Contestaţie la executare – situaţia cheltuielilor de executare în cazul suspendării executării silite până la soluţionarea notificării de dare în plată

Hotărâre 22655 din 16.12.2016


INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, instanţa constată următoarele.

Prin cererea înregistrată pe rolul judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 05.09.2016, sub nr. …., contestatorul I.A., în contradictoriu cu intimata U.B. S.A. a formulat contestaţie în dosarul de executare nr. 960/2016 al BEJA A. solicitând anularea în parte a încheierii din data de 16.08.2016 a executorului judecătoresc, respectiv cu privire la punctul 2 referitor la stabilirea cheltuielilor de executare.

În motivare, a arătat că la data de 22.06.2016, BEJA A. a pornit executarea silită la cererea U.B. S.A .în baza titlului executoriu constând într-un contract de credit. La data de 16.08.2016, contestatorul a formulat în baza Legii nr. 77/2016 o notificare de dare în plată privind apartamentele care au fost ipotecate în vederea garantării creditului, or, prin formularea acestei cereri, orice executarea silită a fost suspendată de drept, executorul judecătoresc întocmind în acest sens încheierea din data de 16.08.2016. Prin aceeaşi încheiere, în sarcina contestatorului au fost stabilite, în mod nelegal, şi cheltuieli de executare în cuantum de 13.606,2 lei.

În drept, contestatorul a invocat dispoziţiile art 711 c proc civ..

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 785,32 lei, conform art 10 alin 2 din OUG nr. 80/2013.

La data de 28.09.2016, intimata a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia netimbrării contestaţiei, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului BEJA A., excepţia lipsei de interes, pe fondul cauzei solicitând respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

În motivare, a arătat, în esenţă, că prin încheierea din data de 16.08.2016, executorul doar a constatat  faptul că până la acea dată cheltuielile de executare  sunt  în cuantum de 13.606,2 lei.

În drept, a invocate dispoziţiile Legii nr. 77/2016.

În dovedire a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea adresată executorului judecătoresc la data de 22.06.2016, creditorul U.B. S.A. a solicitat deschiderea procedurii executării silite împotriva debitorului I.A. în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. 70427497/03.11.2008 (f. 38).

Prin încheierea din data de 05.07.2016 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr. ….., instanţa a încuviinţat executarea silită în dosarul de executare nr. 960/2016 al B.E.J.A. A. în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. 70427497/03.11.2008 (f. 68)

Prin încheierea din data de 25.07.2016, executorul judecătoresc a stabilit cuantumul cheltuielilor de executare la suma de 13.606,2 lei, sumă compusă din: 13.537,2 lei- onorariul executorului judecătoresc; 20 lei – taxa de timbru încuviinţare executare; 49 lei – comunicare acte de procedură  (f. 70).

Prin încheierea din data de 16.08.2016, executorul judecătoresc a dispus suspendarea executării silite, ca urmare a formulării unei notificări în temeiul Legii nr. 77/2016. Prin aceeaşi încheiere, executorul judecătoresc a constatat că până la acea data cuantumul cheltuielilor de executare este de 13606,2 lei, stabilind totodată că în situaţia realizării dării în plată conform dispoziţiilor Legii nr. 77/2016, cheltuielile de executare silită reţinute în sarcina debitorului  se vor calcula la minimul  prevăzut de legislaţia în vigoare, raportat la valoarea imobilului dat în plată (f. 88).

Potrivit 712 alin 1 C.proc.civ., Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.

Ca atare, contestaţia la executare este mijlocul procesual prin care părţile interesate sau vătămate prin modul de realizare a executării silite, cu neobservarea sau ignorarea condiţiilor şi formalităţilor stabilite de procedura execuţională, se pot plânge instanţei competente în vederea desfiinţării sau anulării formelor sau actelor de executare nelegale.

Cu privire la excepţia lipsei de interes invocată de intimată, aceasta constituie o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, de natură a face de prisos cercetarea fondului, instanţa, în temeiul art. 248 alin. (1) C.proc.civ., le va cerceta cu prioritate.

În acest sens, se reţine că prin interes se înţelege folosul practic urmărit de cel ce a pus în mişcare acţiunea civilă, fiind necesar ca acesta să îndeplinească următoarele cerinţe: să fie legitim, să fie născut şi actual, să fie personal şi direct.

Interesul este legitim atunci când nu contravine legii sau regulilor de convieţuire socială.  Interesul trebuie să fie născut şi actual, deci să existe în momentul în care se exercită acţiunea civilă în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acţiune.  Interesul trebuie să fie personal şi direct, în sensul că folosul practic trebuie să îl vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, iar nu pe altcineva.

În speţă, contestatorul justifică un interes în promovarea prezentei acţiuni, cât timp prin încheierea contestată s-a stabilit că indiferent de finalitatea procedurii dării în plată, cheltuielile de executare vor rămâne în sarcina sa, ceea ce ar putea varia, fiind doar cuantumul acestor cheltuieli.

Faţă de aceste aspecte, instanţa va respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei de interes invocată de intimată.

Pe fondul cauzei, conform art. 670 alin 2 C.proc.civ., Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunţat la executare, situaţie în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 668, a executat obligaţia de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ţinut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum şi onorariul executorului judecătoresc şi, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporţional cu activitatea depusă de aceştia. .

Prin urmare, în materia executării silite, regula, consacrată de art 670 alin 2 C. proc. civ., este aceea potrivit căreia cheltuielile de  executare sunt suportate de debitor. Excepţiile de la regulă sunt prevăzute tot în acest articol, respectiv, situaţia în care creditorul a renunţat la executarea silită sau, acea situaţie în care debitorul a executat obligaţia de îndată, acesta fiind obligat doar la plata cheltuielilor efectuate până în acel moment.

Analizând cuprinsul Legii nr. 77/2016, instanţa observă că  aceasta nu conţine dispoziţii speciale cu privire la cheltuielile de executare în cazul suspendării de drept a executării silite. În aceste condiţii, vor fi incidente dispoziţiile de drept comun, respectiv cele ale art. 670 alin 2 C proc civ., conform cărora, cheltuielile de executare sunt în sarcina debitorului.

În ce priveşte dispoziţiile art. 10 alin 1 din Legea nr. 77/2016, potrivit cărora La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare, un prim aspect  de menţionat este acela că această reglementare are în vedere momentul în care operează transmiterea dreptului de proprietate de la persoana împrumutată către bancă. Totodată, în opinia instanţei vor fi stinse “datoriile” reprezentând debit principal şi accesorii ale acestui debit, soluţie ce reiese din interpretarea sistematică a Legii nr 77/2016. Astfel, este utilizată noţiunea de “datorie” în cuprinsul acestui act normativ întotdeauna cu precizarea că aceasta izvorăşte din contractul de credit încheiat între părţi, or, obligaţia de a achita cheltuielile de executare nu îşi are izvorul în contractual de credit încheiat cu banca, ci chiar în lege, respective în art 670 alin 2 c proc civ.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va respinge contestaţia la executare, ca neîntemeiată.

Având în vedere soluţia pronunţată cu pricire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului BEJA A., instanţa va respinge acţiunea formulate în contradictoriu cu acest intimat, ca fiind formulate în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă. 

În aplicarea principiului disponibilităţii acţiunii civile, instanţa va lua act de faptul că intimata, parte îndreptăţită, va solicita cheltuielile de judecată pe cale separate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei de interes, ca neîntemeiată.

Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu BEJA A., ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală activă.

Respinge contestaţia la executare formulată de contestatorul  I.A.  în contradictoriu cu intimata U.B. S.A. şi cu intimata BEJA A., ca neîntemeiată.

Ia act de faptul că intimata va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13.12.2016.

PREŞEDINTE GREFIER