Unul dintre efectele hotărârii judecătoreşti este şi puterea lucrului judecat, acest principiu împiedicând nu numai judecarea unui nou proces deja terminat ci şi contrazicerea dintre două hotărâri judecătoreşti

Unul dintre efectele hotărârii judecătoreşti este şi puterea lucrului judecat, acest principiu împiedicând nu numai judecarea unui nou proces deja terminat ci şi contrazicerea dintre două hotărâri judecătoreşti, respectiv infirmarea constatărilor făcute într-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă printr-o altă hotărâre posterioară dată într-un alt proces. Este de remarcat că, în speţă, aşa cum instanţa s-a pronunţat anterior, nu poate fi reţinută autoritatea de lucru judecat a hotărârii indicate anterior întrucât nu poate fi invocată exclusivitatea acesteia, însă poate fi invocată obligativitatea sa conform principiului enunţat, acela al puterii de lucru judecat.

În speţă, prin cererea reconvenţională disjunsă din dosarul nr. 499/233/2011 al Judecătoriei Galaţi, având ca obiect contestaţie la executare şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi sub nr. 90/233/2011, s-a solicitat evacuarea pârâtului din imobilul ocupat fără drept şi obligarea acestuia la plata sumei de 39.749 lei reprezentând prejudiciu creat prin ocuparea abuzivă a imobilului.

Prin cererea reconvenţională formulată în dosarul nr. 90/233/201, astfel cum a fost modificată, pârâtul a solicitat obligarea reclamantei să restituie contractul de închiriere nr. X/1989 sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere,precum şi obligarea pârâtei la plata sumei de 50.000 cu titlu de daune morale.

Instanţa a respins ca neîntemeiată cererea având ca obiect evacuarea, a anulat ca netimbrat capătul de cerere al cererii reconvenţionale având ca obiect obligarea pârâtului-reclamant la plata de daune morale, a admis excepţia lipsei de interes a capătului a capătului de cerere al cererii reconvenţionale privind obligarea reclamantului-pârât la restituirea contractul de închiriere sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii şi a respins acest capăt de cerere al cererii reconvenţionale ca lipsit de interes.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a avut în vedere că deşi la data de 28.12.2001 reclamantul-pârât a declarat în mod unilateral nul contractul de vânzare cumpărare y/1998 încheiat între părţi, dispunând totodată revenirea la contractul de închiriere deţinut anterior de pârâtului-reclamant, în considerentele sentinţei civile nr. 1537/2010 pronunţată în dosarul nr. 12840/233/2008 al Judecătoriei Galaţi, dosar în care pârâtul reclamant din prezenta cauză a solicitat obligarea reclamantului pârât la reînnoirea contractului de închiriere, instanţa a reţinut că reclamantul apare ca proprietar al locuinţei şi nicidecum în calitate de chiriaş. S-a arătat în considerentele acestei sentinţe că neexistând dispoziţii speciale în legea ce a guvernat  încheierea contractului de vânzare cumpărare nr. y/1998 şi nici clauze în cuprinsul acestuia, care să permită vânzătorului să declare nul contractul pentru neplata preţului, pentru desfiinţarea contractului vânzătorul trebuia să procedeze potrivit dispoziţiilor dreptului comun în materia contractelor de vânzare cumpărare, dacă intenţiona să desfiinţeze contractul, iar în cauză nu s-a făcut dovada că vânzătorul a solicitat rezoluţiunea contractului de vânzare cumpărare şi a obţinut aceasta sancţiune.

Cu referire la considerentele sentinţei civile nr. 1537/2010, instanţa a reţinut că unul dintre efectele hotărârii judecătoreşti este şi puterea lucrului judecat, acest principiu împiedicând nu numai judecarea unui nou proces deja terminat ci şi contrazicerea dintre două hotărâri judecătoreşti, respectiv infirmarea constatărilor făcute într-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă printr-o altă hotărâre posterioară dată într-un alt proces. Este de remarcat că, în speţă, aşa cum instanţa s-a pronunţat anterior, nu poate fi reţinută autoritatea de lucru judecat a hotărârii indicate anterior întrucât nu poate fi invocată exclusivitatea acesteia, însă poate fi invocată obligativitatea sa conform principiului enunţat, acela al puterii de lucru judecat.

Prin urmare, instanţa a reţinut că s-a stabilit cu putere de lucru judecat faptul că pârâtul-reclamant are calitatea de proprietar al imobilului, având, conform art. 480 Cod Civil, inclusiv dreptul de a folosi bunul fără vreo imixtiune din partea altei persoane.

Având în vedere calitatea pârâtului-reclamant de proprietar al imobilului, instanţa a admis şi excepţia lipsei de interes şi a respins capătul de cerere al cererii reconvenţionale privind obligarea reclamantului-pârât să restituie contractul de închiriere nr. x/1989 sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii, ca fiind lipsit de interes.

Împotriva sentinţei nu s-a formulat nicio cale de atac.

Domenii speta

Spete similare