Deşi este îndeplinită condiţia dublei incriminări, iar condamnatul este cetăţean român, nu se poate dispune recunoaşterea şi executarea în România a hotărârilor judecătoreşti prin care a fost condamnat, întrucât acesta nu este de acord să execute pedeapsa în România, astfel cum rezultă din declaraţia acestuia dată la 29.04.2014, din care rezultă fără echivoc că nu este de acord cu transferarea sa într-un penitenciar din România, iar acesta, deşi este cetăţean român, nu locuieşte pe teritoriul României şi autorităţile judiciare din statul de condamnare nu au dispus expulzarea acestuia în România, nefiind astfel îndeplinită condiţia specială prevăzută de art. 155 alin 1 lit. d) din Legea nr. 302/2004.
Sentința penală nr. 5/FCJI/19 ianuarie 2017
Tribunalul Brașov
Arestare preventiva. Art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000
Curtea de Apel Bacău
ASISTENŢĂ JURIDICĂ. NOŢIUNEA DE INTERESE CONTRARE. MOTIVAREA ÎNCHEIERII PRIN CARE S-A DISPUS MENŢINEREA ARESTĂRII PREVENTIVE
Tribunalul Caraș Severin
prelungirea măsurii preventive a arestului la domiciliu
Tribunalul Bihor
Arestarea minorului. Condiţii specifice
Tribunalul Argeș
prelungirea duratei arestării preventive dispuse în cursul urmăriri penale (art. 156 şi următoarele C.p.p.)