Tentativa de omor

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR. 23

Şedinţa publică din 25 aprilie 2017

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE:  ……

 GREFIER: ………

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii penale pornite împotriva inculpaţilor inculpatului L. Ş., trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de „tentativă de omor”, prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1 şi 2 Cod penal.

Fără citarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 12 aprilie 2017, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă, iar instanţa, în vederea deliberării, a amânat pronunţarea pentru 25 aprilie 2017.

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, reţine următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 99/P/2016 din 09.06.2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, înregistrat pe rolul acestei instanţe sub dosar nr. …./119/2016 la data de 15.06.2016, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului L. Ş., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 Cod Pen, rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 Cod Pen.

În cuprinsul actului de sesizare s-a reţinut în fapt, că inculpatul L. Ş. era în bune relaţii cu partea vătămată B. A., ambii locuind în com. Vâlcele, sat Vâlcele, jud. Covasna.

În data de 21.11.2015, inculpatul L. Ş. s-a întâlnit cu partea vătămată la magazinul sătesc, unde partea vătămată B. A. a cumpărat un pet de 0,5 litri de alcool sanitar „Mona”. Inculpatul a discutat cu partea vătămată pentru ca aceasta să-i repare o sobă, iar partea vătămată l-a invitat la locuinţa sa, dorind să facă schimb de sobe.

Aici, cei doi au consumat alcoolul sanitar, preparându-l 1/1 cu apă, după care s-au deplasat la locuinţa inculpatului pentru ca partea vătămată să vadă soba acestuia. De la magazinul sătesc, partea vătămată a mai cumpărat 0,5 litri de alcool sanitar, pe care cei doi l-au consumat la locuinţa inculpatului, ambii ajungând în stare avansată de ebrietate.

La un moment dat, în jurul orelor 15,oo- 15,3o, partea vătămată i-a solicitat inculpatului să plătească el jumătate din alcoolul cumpărat, între cei doi s-a iscat o altercaţie, iar partea vătămată a început să-l caute pe inculpat prin buzunare pentru a lua banii ce îi solicitase.

Cei doi s-au bruscat reciproc şi au ieşit în faţa uşii de acces în locuinţă, inculpatul susţinând că partea vătămată l-a lovit cu pumnii şi picioarele.

Pe fondul acestei altercaţii, inculpatul L. Ş. a luat toporul cu care era sprijinită uşa locuinţei (cu tăişul de 10 cm. lungime) şi i-a aplicat părţii vătămate câteva lovituri în zona capului. Partea vătămată s-a deplasat până în curte, unde a căzut.

Fiind alertaţi de vecini, martorii M. A. şi B. S., sora şi cumnatul părţii vătămate, au intrat în curtea inculpatului, văzându-l pe acesta din urmă fugind prin grădina casei, în pădure, cu toporul asupra sa. Martorii au scos partea vătămată în stradă, unde i-au acordat primul ajutor şi au solicitat o ambulanţă, alertând totodată şi organele de poliţie.

Partea vătămată B. A. a fost internată în perioada 21-29.11.2015 la Secţia chirurgie a SCJU Braşov, având diagnosticul „fractură parietală dreapta, hemoragie subarahnoidiană, fractură oase proprii nazale, fractură sinus maxilar, fracturi costale C VIII, C IX, contuzie abdominală, contuzie toracică” (filele 17-19).

Conform Certificatului medico-legal nr. 2531/A2/09.12.2015 (filele 20-24) şi Raportului de primă expertiză medico-legală nr. 1263/A1/01.06.2016 (filele 27-29) ale S.M.L. Covasna, partea vătămată B. A. a suferit 3 (trei) plăgi produse prin lovire cu lama/tăişul unui topor, agresorul fiind lateral spate faţă de victimă – plagă scalp fronto-temporal, plagă scalp parietal drept cu fractură parietală dreapta, hematom extradural parietal şi temporal şi hemoragie subarahnoidiană şi 4 (patru) leziuni la nivelul capului şi toracelui, produse prin lovire cu sau de corp dur – fracturi oase proprii nazale, fractură sinus maxilar, plagă scalp parietal posterior, fracturi costale.

Leziunile au necesitat cca. 40 zile îngrijiri medicale şi nu au pus în primejdie viaţa părţii vătămate.

Inculpatul a recunoscut faptul că a lovit-o pe partea vătămată de mai multe ori cu tăişul toporului în zona capului, motivându-şi gestul prin aceea că şi el a fost bruscat de partea vătămată în locuinţa sa.

În cauză s-au administrat următoarele mijloace de probă:

- proces verbal de sesizare din oficiu (fila 1)

- proces-verbal şi planşă foto de cercetare la faţa locului (filele 5-15)

- acte medicale privind pe partea vătămată (filele 17-19)

- proces verbal de continuare a cercetării la faţa locului (filele 17-18)

-  certificat medico-legal şi raport de expertiză medico-legală (filele 20-29)

- declaraţiile părţii vătămate B. A. (filele 34-41)

- declaraţiile martorilor M. A. (filele 42-46), B. S. (filele 47-51)

- declaraţiile suspectului  (filele 52; 55-59)

- declaraţiile inculpatului (filele 61-64)

- dovadă de ridicare a toporului corp delict (fila 65)

- extras de cazier judiciar (fila 66).

În cauză persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă (f. 40 dup), menţinându-şi aceeaşi poziţie şi în faţa instanţei, la termenul din 24.10.2016 (f. 14).

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2.897,22 lei c/v. prestaţiilor medicale (filele 30-32 dup).

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Potrivit procesului verbal de sesizare din data de 21.11.2015 (f. 1 dup), organele de poliţie din cadrul Postului de Poliţie Vâlcele au fost sesizaţi prin serviciul 112 cu privire la faptul că numitul B. A. a fost victima unei agresiuni fizice, şi deplasându-se la faţa locului, au identificat victima zăcând pe pavaj în dreptul imobilului cu nr. …. din comuna Vâlcele, numitul L. Ş. neputând fi localizat.

Potrivit procesului verbal de cercetare la faţa locului (f. 5-15 dup), instanţa reţine că pe baza declaraţiilor martorei M. A., cea care, alertată de un vecin, şi-a găsit fratele căzut inconştient în curtea inculpatului L., organele de urmărire penală au identificat în mijlocul curţii, la circa 10 metri de intrarea în locuinţă, mai multe şipci împrăştiate şi o substanţă cu aspect sanguin, pe una din scânduri existând depunere de o astfel de substanţă, astfel cum rezultă din planşele foto nr. 4, respectiv nr. 5, ataşate la filele 10 şi 11 dup.

În interiorul locuinţei compusă dintr-o singură cameră nu au fost decelate urme specifice unei agresiuni, pe masa din încăpere regăsindu-se un pet de 0,5 litri fără conţinut cu eticheta „Mona”, un alt pet de 2 litri conţinând în proporţie de 80% un lichid de culoare închisă şi un pahar din material plastic conţinând în proporţie de 30% un lichid de culoare închisă.

Conform certificatului medico-legal nr. 2531/A2/09.12.2015 (filele 20-24 dup) şi raportului de primă expertiză medico-legală nr. 820/A1-66/19.04.2016 (filele 28-29 dup) ale S.M.L. Covasna, partea vătămată B. A. a suferit  următoarele leziuni, care au necesitat cca. 40 zile îngrijiri medicale şi nu au pus în primejdie viaţa părţii vătămate:

1.plagă scalp fronto-parietal paramedian stâng, parasagitală, care s-a putut produce prin

obiect tăietor, posibil tăişul unui topor; direcţia parasagitală a plăgii indică în opinia medicului legist o poziţie verosimilă victimă - agresor faţă în faţă sau chiar agresorul în spatele victimei;

2.plagă scalp parietal drept care s-a putut produce prin lovire cu corp dur cu muchie

ascuţită, posibil muchie de topor, subiacent cu fractură parietală dreapta şi hematom extradural parietal şi temporal  drept şi hemoragie subarahnoidiană intergiral parietal dreapta; direcţia oblică postero-lateral pledează pentru o situare a agresorului în spate şi lateral dreapta faţă de victimă sau în faţă şi lateral stânga faţă de victimă;

3.plagă deltoidian posterior stâng, care s-a putut produce prin acţiunea unui obiect tăietor,

posibil tăişul unui topor, poziţia verosimilă agresorul în spatele victimei;

4.plagă scalp parietal posterior stâng, de 4 cm lungime, contuză, produsă posibil prin

cădere şi lovire de corp dur cu muchie;

5.echimoză palpebral inferior stâng, care s-a putut produce împreună cu fractura sinus

maxilar stâng cu hemosinus şi fractură oase proprii ale nasului, prin lovire cu sau de corp dur;

6.plaga la nivelul ramului mandibular stâng, care s-a putut produce prin lovire cu sau de

corp dur;

7.fractură arc costal posterior IX pe stânga, care s-a putut produce prin lovire cu sau de

corp dur.

Fiind audiată, persoana vătămată B. A. (f. 36 dup) a declarat că în dimineaţa zilei de 21.11.2015 consumase circa 1 litru de vin, iar în jurul orei 15, când s-a deplasat la magazinul din comună pentru a-şi cumpăra ţigări, l-a întâlnit pe inculpat, cei doi discutând despre un schimb de sobe. Persoana vătămată arată că iniţial cei doi s-au deplasat la locuinţa sa, pentru ca inculpatul să verifice dacă îi convine starea sobei victimei, iar apoi s-au îndreptat spre locuinţa inculpatului, unde au mai consumat fiecare circa 2 pahare de alcool, negând că în acest interval de timp s-ar fi produs vreo altercaţie fizică între ei. La un moment dat, când B. A. şi-a manifestat intenţia de a pleca, declară că a simţit brusc o lovitură în cap aplicată din spatele său, după care a căzut la pământ. Victima arată că uşa locuinţei era deschisă, iar de aceasta era rezemat un topor. În faza de judecată persoana vătămată a învederat aceleaşi aspecte.

La rândul său, inculpatul arată (f. 57 dup) aceleaşi aspecte despre contextul în care cei doi s-au întâlnit şi s-au deplasat la locuinţa sa, dar învederează în apărarea sa că la un moment dat, persoana vătămată i-a solicitat contravaloarea băuturilor alcoolice pe care le consumaseră împreună, devenind violent şi percheziţionându-l realmente prin buzunare; în acest context, inculpatul arată că a căutat să se apere cu toporul sprijinit de uşa de la intrare, obiect observat şi de către persoana vătămată, lovindu-l pe acesta din urmă de 2 sau 3 ori în zona capului, ne mai amintindu-şi dacă a aplicat loviturile cu muchia sau cu tăişul. Inculpatul arată că victima a mai reuşit să se deplaseze până în mijlocul curţii, unde a căzut la pământ, iar el a fugit prin grădină în pădure, înarmat cu acelaşi topor, de frica rudelor persoanei vătămate care pătrunseseră deja în curtea sa.

În faţa instanţei, inculpatul (f. 12) a susţinut că a lovit victima în cap deoarece aceasta îl bătuse în interiorul locuinţei sale cu pumnii şi picioarele, iar întrucât l-a observat îndreptându-se spre secure, a decis să lovească el primul. Recunoaşte, însă, că a lovit victima din spate, în timp ce aceasta se pregătea să plece.

 Martorii M. A. (sora persoanei vătămate) şi B. S. (concubinul martorei) au arătat atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei, că au fost alertaţi cu privire la faptul că victima zăcea inconştientă în curtea inculpatului, iar la momentul pătrunderii în imobilul acestuia l-au zărit la circa doi metri de corpul celui dintâi întins pe jos, înarmat cu un topor şi având asupra sa o sfoară de legat baloţi. La vederea lor, cei doi martori au învederat că inculpatul a fugit prin grădina casei sale spre pădure, păstrând asupra sa toporul, iar ei au transportat victima în afara curţii, pe trotuar, unde i s-a acordat prim ajutor de către echipajul medical chemat la faţa locului.

La cererea apărării, instanţa a încuviinţat audierea singurului martor ocular al evenimentului, respectiv T. A. (f. 51). Acesta a învederat că trecând prin dreptul locuinţei inculpatului, printre scândurile din gard, l-a observat pe acesta în curte cu un lemn asupra sa, iar în contextul unei altercaţii între cei doi, a văzut cum inculpatul i-a aplicat victimei o lovitură în cap cu acel obiect, fără însă ca aceasta din urmă să-l fi lovit, la rândul său.

Coroborând probele administrate în cauză, instanţa reţine că susţinerile inculpatului vizând agresiunea exercitată în legitimă apărare sau ca răspuns la provocarea lansată de către victimă, prin atitudinea sa, nu se confirmă. Astfel, potrivit constatărilor procesului verbal de cercetare la faţa locului, în interiorul singurei camere ce compunea locuinţa inculpatului nu au fost decelate urme specifice unei agresiuni; or, dacă între cei doi ar fi avut loc, astfel cum pretinde inculpatul, o minimă altercaţie, în condiţiile în care ambii se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice şi sub incidenţa prezumţiei unui echilibru fizic precar, este practic improbabil ca astfel de urme să nu se fi creat în câmpul infracţional. Pe de altă parte, trei dintre concluziile medico-legale avansează ca verosimilă ipoteza situării agresorului în spatele victimei, dată fiind dinamica leziunilor. Mai mult, aceste mijloace de probe se coroborează cu însăşi recunoaşterea inculpatului, care a învederat instanţei că a atacat victima din spate şi cu susţinerile martorului T. A. vizavi de acelaşi aspect, precum şi faţă de lipsa exercitării de către victimă a vreunei violenţe la adresa inculpatului.

Pentru aceste considerente, instanţa va înlătura apărările inculpatului potrivit cărora violenţele au fost comise în legitimă apărare sau ca urmare a unei provocări din partea persoanei vătămate.

În ceea ce priveşte cererea apărării, de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de „tentativă de omor” prev. de art. 32 al. 1 Cod penal raportat la art. 188 al. 1, 2 Cod penal în infracţiunea de „lovire sau alte violenţe”, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 al. 1 lit. a Cod penal, instanţa reţine următoarele:

Astfel cum s-a stabilit până în prezent în doctrină, mobilul și scopul comiterii omorului, ca esențiale pentru stabilirea intenției cu care a acționat inculpatul, nu sunt elemente de tipicitate ale conținutului de bază în cazul infracțiunii de omor. În cazul omorului simplu, mobilul și scopul scot în evidență pericolul social concret și se reflectă în sancțiunea aplicată.

Problema stabilirii formei de vinovăție este esențială pentru a delimita omorul de alte infracțiuni contra vieții unei persoane. Intenția ca element al laturii subiective se deduce din latura obiectivă, deoarece se prezumă că acţiunea este conformă voinţei intrinseci ce a generat-o.

În mod jurisprudenţial unanim acceptat, intenția de a ucide se deduce din următoarele împrejurări de fapt:

- folosirea unui instrument apt să producă decesul (ținând seama de natura instrumentului, dimensiuni, greutate etc.);

- locul sau regiunea corporală în care s-au aplicat loviturile, asupra căreia s-a acționat sau care a fost vizată de inculpat;

- numărul și intensitatea loviturilor;

- alte împrejurări preexistente, concomitente sau subsecvente.

Elementul subiectiv se deduce din întreaga conduită a inculpatului, făcându-se o apreciere globală a tuturor circumstanțelor de comitere a faptei. Caracteristic intenției este prevederea de către făptuitor a rezultatului faptei, reprezentarea mentală a acestuia. Existența acestei modalități a intenției presupune săvârșirea unei fapte susceptibile să producă cel puțin două rezultate, dintre care unul este urmărit și altul este doar acceptat. Făptuitorul acționează cu intenție nu numai atunci când prevederea rezultatului constituie însuși scopul acțiunii sale, dar și atunci când producerea rezultatului este privită ca un mijloc necesar sau însoțitor al rezultatului urmărit. În consecință, intenția indirectă există atunci când făptuitorul care prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale, deși nu urmărește producerea acelui rezultat, săvârșește fapta acceptând eventualitatea producerii lui.

În speță, inculpatul a lovit puternic victima în zona capului, cu un topor (conform concluziilor medico-legale), fiindu-i indiferent dacă victima își pierdea viața. Raportat la criteriile expuse supra, nu prezintă relevanţă faptul că leziunile nu au pus în primejdie viaţa victimei.

În consecinţă, instanța apreciază că nu poate exista o altă concluzie asupra vinovăției inculpatului, decât cea a existenței intenției indirecte, de acceptare a posibilității ca victima să-și piardă viața, având în vedere că instrumentul folosit era apt să producă decesul, zona vizată era una vitală, doar influenţa alcoolului diminuând intensitatea loviturii şi salvând viaţa victimei, în condițiile în care între părți nu existau relații conflictuale anterioare, iar inculpatul a luat primul obiect găsit pentru a se apăra, acţiunile sale justificând încadrarea juridică menționată în actul de sesizare, de tentativă la omor.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice, apreciind totodată, că inculpatul se face vinovat de infracţiunea reţinută în sarcina sa.

În drept, fapta inculpatului L. Ş., comisă în data de 21.11.2015, constând în aplicarea mai multor lovituri în zona capului, cu tăişul unui topor cu lungimea de 10 cm., persoanei vătămate B. A., cauzându-i leziuni traumatice grave, care au necesitat 40 zile îngrijiri medicale, constituie infracţiunea de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 Cod Pen. rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 C. pen.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art.74 C.p., respectiv dispoziţiile din partea generală a Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, gradul de pericol social concret al infracţiunii săvârşite, modul şi împrejurările concrete ale comiterii acesteia şi persoana inculpatului.

Referitor la acest ultim aspect, instanţa reţine că referatul de evaluare întocmit în cauză (f. 29) evidenţiază un echilibru definit ca „precar” între factorii disuasivi, respectiv favorizanţi ai reiterării unui comportament infracţional.

În aceste condiţii, în care inculpatul nu are loc de muncă, studiile sale se rezumă la  4 clase şi nu a recunoscut săvârşirea faptei, după cum am arătat anterior, chiar dacă nu are antecedente penale, instanţa apreciază că doar o pedeapsă cu executare este de natură a îndeplini scopul educativ şi preventiv al pedepsei.

Astfel, va aplica inculpatului o pedeapsă principală cu închisoarea orientată spre minimul special, pe care o va reduce la jumătate, ca urmare a reţinerii formei tentate şi 3 ani pedeapsa complementară  a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, prevăzute de art. 66  al. 1 lit a,b, h C.p.

În temeiul art. 65 al. 1 C.p. va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 al. 1 lit a, b, h C.p.

În temeiul art.112 lit. b  C.p. va dispune confiscarea specială de la inculpatul L. Ş. a toporului folosit la comiterea faptei, particularităţile instrumentului fiind detaliate în procesul verbal ataşat la fila 65 dup.

În temeiul art. 397 al. 1, art. 25 C.p.p. raportat la art. 1349 Cod civil va admite acţiunea civilă formulată de către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov şi va obliga inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 2.897,22 lei, apreciind că sunt întrunite în persoana inculpatului toate condiţiile răspunderii civile delictuale, existând fapta sa ilicită, prejudiciul material cauzat instituţiei spitaliceşti constând în contravaloarea îngrijirilor medicale acordate victimei, o legătură de cauzalitate directă între prejudiciu şi acţiunea inculpatului, precum şi vinovăţia sub forma intenţiei.

Instanţa va constata că persoana vătămată B. A. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 7 al. 1 din legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul L. Ş., în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

În baza art. 398 C.p.p. raportat la art. 274 al. 1 C.p.p. va obliga inculpatul la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 260 lei, urmând a fi suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă Ş T E

În temeiul art. 386 al. 1 C.p.p. respinge cererea de schimbare a încadrării juridice solicitată de inculpatul L. Ş. din infracţiunea de:

- „tentativă de omor” prev. de art. 32 al. 1 Cod penal raportat la art. 188 al. 1, 2 Cod penal în infracţiunea de:

- „lovire sau alte violenţe”, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 al. 1 lit. a Cod penal

 În temeiul art. 32 al. 1 Cod penal raportat la art. 188 al. 1, 2 Cod penal condamnă pe inculpatul L. Ş. – fiul lui Ş. şi E., născut la …. în mun. …, jud. …., 4 clase, fără ocupaţie, necăsătorit, fără antecedente penale, posesor … nr. …, CNP …., domiciliat în ……  studii 4 clase, necăsătorit, fără loc de muncă, fără antecedente penale, la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor şi 3 ani pedeapsa complementară  a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, prevăzute de art. 66  al. 1 lit a,b, h C.p.

În temeiul art. 65 al. 1 C.p. interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 al. 1 lit a, b, h C.p.

În temeiul art.112 lit. b  C.p. dispune confiscarea specială de la inculpatul L. Ş. a unui topor.

În temeiul art. 397 al. 1, art. 25 C.p.p. raportat la art. 1349 Cod civil admite acţiunea civilă formulată de către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov şi obligă inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 2.897,22 lei.

Constată că persoana vătămată B. A. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 7 al. 1 din legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul L. Ş., în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

În baza art. 398 C.p.p. raportat la art. 274 al. 1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 260 lei, urmând a fi suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 25 aprilie 2017.

PREŞEDINTE, GREFIER

Domenii speta

Spete similare