Art. 337 Cod Penal

Sentinţă penală 37 din 09.10.2017


Dosar nr. --/222/2016 art. 337 cp

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DOROHOI  JUDEŢUL BOTOŞANI

SENTINŢA PENALĂ NR. --

Şedinţa publică din data de --- 2016

Completul de judecată constituit din:

Preşedinte:  --

Grefier:  --

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi – este reprezentat de:

Procuror:  --

Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul F---, fiul lui -trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută de art. 337 Cod penal.

Dezbaterile în şedinţă publică au avut loc la termenul din 14 septembrie 2016, când instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea la termenul de astăzi.

Încheierea de şedinţă în care s-au consemnat aceste dezbateri face parte integrantă din prezenta sentinţă.

INSTANŢA,

 Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

 Prin rechizitoriul din data de --.2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi, emis  în dosarul nr---/144/P/2015, a fost trimis în judecată inculpatul F--pentru săvârşirea infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută de art.337 din Codul penal.

S-a reţinut în actul de sesizare al instanţei, în esenţă, că inculpatul, la data de 30.08.2015, orele 22.30, a condus autoutilitara marca Mercedes Vito cu nr. de înmatriculare IS--- pe drumurile publice din satul --, jud. Botoşani, aflându-se sun influenţa băuturilor alcoolice şi provocând un accident prin impactarea unui stâlp, iar cu ocazia efectuării controlului la locul faptei de către agenţii de poliţie rutieră, a refuzat să se supună testării pentru depistarea alcoolemiei în aerul expirat şi prelevării de mostre biologice în vederea stabilirii concentraţiei de alcool în sânge.

 Situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare a fost susţinută pe următorul material probator:

•Proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante cu planşa foto, fil.8-14;

•Raport folosire forţă şi mijloace din dotare, fil.15;

•Examen clinic şi proces-verbal recoltare mostre biologice, fil.16-18;

•Extras Registru apeluri SNAU-112, fil.19-20;

•Autorizaţie pentru reparaţie, fil.21;

•Adresă verificare drum public, fil.22;

•Declaraţii martori: --- fil. 24-40 ds.;

•Fişă cazier inculpat, fil.41 ds.;

•Declaraţiile inculpatului, fil.43-44,46 ds.;

•Alte documente, fil.47-50 ds.;

Cauza a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de ---.2016 sub numărul ---/222/2016.

 Prin încheierea de cameră preliminară din data de 18.05.2016 s-au constatat legalitatea sesizării Judecătoriei Dorohoi, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală cu privire la inculpat.

În cursul judecăţii, dată fiind atitudinea procesuală a inculpatului  de recunoaştere în totalitate a faptei reţinute în sarcina sa şi de însuşire a probatoriului administrat în faza de urmărire penală (declaraţie, fila 13 dosar), instanţa a constatat îndeplinite condiţiile art.374 alin.4 din Codul de procedură penală, judecata desfăşurându-se, astfel, potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii.

 Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

 În fapt, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul a condus, în data de 30.08.2015, orele 22.30, autoutilitara marca Mercedes Vito cu nr. de înmatriculare IS--- pe drumurile publice din satul --, jud. Botoşani, aflându-se sun influenţa băuturilor alcoolice şi provocând un accident prin impactarea unui stâlp. Cu ocazia efectuării controlului la locul faptei de către agenţii de poliţie rutieră, inculpatul a refuzat să se supună testării pentru depistarea alcoolemiei în aerul expirat şi prelevării de mostre biologice în vederea stabilirii concentraţiei de alcool în sânge.

Toate aceste elemente de fapt, respectiv faptul că inculpatul a condus un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere (autoutilitară), precum şi că a refuzat să se supună la prelevarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei, rezultă atât din atitudinea de recunoaştere a inculpatului (f.43-44 şi 46 D.U.P., f.13 dosar), cât şi din celelalte probe culese în cursul urmăririi penale: proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante (f.8-14 D.U.P.); raport privind folosirea forţei şi mijloacelor din dotare (f.15 d.u.p.), proces-verbal de recoltare a probelor biologice (f.16-18 D.U.P.); dovada că sectorul de drum pe care a circulat inculpatul era deschis circulaţiei rutiere (f. 22 D.U.P.); declaraţiile martorilor ---(f.24-40 D.U.P.).

Faţă de modalitatea în care se coroborează mijloacele de probă expuse anterior, instanţa reţine că prezumţia de nevinovăţie a fost răsturnată şi vinovăţia inculpatului a fost dovedită dincolo de orice dubiu.

 În drept, fapta  inculpatului  de a fi refuzat să se supună la testarea prin prelevare de mostre biologice în vederea determinării concentraţiei de alcool în sânge întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută de art.337 din Codul penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice este reprezentat de atitudinea de refuz a inculpatului de a se supune testării prin prelevare de mostre biologice în vederea determinării concentraţiei de alcool în sânge.

Infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului este esenţialmente una de pericol, nefiind susceptibilă prin natura sa de a produce daune materiale, iar legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi rezultatul socialmente periculos – imposibilitatea stabilirii alcoolemiei, în condiţiile în care de la o anumită valoare, alcoolemia determină ea însăşi existenţa unei infracţiuni în sarcina celui vizat – rezultă din însăşi modalitatea de comitere a faptei.

 Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că poziţia subiectivă a inculpatului faţă de infracţiunea săvârşită şi rezultatul socialmente periculos al acesteia se caracterizează prin intenţie directă, formă de vinovăţie prevăzută de art. 16 alin.3 lit.a din Codul penal. Astfel, refuzând prelevarea de probe biologice, inculpatul a prevăzut şi a urmărit imposibilitatea stabilirii concentraţiei alcoolice în sânge, faţă de faptul că acesta emana halenă alcoolică, deci, în mod evident, consumase băuturi alcoolice, fapt pe care, de altfel, în declaraţiile sale îl şi recunoaşte.

 Astfel, potrivit art.396 alin.2 din Codul de procedură penală, constatând că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat în calitate de autor, instanţa urmează să stabilească o pedeapsă pentru săvârşirea infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.

Limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea comisă de inculpat sunt reprezentate de închisoare de la 1 la 5 ani (art.337 din Codul penal).

La stabilirea limitelor de pedeapsă ce vor fi aplicate în prezenta cauză, instanţa va reţine că inculpatul a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art.374 alin.4 rap. la art.375 C.proc.pen.

Potrivit art.374 alin. 4 din Codul de procedură penală, în cazurile în care acţiunea penală nu vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă, preşedintele completului de judecată pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală.

 Consecinţa aplicării procedurii simplificate de soluţionare a cauzelor penale prevăzută de art.375 din Codul de procedură penală, la cererea inculpatului, este dată de Legiuitor prin ultimul alineat al art.396 din Codul de procedură penală, în cuprinsul căruia se statuează că dacă instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, se reduc cu o treime.

Faţă de aceste prevederi, instanţa, în stabilirea unei pedepse concrete pentru inculpat, va ţine cont de limitele prevăzute de art.337 din Codul penal reduse cu o treime, adică pedeapsa cu închisoarea de la 8 luni la 3 ani şi 4 luni.

 Raportat la criteriile generale de individualizare a pedepsei, enumerate la art.74 din Codul penal, instanţa reţine, pentru stabilirea duratei pedepsei, că inculpatul nu are antecedente penale (f.20 dosar), este ajuns la maturitate, fapta fiind, probabil, justificată doar de neştiinţa inerentă unicităţii sale în istoricul inculpatului.

Faţă de toate aceste circumstanţe, instanţa conchide că stabilirea unei pedepse cu închisoarea într-un cuantum redus, respectiv la minimul legal, şi anume de 8 luni închisoare, este o măsură de constrângere suficientă, dar şi un mijloc de reeducare eficient.

Instanţa, în temeiul art.67 alin.1 din Codul penal, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit.a şi b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de un an după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, reţinând faptul că inculpatul, prin prisma faptei săvârşite, se face nedemn de a fi ales sau de a ocupa o astfel de funcţie, ce implică un caracter şi un trecut ireproşabil.

În baza art.65 alin.1 din Codul penal, instanţa va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit. a şi b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În ceea ce priveşte individualizarea executării pedepsei, instanţa reţine că în cauză sunt îndeplinite condiţiile pentru incidenţa instituţiei suspendării executării pedepsei sub supraveghere, instituţie prevăzută de art.91 din Codul penal.

 Astfel, pedeapsa aplicată de către instanţă este închisoarea pe o durată mai mică de 3 ani, iar inculpatul este infractor primar; totodată, inculpatul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii (declaraţia de la fila 13 dosar); în plus, ţinând cont de vârsta inculpatului, de posibilităţile sale de îndreptare, analizate mai sus, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, fiind, totuşi, necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În consecinţă, în temeiul art.91 alin.1 din Codul penal, instanţa va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Dispoziţiile art.92 alin.1 din Codul penal impun stabilirea unui termen de supraveghere între 2 şi 4 ani, dar cel puţin egal cu durata pedepsei aplicate, situaţie faţă de care instanţa stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani, care urmează să curgă, în conformitate cu prevederile art.92 alin.2 din Codul penal, de la data la care hotărârea va rămâne definitivă.

În lumina dispoziţiilor art.93 alin.1 din Codul penal, instanţa este obligată să impună inculpatului următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Dintre obligaţiile prevăzute de art.93 alin.2 din Codul penal, instanţa va impune inculpatului să frecventeze, pe durata termenului de încercare, unul dintre programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate apreciat ca adecvat de către Serviciul de probaţiune Botoşani.

Măsura obligatorie, conform art.93 alin.3 din Codul penal, a prestării unei munci neremunerate în folosul comunităţii va fi impusă pentru o perioadă de 60 de zile, raportat la faptul că o astfel de muncă are rolul său în conştientizarea inculpatului cu privire la fapta săvârşită, dar, pe de altă parte, nu există elemente care să determine fixarea unei perioade mai lungi. Munca urmează a fi prestată în localitatea de domiciliu a inculpatului, com. -- sau într-una apropiată acesteia – com. -- ambele din jud. Botoşani.

În temeiul dispoziţiilor 404 alin.2 şi al art.91 alin.4 din Codul penal, se va atrage atenţia inculpatului asupra conduitei sale viitoare şi asupra consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere, consecinţe cuprinse în art.96 din Codul penal şi care constau în posibilitatea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, ceea ce are drept urmare dispunerea executării pedepsei.

În baza art.398 din Codul de procedură penală, raportat la art.274 alin.1 din Codul de procedură penală, instanţa îl va obliga pe inculpat la plata către stat a sumei totale de 415 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care suma de 215 lei în faza de urmărire penală, 100 lei în faza de cameră preliminară şi 100 lei în faza de judecată.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

În baza art.396 alin.2 din Codul de procedură penală, condamnă pe inculpatul F-- fiul lui --- pentru săvârşirea infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută de art.337 din Codul penal, cu aplicarea art.396 alin.10 şi a art.375 alin.2 din Codul de procedură penală, la pedeapsa de 8 luni închisoare.

 În baza art.67 alin.1 din Codul penal, aplică inculpatului F---pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a şi b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de un an de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

 În temeiul art.65 alin.1 din Codul penal, aplică inculpatului F---pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a şi b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art.91 alin.1 şi al art.92 alin.1 şi 2 din Codul penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, termenul de supraveghere fiind de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art.92 alin.3 şi al art.93 alin.1 din Codul de procedură penală, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art.92 alin.3 şi al art.93 alin.2 din Codul penal, pe durata termenului de încercare inculpatul are obligaţia să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, apreciat ca adecvat de către Serviciul de probaţiune Botoşani.

În temeiul art.93 alin.3 din Codul penal, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, la Primăria comunei - jud. Botoşani sau la Primăria comunei -- jud. Botoşani.

În temeiul art.91 alin.4 din Codul penal, precum şi al art.404 alin.2 din Codul de procedură penală, atrage atenţia inculpatului că pe viitor conduita sa trebuie să fie una conformă normelor de convieţuire socială, precum şi că în cazul în care va mai comite infracţiuni, nu va respecta măsurile de supraveghere sau nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere, se expune la posibilitatea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, cu consecinţa dispunerii executării pedepsei.

În baza art.274 alin.1 din Codul de procedură penală, obligă pe inculpat la plata către stat a sumei totale de 415 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care suma de 215 lei în faza de urmărire penală.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei minute.

 Pronunţată în şedinţă publică astăzi, --- 2016.

PREŞEDINTE, GREFIER,