Constituirea dreptului de superficie

Sentinţă civilă 1406 din 20.08.2009


Constituirea dreptului de superficie.

Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. 1096/335/2009 din 03.06.2009 pe rolul Judecătoriei Videle, reclamantul B F a chemat în judecată pe pârâta Comuna T - prin primar solicitând, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună constituirea unui drept de superficie, în favoarea sa, pentru suprafaţa aflată sub o construcţie proprietatea sa, teren ce aparţine pârâtei.

În motivarea în fapt a acţiunii reclamantul a arătat că a cumpărat, prin factura fiscală de la Consum Coop, un magazin, pe care l-a folosit în scop personal, desfăşurând activităţi de comerţ în cadrul acestuia. A justificat interesul promovării acţiunii sale prin faptul că doreşte să beneficieze de toate prerogativele dreptului său de proprietate, inclusiv intabularea acestuia, asupra clădirii pentru care este plătitor de taxe şi impozite.

Prin sentinţa civilă nr. 1406/20.08.2009, instanţa a respins acţiunea ca nefondată, reţinând, în esenţă următoarele:

Terenul aferent construcţiei aparţine domeniului privat al pârâtei.

Dreptul de superficie ca dezmembrământ al dreptului de proprietate poate fi constituit doar prin:  convenţia părţilor, prin legat, prin uzucapiune sau prin lege.

Existenţa dreptului de proprietate al reclamantului asupra construcţiei cu destinaţia de magazin nu atrage instituirea unui drept de superficie pentru terenul aflat sub acea construcţie, atâta timp cât nu sunt incidente niciunul din modurile de constituire enumerate anterior.

Dreptul de superficie nu poate fi instituit prin hotărâre judecătorească în lipsa unui temei legal. Temeiul juridic indicat de reclamant - prevăzut în art. 492 Cod civil- nu este aplicabil, întrucât dispoziţiile referitoare la accesiunea imobiliară artificială sunt edictate în favoarea de proprietarului terenului, în speţă pârâta şi nu pot fi invocate de proprietarul construcţiei-reclamantul.

Argumentele reclamantului în susţinerea acţiunii ( folosirea construcţiei timp de peste 10 ani, probată cu depoziţia martorului audiat şi achitarea taxelor şi impozitelor pentru aceasta ) nu sunt relevante decât asupra dobândirii acestui dezmembrământ prin uzucapiune, însă în cauză nu s-a invocat acest mod de dobândire.