Pruncucidere

Sentinta penala nr. 531

Data : 19 noiembrie 2013

Autor: Ivan Popa Daniela

Domeniu asociat:

Titlu :

Asupra cauzei penale de faţă:

Prin rechizitoriul nr. 1090/P/2012 din  3.04.2013 al Parchetului de pe lângă  Tribunalul Prahova  s-a dispus  trimiterea în judecată a inculpatei P.V., fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de pruncucidere prev.de art. 177 cod penal, constând în aceea că  în data de 24.03.2011 a născut neasistată un copil de sex feminin  căruia nu i-a acordat  nici un fel de îngrijire după naştere, l-a înfăşurat într-o pungă  din plastic şi l-a aruncat intr-o găleată, astfel încât nou născutul a decedat, fapte  comise intr-o stare de tulburare psihică.

Pentru stabilirea situaţiei de fapt reţinută în sarcina inculpatei în faza de urmărire penala s-au administrat probatorii cu : proces-verbal de cercetare la locul faptei şi planşe foto ,raportul medico-legal nr.184M/29.03.2011, fişă de consultaţii medicale P. V. - Dr.M. F., adresa nr.897/18.02.2013 - Centrul Medical Mediurg; raport de expertiză medico-legală psihiatrică nr.124/31.01.2013 întocmit de SML Prahova Ploieşti, declaraţiile martorilor P.E., P. D., D.I. , G. S., M.D. , I. F. , P. F. , I. E. şi  declaraţiile inculpatei.

În faza de cercetare judecătorească s-a procedat la audierea inculpatei  care a recunoscut că în data de 24.03.2011 a născut un copil de sex feminin căruia nu i-a acordat nici un fel de îngrijire după naştere, însă a arătat că nu se consideră vinovată de savarsirea vreunei infracţiuni întrucât nu a avut intenţia de a ucide copilul, neacordându-i îngrijiri datorită faptului că nu l-a auzit plângând după naştere.

Deşi a solicitat judecarea potrivit procedurii simplificate prevăzuta de art. 320/1 c.p.p., instanţa a respins cererea formulată de inculpată la termenul din data de 21 mai 2013, având în vedere tocmai declaraţia dată în faţa instanţei potrivit căreia nu se consideră vinovată de săvârşirea vreunei infracţiuni. Mai mult, la momentul la care instanţa a rămas in pronunţare pe cererea de judecare a cauzei potrivit art. 320/1c.p.p., apărătorul inculpatei a pus concluzii de achitare în temeiul disp.art. 11 pct.2 lit.a  c.p.p. raportat la art. 10 lit.a c.p.p.

Totodată, în faza de cercetare judecătorească au fost audiaţi martorii din acte P. E., P. D., G.S., D. I., iar în circumstanţiere pentru inculpată s-au depus la dosar acte medicale şi certificatul de naştere al minorei P. M. G.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele :

P. V. este căsătorită din anul 1997 şi are doi copii minori, unul născut în 1999 şi altul în 2004.

In cursul anului 2010 inculpata a rămas din nou însărcinată însă, deşi încă din luna octombrie a fost sigură de starea sa, nu a comunicat-o nimănui.

Deşi membrii familiei sale (soţul, soacra) şi chiar şi vecinii au observat modificări în aspectul său fizic care indicau starea de graviditate, P. V. a negat de fiecare dată, iar în luna noiembrie 2010, inculpata a fost consultată de medicul de familie M. F.,  nici cu această ocazie inculpata  nu a indicat sarcina pentru luare în evidenţă.

Astfel, în data de 10.11.2010 s-a prezentat la medicul de familie M. F., afirmând simptome specifice afecţiunilor renale, prilej cu care i-a fost prescris un minim tratament şi i s-a recomandat efectuarea unei ecografii abdominale(fişă medicală - fila 76 dosar urmărire penală).

Din fişa medicală a inculpatei rezultă că pentru celelalte două sarcini anterioare a fost luată în evidenţă în luna a V-a şi respectiv a Vl-a de sarcină.

Ulterior, în cadrul examinării medicale periodice organizate pentru verificarea stării de sănătate a persoanelor angajate în muncă, la data de 12.03.2011 P.V. a fost consultată de personal medical de specialitate din cadrul Centrului Medical Mediurg,  prilej cu care s-a afirmat suspiciunea unei sarcini în evoluţie.

Cu acest prilej s-a recomandat examen de specialitate ginecologie şi monitorizare.

În data de 24.03.2011 în jurul orelor 13:00, în timp ce se afla la locul de muncă, în toaleta unde efectua lucrări de îngrijire-curăţenie, inculpata a intrat în travaliu şi a născut în vasul de toaletă.

După naştere, inculpata a rupt cordonul ombilical cu mâna, a aşezat copilul nou-născut într-un sac de plastic şi 1-a aruncat într-un tomberon de gunoi.

Inculpata  nu a acordat nici un fel de îngrijire după naştere nou-născutului, deşi era mamă a încă doi copii pe care îi avea în îngrijire. Imediat a încercat să curăţe de sânge toaleta.  P. V. a reuşit să se mobilizeze, a curăţat zona în care a născut, şi-a schimbat hainele , după care a asezat punga de plastic în care se afla nou-născutul într-o găleată din plastic peste care a aşezat salopeta de lucru. Găleata a fost ascunsă în vestiar iar inculpata a aşteptat în toaletă ora 15:00, de terminare a programului de lucru şi s-a deplasat la domiciliul său.

Aici, la ora 17:00 a fost găsită de soţul său P. D. care observase că sângerează puternic, a anunţat salvarea şi a fost transportată la Maternitatea Ploieşti.

A doua zi, 25.03.2011, după acordarea de îngrijiri medicale, fiind vizitată de soţul şi soacra sa P. E., P.V. a relatat acestora despre comiterea faptei şi a indicat locul în care se află cadavrul copilului nou-născut.

La data de 26.03.2011 organele de poliţie au efectuat o cercetare a locului faptei (respectiv toaleta SC S. SRL, în incinta SC P. SA) şi au ridicat cadavrul nou - născutului.

Raportul medico-  legal de autopsie nr.184 M/29.03.2011 arată că fătul de sex feminin a fost născut la termen şi decesul a fost urmarea asfixiei mecanice cu aspirat amniotic în condiţiile unei naşteri fără asistenţă de specialitate şi în lipsa asigurării primelor îngrijiri ale nou-născutului, leziunile având legătură de cauzalitate directă cu decesul.

Situaţia de fapt astfel cum a fost expusă mai sus rezultă fără putinţă de tăgadă din probatoriile administrate în cauza , respectiv proces-verbal de cercetare la locul faptei şi planşe foto ,raportul medico-legal nr.184M/29.03.2011, fişă de consultaţii medicale P. V. - Dr.M. F., adresa nr.897/18.02.2013 - Centrul Medical Mediurg; raport de expertiză medico-legală psihiatrică nr.124/31.01.2013 întocmit de SML Prahova Ploieşti, declaraţiile martorilor P.E., P. D., D. I. , G. S., M. D. , I. F. , P. F. , I. E. şi  declaraţiile inculpatei.

Deşi inculpata a fost trimisă în judecată pentru savărsirea infracţiunii de pruncucidere prev. şi ped. de art. 177 c.p. tribunalul apreciază că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii  de pruncucidere ci elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prev. şi ped. de art. 174 -175 lit.c. si d c.p.

Potrivit art. 177 C. pen. constituie infracţiunea de pruncucidere, fapta constând în uciderea copilului nou-născut, săvârşită imediat după naştere de către mama aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naştere.

Este unanim acceptat în doctrină şi jurisprudenţă că prin „stare de tulburare pricinuita de naştere", în sensul art. 177 C. pen. se înţelege acea formă de disoluţie a funcţiilor conştiinţei care depăşeşte prin gravitatea şi intensitatea ei tulburarea acceptabilă sau normală, suportată de marea majoritate a mamelor, instalându-se totodată spontan ca urmare a unor condiţii de excepţie intervenite în procesul naşterii.

Oricât de mare, de gravă ar fi starea de tulburare a mamei care şi-a ucis copilul, dacă această stare nu este prilejuită de naştere fapta va constitui omor, iar nu pruncucidere.

Nu pot fi considerate tulburări pricinuite de naştere, în sensul art. 177 C. pen., tulburările specifice naşterii, care încetează odată cu naşterea, şi nici manifestările emoţional-afective determinate de stările conflictuale ori potenţial conflictuale, în care se găseşte mama care nu-şi doreşte copilul. Tulburările pricinuite de naştere pe care le-a avut în vedere legiuitorul, când a incriminat fapta în art. 177 C. pen. ca o formă a omorului ce atrage o răspundere penală „atenuată", sunt tulburările de natură psiho-patologică., tulburările anormale, maladive, provocate de diverşi factori nocivi (psihoza puerperală clasică, psihoza maniaco-depresiva, tulburările schizofreniforme etc.).

Modul concret de săvârşire a faptei ori circumstanţele anterioare, concomitente sau ulterioare naşterii (ascunderea ori negarea sarcinii faţă de membrii familiei şi, în general, faţă de persoanele apropiate, neprezentarea la medic pentru luarea în evidenţă şi supravegherea evoluţiei sarcinii, crearea condiţiilor pentru naşterea în condiţii de singurătate, fără a apela la ajutorul celorlalţi membri ai familiei ori la ajutorul cadrelor medicale, retragerea în locuri izolate pentru a naşte, deplasarea în locuri izolate cu nou-născutul, locuri care oferă condiţii adecvate suprimării vieţii copilului, procurarea sau pregătirea unor obiecte necesare acţiunii etc.) sunt elemente de fapt care pot releva intenţia de omor a nou-născutului de către mamă, eventual premeditarea, şi pot infirma existenţa intenţiei spontane de omor, intenţie specifică infracţiunii de pruncucidere, deoarece aceasta se formează sub imperiul stării de tulburare, acţiunea de ucidere executându-se simultan sau în intervalul de timp cât persistă această stare.

Într-o decizie de îndrumare a fostului Tribunal Suprem, care îşi menţine actualitatea, arată că nu orice tulburare este de natură să justifice încadrarea juridică a faptei în infracţiunea de pruncucidere, ci numai tulburarea ivită în procesul naşterii sau consecutivă acesteia.

Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 124/31.01.2013 întocmit de S.M.L. Prahova nu rezultă că inculpata, în momentul comiterii faptei, se afla într-o stare de tulburare pricinuită de naştere în sensul art. 177 C. pen., adică aceea stare care, în accepţiunea doctrinei şi prudenţei, reprezintă o formă de disoluţie a funcţiilor conştiinţei care depăşeşte prin gravitatea şi intensitatea ei tulburarea acceptabilă sau normală, suportată de marea majoritate a mamelor, instalându-se totodată spontan ca urmare a unor condiţii de excepţie intervenite în procesul naşterii.

In concluziile actului medico legal sus –menţionat  se arată că este posibil să fi existat o îngustare a câmpului conştiinţei, fără afectarea semnificativă a discernământului, neevidenţiindu-se semnele unei tulburări psihice pricinuite de naştere.

Uciderea copilului nou –născut chiar si cu discernământ diminuat nu echivalează cu uciderea copilului nou născut, imediat după naştere, de către mama aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naştere.

În stabilirea poziţiei subiective a inculpatei instanţa are în vedere că aceasta a ascuns sarcina faţa de toţi membrii familiei, nu s-a prezentat la medic pentru luarea în evidenţă şi supravegherea evoluţiei sarcinii, iar imediat după naştere nu a acordat primele îngrijiri nou –născutului, ci şi-a mobilizat energia pentru a curăţa locul naşterii şi a ascunde fătul într-o pungă de plastic, părăsind incinta locului de muncă  fără a anunţa pe nimeni despre cele întâmplate.

Susţinerile inculpatei potrivit căreia a avut convingerea că „ copilul s-a născut mort „ este infirmată de raportul de autopsie medico –legal aflat la filele 14 si următoarele  din dosarul de urmărire penala,  la buletinul de analiza histopatologic reţinându-se că nou – născutul a avut un plămân respirat.

Toate cele arătate mai sus sunt elemente de fapt care relevă intenţia de omor a nou –născutului de către mamă, neexistând nici un fel de dovadă că inculpata a acţionat astfel sub imperiul stării de tulburare determinată de naştere.

Starea de tulburare la care face referire inculpata şi care viza propria sa stare nu poate fi considerată tulburare pricinuită de naştere, ci doar o manifestare emoţională.

În consecinţă , faţă de cele arătate mai sus tribunalul urmează ca în baza art.334 c.p.p. sa dispună schimbarea încadrării juridice a faptei săvârşite de inculpata din infracţiunea de pruncucidere prev. de art. 177 c.p.p. în infracţiunea de omor calificat prev. şi ped. de art. 174-175 lit. c si d c.p. , fapta de omor fiind săvârşită asupra unei rude apropiate, persoană care se afla în neputinţă de a se apăra.

Tribunalul apreciază cererea formulată de inculpata prin apărător de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracţiunea de pruncucidere în in fracţiunea de ucidere din culpă prev. de art. 178 c.p, ca nefiind neîntemeiată , din toate actele dosarului rezultând intenţia inculpatei în savârsirea faptei , intenţie ce rezultă inclusiv din comportamentul avut ulterior naşterii, aceasta străduindu-se să şteargă toate urmele naşterii si procedând la  ascunderea fătului intr-o punga de plastic iar apoi într-un fişet, anunţând familia despre naştere a doua zi.

În drept, fapta inculpatei P. V. care, în data de 24.03.2011 a născut neasistată un copil de sex feminin  căruia nu i-a acordat  nici un fel de îngrijire după naştere, l-a înfăşurat într-o pungă  din plastic şi l-a aruncat într-o găleată astfel încât nou născutul a decedat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prev. şi ped. de art. 174 – 175 lit.c si d c.p.

În temeiul textului de lege indicat, instanţa va dispune condamnarea inculpatei, la individualizarea judiciara a pedepsei instanţa având in vedere limitele de pedeapsa prevăzute de textele de lege incriminatoare , gradul de pericol social concret deosebit de ridicat al faptei penale comise de inculpată ,modalitatea concretă de comitere a infracţiunii şi pozitia procesuală a inculpatei, dar si circumstanţele personale ale acesteia , reţinând că inculpata are 3 copii minori în întreţinere şi nu are antecedente penale.

Instanţa , în raport de circumstantele personale arătate mai sus, apreciază ca in cauza se justifica reţinerea circumstanţelor atenuante prev.de art. 74 lit.a si c. cp  si scăderea pedepsei aplicate inculpatei sub limitele minime prevăzute de textele de lege incriminatoare, întrucât este căsătorita, are trei copii minori, iar din fişa de cazier rezulta ca nu are antecedente penale.

În raport de criteriile arătate, instanţa va reţine pentru inculpata circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit.a c.p., astfel că în baza  art.76 c.p. va reduce pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, apreciind ca scopul preventiv - educativ şi sancţionator al pedepsei poate fi atins în acest mod.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază , în raport de fapta comisă, de modalitatea de comitere şi de atitudinea inculpatei, că scopul preventiv –educativ al pedepsei poate fi atins numai prin privarea de libertate a acesteia.

In baza art. 71 c.p. instanţa va interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a , b,d şi e c.p. de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi pâna la executarea pedepsei, apreciind că în raport de fapta savârsita inculpata este nedemna de exercitarea drepturilor părinteşti precum şi a dreptului de a fi tutore ori curator.

Potrivit art. 65 c.p., instanţa va aplica inculpatei si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,d şi e Cod penal pe o  durată de 3( trei) ani după executarea pedepsei principale.

Văzând si disp.art. 191 alin.1. c.p.p.

Domenii speta

Spete similare