumele pe care le va obţine din practicarea prostituţiei la stradă.

Inculpatul F.V.s-a ocupat personal de partea logistică necesară desfăşurării activităţii de prostituţie de către partea vătămată A. (fostă P.) M., asigurându-i obiectele de vestimentaţie corespunzătoare, explicându-i tarifele şi programul de „lucru”.

Aflată într-o ţară străină, fără mijloace financiare proprii, partea vătămată a fost nevoită să accepte să se prostitueze sub protecţia, supravegherea  şi controlul efectiv al inculpatul F.V., pe o perioadă de aproximativ 10 zile, interval după care, a fost răpită de nişte cetăţeni moldoveni, de la care a reuşit să fugă şi să se reîntoarcă pe teritoriul ţării, abia la data de 11.05.2006 (fl. 50, 61-67).

Situaţia de fapt prezentată rezultă din declaraţia părţii vătămate, care se coroborează cu depoziţiile martorilor audiaţi în cauză, şi nu în ultimul rând, cu procesele verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpaţii G.I. şi F.V., corelate cu procesele verbale de verificare a bazei de date a IGPF.

Sub aspect probaţional, sunt elocvente convorbirile dintre inculpaţii G.I. şi F.V., din care rezultă că primul se interesează de situaţia tinerelor pe care i le transferase celui de-al doilea, în vederea exploatării sexuale, printre acestea numărându-se şi partea vătămată A. (fostă P.) M..

Astfel, la data de 15-03-2006, ora 16 29, inculpatul G.I. (GI) îl apelează pe inculpatul F.V.(FI), aflat  în Italia discutând următoarele:

GI – Mă auzi acum?

FV – Da, te aud.

GI – Nu te auzeam deloc. Ia spune, ce face nevastă-mea?

FV – Care? A. sau M.?

GI – Nu, nevastă-mea, nevastă-mea, ultima (n.n. se referă la partea vătămată A., fostă P., M.).

FV – Nevastă-ta, ultima?

GI – Da.

FV – Păi nevastă-ta ultima, cred că şi-a luat papucii şi a fugit.

GI – Care?

FV- Ei, M.. De o săptămână nu mai ştiu nimic de ea.

GI – Băi du-te de-aici!

………………………………….

GI – Te sun eu când … dar cum o cheamă? Ailaltă, prima cum o cheamă?

FV – Da, E. îi totul bine (n.n. se referă la persoA. vătămată A.E.).

GI – Aha. Îi bara-bara…totul. Îi… şi-a revenit?

FV – E bine. Da, da. Şi-a revenit .

GI – Să-i zici … să-mi pui şi mie acolo, mă înţelegi? Să-i spui ei, da?

FV – Acum de abia a terminat N., de ce a avut de dat.

GI – Da, da. După aia.

FV – Să-şi facă şi ea ceva. (fl. 22-23 vol. V)

…………………………………………………

Ulterior, la data de 29-03-2006, ora 2127, inculpatul G.I. îl apelează din nou pe inculpatul F.V., discutând următoarele:

………………………………………………..…….

GI – Ce faci? Cum merge treaba?

FV – Cum dracu. Megem înainte, ce dracu să facem?

GI - Ce-ai făcut cu aia? (este vorba de partea vătămată P. M., care transferată în Italia de inculpatul G.I. în vederea practicării prostituţiei, a fugit de la inculpatul F.V.)

FV – Care? Aia s-a dus în morţii mamei ei. Ce mai ştiu de când s-a dus?

GI – Dar n-ai dat de ea, nu?

FV – Nu, n-am dat de ea.

GI – Nu ştie mă. Acesta a luat-o de la Bucureşti. S-a dus, i-a dat telefon, a luat-o cu taxiul şi nu ştie nimica ăsta.

…. (discuţia anterioară relevă aspectele relatate de martorul S.G.M. care a intermediat recrutarea părţii vătămate P. M. de către inculpatul G.I.).

GI – Zăbăloasa aia cât mai are? E., aia! (n.n. se referă la persoA. vătămată A.E.).

FV – Mai are, mai are. Mai stă.

GI – Cât mai are? Stă mai mult de 3 luni?

FV – Nu ştiu exact.

GI – Dar mai are până la 3 luni, până le face?

FV- Mai are cam vreo’ trei săptămâni, cam aşa.

GI – Ascultă-mă oleacă: tu ţi-ai făcut…. Trebuie să vin eu să vorbesc eu cu ea acolo sau îmi pui nişte bani deoparte tu?

…………………………………………………

FV – Mă înţelegi, că a mers treaba prost tare de tot.

GI - Aha, nu merge deloc, nu?

FV – Merge slăbuţ N.. Ce vrei?Nici nu e vreun star, mă înţelegi?

GI – Da, aşa este.

FV – E şi ea acolo. Care merge, merge , care nu, asta e.

GI – Dar a făcut ceva în 2 săptămâni?

FV – Ce dracu’ să facă N.? Slăbuţ, slăbuţ.

GI – Are 2-3 mii?

FV- Cine?

GI – Are 2-3 mii?

FV – Da du-te bă de-aici.

GI – Ah, atunci îmi dă un ….!

FV- Păi ce mă, s-a chinuit o lună jumătate’ să pună 4 mii.

GI – Ah.

FV – Păi da. Ce dracu’. A. când a venit şi cu cealaltă, într-o săptămână au dat datoria. Asta a făcut o lună jumate’.

……………………………………………..

GI – Băi, şi va să zică nu…nu…nu… dacă vin săptămâna viitoare vorbesc eu cu ea să-mi pună bani deoparte că-i rup gâtu’ dacă nu… Da eu le duc degeaba, dă-le dracului!

FV – Nu. Atâta timp cât e la mine, şi face ce face pentru mine, nu se discută chestia asta.

GI – Bine. Atunci o să fie pe parcurs, când o să fie, o să fie primii care aşa, şi restu’,  când o să facă, după ce se achită de datorie, ca să-mi iau. Că altfel nu merge V., mă înţelegi? Că eu iau caimacul ( fl. 6-8, Vol. IV).

Din aceste convorbiri telefonice se relevă neîndoielnic ascendentul financiar al inculpaţiilor asupra persoanelor vătămate, metodele şi tehnicile frauduloase utilizate, prin încălcarea promisiunilor iniţial făcute acestora, precum şi scopul josnic urmărit de inculpaţii, de tragere de beneficii financiare considerabile de pe urma activităţii de exploatare sexuală ce formează obiect de cercetare în cauză, prin preocuparea constantă şi îndeaproape a inculpaţiilor în a se asigura că acestea s-au „acomodat” condiţiilor impuse, necesare desfăşurării activităţii infracţionale şi că reuşesc să-şi realizeze, din practicarea prostituţiei, target-ul fixat de exploatatori.

De asemenea, se evidenţiază nuanţe cu caracter de ameninţare la adresa persoanelor vătămate, de natură a le determina şi menţine în starea de aservire faţă de inculpaţi.

Tot sub aspectul probatoriului administrat în cauză, este de remarcat că înseşi declaraţiile inculpaţiilor sunt neconcordante între ele, în raport de aceleaşi împrejurări, astfel încât se evidenţiază încercarea inculpatul G.I. de a fi exonerat de răspundere penală, precum şi încercarea inculpatul F.V.de a-şi minimaliza responsabilitatea penală.

Mai mult decât atât, se relevă că, după ce a luat cunoştinţă de declaraţia dată în faţa organelor de urmărire penală în această cauză, atât partea vătămată A. fostă P. M., cât şi părinţii acesteia, au fost contactaţi de inculpatul G.I., care i-a reproşat că l-a denunţat, insistând să-l ierte, pentru a nu face închisoare.

În ceea ce priveşte apărarea formulată de inculpatul F.V., chiar dacă am accepta împrejurarea că partea vătămată A. (fostă P.) M. ar fi acceptat conştient să se deplaseze în Italia pentru a practica prostituţia, în folosul inculpaţiilor, aceasta trebuie însă analizată în contextul dispoziţiilor art. 16 din Legea 678/2001, potrivit cărora, consimţământul persoanei, victimă a traficului, nu înlătură răspunderea penală a autorului, şi în strânsă concordanţă cu specularea condiţiilor socio-familiale şi a situaţiei financiare precare a părţii vătămate.

În doctrină s-a subliniat că existenţa consimţământului poate fi analizată  sub triplu aspecte: fie ca element constitutiv al unei incriminări determinate, fie ca o cauză de reducere a pedepsei, sau ca o cauză justificativă (G. A. – Consimţământul Victimei, RDP nr. 4/2003, pag. 9).

În ipoteza reglementată prin Legea 678/2001 însă, legiuitorul a înţeles să incrimineze fapta în pofida consimţământului persoanei vătămate întrucât se apreciază că acest consimţământ este întotdeauna viciat şi, ca atare nu îndeplineşte condiţiile unui consimţământ valabil exprimat.

Legiuitorul a avut în vedere că în orice situaţie, capacitatea de consimţământ a unei persoane trebuie raportată la capacitatea de a dispune de drepturile îngăduite de lege, şi de aceea întotdeauna trebuie să ţină seama de regulile de validitate ale consimţământului din dreptul civil. În consecinţă, consimţământul nu trebuie să fie  viciat de violenţe, dol sau eroare esenţială. De asemenea, nu este valabil consimţământul dat pentru o faptă ruşinoasă sau pentru o faptă contrară bunelor moravuri, în această din urmă categorie incluzându-se şi infracţiunea de prostituţie.

Celelalte persoane, respectiv A.E. şi V.S. nu au putut fi audiate, întrucât nu se află pe teritoriul României şi nici nu s-au putut obţine alte date care să conducă la localizarea acestora, sau estimarea termenului la care vor reveni în ţară, deşi s-au întreprins demersuri susţinute în acest sens (a se vedea procesele-verbale de căutare – fl. 93-95). Este de precizat însă că, în raport de persoana vătămată V.S., inculpatul F.V.a fost arestat şi condamnat pentru exploatarea sexuală a acesteia de către autorităţile ilaliene (fl. 167, 200-209).

De asemenea, este de menţionat că, din cercetările efectuate nu a rezultat contribuţia determinantă a numitei S. A. M. la comiterea faptei, iar I.I. nu a putut fi identificat, în baza informaţiilor furnizate de partea vătămată.

Faptele descrise mai sus se probează cu :

Vol. I dosar

Xerocopia rechizitoriul nr. 194D/P/2005 din data de 25.05.2006 – fl. 3-32;

Procesul verbal de verificare a bazei de date IGPF privind partea vătămată P. (actualmente A.) M. – fl. 50-51;

Procese verbale de căutare a părţii vătămate P. (actualmente A.) M., la adresele de domiciliu cunoscute de anchetatori – fl. 54-60;

Actele în baza cărora partea vătămată P. (actualmente A.)  M. a fost returnată în ţară din Italia – fl. 61-67;

Declaraţia părţii vătămate P. (actualmente A.) M. – fl. 69-72;

Copia cărţii de identitate provizorie a părţii vătămate P. (actualmente A.) M. şi a certificatului de căsătorie al acesteia – fl. 74, 75;

Proces verbal de recunoaştere după planşă fotografică a inculpaţiilor G.I. şi F.V.de către partea vătămată P. (actualmente A.) M. – fl. 76-89;

Proces verbal privind consemnarea aspectelor relatate telefonic de partea vătămată P. (actualmente A.) M., după ce a fost contactată de inculpatul G.I., ulterior audierii acestuia în cauză – fl. 90;

Procese verbale de căutare a numitelor S. A.-M., A.E. – fl. 91, 92, 93-95;

Proces verbal  privind consemnarea aspectelor relatate telefonic de martorul  S.G.M. după ce a fost contactat de inculpatul G.I. – fl 133;

Proces verbal de verificare a autoturismului cu care a părăsit teritoriul României persoana vătămată A.E. – fl. 134;

Proces verbal privind consemnarea aspectelor relatate telefonic de martorul A. R., soţul părţii vătămate P., actualmente A. M. – fl. 137;

Procese verbale de identificare a martorei T.E.  şi de identificare şi căutare a numitei V.S. – fl. 138-141;

Citaţii şi procese verbale de căutare a învinuitului F.V., atât în ţară cât şi în străinătate – fl. 151-172,

Vol. II dosar

Procesele verbale de sesizare din oficiu – fl. 14-16;

procese verbale de consemnare a plângerilor – fl.17;

procesul verbal de depistare a inc. G.I., în flagrant, la data de 06-04-2006 când a fost surprins în trafic pe raza jud. Bacău, în timp ce se deplasa cu partea vătămată I.V.M., în autoturismul proprietate personală cu destinaţia Italia, unde intenţiona să o transporte pe aceasta numitului F.V., în vederea obligării ei la practicarea prostituţiei – fl. 18-19;

dovada de predare primire a documentelor de identitate  ale părţii vătămate I.V.M.  ridicate de organele de poliţie din autoturismul inc. G.I., către aceasta  – fl. 20;

plângerile şi declaraţiile părţilor vătămate:

- I.V.M. – fl. 21-28,

- I.I. – fl. 31-37,

- P.A. – fl. 39-44,

declaraţiile martorilor: C.A. (fl. 48-50), B.G. (fl. 51-52), Z.V. (fl. 54-59), S.G.M. (fl. 60-69), A.I. (fl. 146-148), P.C. (fl. 149-153);

Procesele verbale privind recunoaşterile după planşă fotografică a inculpaţilor de către părţile vătămate I.V.M., I.I. şi martorele C.A. şi D.F. – fl. 82-138;

Procese verbale privind rezultatul verificărilor în baza de date intrări/ieşiri în/din ţară a inc. G.I. în perioada anilor 2003-2006 – fl. 139-145;

adresa Primăriei Slănic Moldova, referitoare la bunurile mobile şi imobile deţinute de inc. G.I. – fl. 155;

procesul verbal de confruntare a inculpaţilor – fl. 199-201;

încheierea  pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 2538/2006 prin care s-a dispus în temeiul art. 915 Cpp cu privire la faptul că înregistrările de imagini video autorizate de aceeaşi instanţă şi certificate de procuror sunt utile cauzei şi pot fi utilizate ca mijloace de probă – fl. 204-206;

procesul verbal privind certificarea înregistrărilor video susmenţionate – fl. 208;

procesele verbale privind redarea în formă scrisă a înregistrărilor video şi planşa fotografică aferentă – fl. 209-220;

Vol.  III dosar

procesele verbale privind redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul G.I. interceptate în baza autorizaţiei 0010/2006 a Tribunalului Bacău – fl. 1-147;

Vol.  IV dosar

procesele verbale privind redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul G.I. interceptate în baza autorizaţiei 0022/2006 a Tribunalului Bacău – fl. 1- 17;

Vol.  V dosar

procesele verbale privind redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul G.I. interceptate în baza autorizaţiei 0019/2006 a Tribunalului Bacău – fl. 1- 142.

toate coroborate cu declaraţiile inculpatul F.V., prin care acesta recunoaşte parţial comiterea faptei ce i s-a reţinut în sarcină şi ale inculpatul G.I. prin care acesta nu recunoaşte comiterea infracţiunii pentru care a fost învinuit în această cauză.

În drept, faptele comise de inculpaţii G.I. şi F.V., constând în  aceea că,  în cursul lunii februarie 2006, inculpatul G.I. a recrutat prin înşelăciune, constând în promisiunea mincinoasă a obţinerii unui loc de muncă în străinătate, pe partea vătămată P. (actualmente A.) M., pe care ulterior, la data de 25.02.2006, a transportat-o în Italia, predând-o inculpatul F.V., care a preluat-o, cazat-o şi obligat-o să se prostitueze, până în luna martie 2006, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, prev. şi ped. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005.

 La individualizarea pedepselor  ce se vor  aplica inculpaţilor , instanţa va avea în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, constând în promisiunea mincinoasă a obţinerii unui loc de muncă în străinătate, pe care au a preluat-o, cazat-o şi obligat-o să se prostitueze ;  se va avea în vedere şi  persoana inculpaţilor  care, care au  recunoscut fapta în mare parte fapta. Se reţine că inculpatul  F.V.– este necăsătorit, lucrează sezonier în Italia, unde este rezident , acesta a avut o atitudine cooperantă cu organele de anchetă, în faţa cărora s-a prezentat de bună voie, imediat ce a luat cunoştinţă de ultima citaţie emisă în cauză, situaţie în care s-a renunţat la cererea de comisie rogatorie internaţională având ca obiect citarea acestuia la adresa de reşedinţă din Italia . Cu privire la inculpatul G.I.  se va reţine că este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut în parte comiterea faptei.

În consecinţă , se va aplica inculpaţilor pedeapsa închisorii , însă se va reţine în favoarea acestora şi circumstanţe personale prev de art 74 lit c cod penal şi se va da eficienţă prevederilor art 76 lit b cod penal. Se va aplica pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.

În baza art 86 ind 5 cod penal  se va dispune anularea  măsurii suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a şi b cod penal,  aplicată inculpatului  G.I. , prin sentinţa penală nr 302 / 07 06 2007 a Tribunalului Bacău aşa cum a fost modificată prin decizia penală nr 1774/ 21. 05 2008 a ÎCCJ , pe care o va repune în individualitatea ei , în pedepsele de:

3 ani închisoare  şi 3 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a şi b cod penal,  pentru art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005;

2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a şi b cod penal,  pentru  art. 20 rap. la art 13 al. 1, 2 din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005;

1 an închisoare  şi 1 an interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a şi b cod penal, pentru art. 20 rap. la art. 12 al. 1 din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005 toate cu art 74 şi 76 cod penal ;

În baza art 33 lit a , art 34 lit cod penal se vor contopi cele 4 pedepse în pedeapsa cea mai grea .

 În baza art 88  cod penal  se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului G.I. ,  reţinerea şi arestul preventiv începând cu data de 06.04 2006 până la 05. 06 2006.

Faţă de aspectele susmenţionate  instanţa consideră că scopul educativ al pedepsei poate fi atins şi prin suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate.

În  baza art.86/1 Cod penal  se va dispune suspendarea condiţionată a executării sub supraveghere  a pedepselor aplicate celor doi inculpaţi .

În baza. art.86/2 Cod penal se va  fixa termen de încercare  de 5 ani pentru fiecare inculpat.

Pe perioada termenului de încercare inculpaţii urmează să se  supună următoarelor măsuri de supraveghere:

-sa se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea sau la alte organe stabilite de instanţa;

-sa anunţe, in prealabil ,orice schimbare de domiciliu, reşedinţa sau locuinţa si orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum si întoarcerea;

-sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

-sa comunice informaţii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta.

Supravegherea va fi exercitată de  SERVICIUL DE PROBAŢIUNE de pe lângă Tribunalul Bacău

 Se va atrage atenţia inculpaţilor asupra prev.art.86/4 cod penal şi se va interzice inculpaţilor  exerciţiul  drepturilor prev de la art 64 lit a teza a II a şi lit  b C pen in condiţiile si pe durata prevăzută de art 71 C. pen.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor 71 şi 64 C. pen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. 2  şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr. 30/ 1994.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotărârea din 30 martie 2004 ), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracţiunii” ( aceeaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală, n. inst. ). Curtea a acceptat „că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adiţional a fost încălcat, întrucât „legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecinţă, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului,  instanţa nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau comportamentul inculpatului.

 În acelaşi sens este şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. LXXIV din 5 noiembrie 2007, pronunţată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia, dispoziţiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza I – c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.

Astfel, natura faptei săvârşite şi circumstanţele producerii acesteia  determină instanţa a aprecia că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune, şi în consecinţă, în temeiul art. 71 C. pen. şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional C.E.D.O., va interzice inculpaţilor  drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

 În baza art 71 alin 5 cod penal pe durata termenului de încercare se va suspenda şi pedeapsa accesorie aplicată în cauză.

Se va lua  act că partea civilă A. M.  fostă P.  nu se constituie parte civilă în cauză.

În baza art 19 din legea nr 678/ 2001 cu referire la art 118 lit e  cod penal dispune confisacarea  de la fiecare inculpat a câte 900 euro. Astfel din declaraţia părţii vătămate rezultă că aceasta a întreţinut relaţii sexuale pe o perioadă de  9 zile cu câte  5 clienti pe zi de la care primea în jur de câte  40 euro de la fiecare,  rezultând o sumă totală aproximată la  1 800 euro.

 Se va constată că inculpaţii au avut apărători aleşi.

În baza art 191 cod pr penală obligă fiecare inculpat cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005,cu aplicarea prevederilor art 74 lit c şi 76 lit b cod penal ,  condamnă inculpaţii:

1. F.V.- la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a teza a II a şi b cod penal,

2. G.I. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a teza a II  şi b cod penal,

În baza art 86 ind 5 cod penal anulează măsura suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a şi b cod penal,  aplicată inculpatului  G.I. , prin sentinţa penală nr 302 / 07 06 2007 a Tribunalului Bacău aşa cum a fost modificată prin decizia penală nr 1774/ 21. 05 2008 a ÎCCJ , pe care o repune în individualitatea ei , în pedepsele de:

3 ani închisoare  şi 3 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a şi b cod penal,  pentru art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005;

2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a şi b cod penal,  pentru  art. 20 rap. la art 13 al. 1, 2 din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005;

1 an închisoare  şi 1 an interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a şi b cod penal, pentru art. 20 rap. la art. 12 al. 1 din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005 toate cu art 74 şi 76 cod penal ;

În baza art 33 lit a , art 34 lit cod penal contopeşte cele 4 pedepse în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a şi b cod penal,.

 PEDEAPSĂ DE EXECUTAT: 3 ani închisoare şi  3 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a teza a II  şi b cod penal,

 În baza art 88  cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului G.I. ,  reţinerea şi arestul preventiv începând cu data de 06.04 2006 până la 05. 06 2006.

În  baza art.86/1 Cod penal dispune suspendarea condiţionată a executării sub supraveghere  a pedepselor aplicate celor doi inculpaţi .

În baza. art.86/2 Cod penal  fixează termen de încercare  de 5 ani pentru fiecare inculpat.

Pe perioada termenului de încercare inculpaţii urmează să se  supună următoarelor măsuri de supraveghere:

-sa se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea sau la alte organe stabilite de instanţa;

-sa anunţe, in prealabil ,orice schimbare de domiciliu, reşedinţa sau locuinţa si orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum si întoarcerea;

-sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

-sa comunice informaţii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta.

 Atrage atenţia inculpaţilor asupra prev.art.86/4 cod penal.

 Interzice inculpaţilor  exerciţiul  drepturilor prev de la art 64 lit a teza a II a şi lit  b C pen in condiţiile si pe durata prevăzută de art 71 C. pen.

 În baza art 71 alin 5 cod penal pe durata termenului de încercare se va suspenda şi pedeapsa accesorie aplicată în cauză.

Ia act că partea civilă A. M.  fostă P.  nu se constituie parte civilă în cauză.

În baza art 19 din legea nr 678/ 2001 cu referire la art 118 lit e  cod penal dispune confisacarea  de la fiecare inculpat a câte 900 euro.

Domenii speta

Spete similare