Decizia emisă de a.n.r.p. în condiţiile art. 17 alin. 4 lit. h din h.g. nr. 1120/2006 reprezintă o propunere/recomandare adresată comisiei judeţene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, care are posibilitatea să-şi menţină hotărârea şi să motiveze de ce co

Decizie 3007 din 17.09.2018


Prin sentinţa nr. 524 din data de 30 martie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 2562/95/2017, a fost admisă contestaţia promovată de reclamanţii x, y şi z, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

S-a anulat Decizia nr. 3711 din data de 17 martie 2017, emisă de pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

A fost obligată pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor la plata a 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamanţi.

Împotriva sentinţei nr. 524 din data de 30 martie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 2562/95/2017 a formulat recurs pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

În motivarea recursului, a susţinut, în esenţă, că din  analiza dosarului, A.N.R.P. a constatat că Hotărârea nr. 15/2008 a fost emisă fără a fi respectate prevederile Legii nr. 290/2003, deoarece nu s-a făcut dovada refugiului autoarei și nici dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru care se solicită despăgubiri. Din aceste motive, în aplicarea prevederilor art. 10 alin. 4 din Legea nr. 164/2014, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Direcția pentru aplicarea Tratatelor Internaționale, prin adresa nr. 4600/DTI/28.08.2015, a solicitat reclamanților ca dosarul să fie completat cu acte doveditoare. Ulterior, având în vedere că reclamantul nu a dat curs adresei mai sus menționată, s-a solicitat dosarul administrativ de la Instituția Prefectului - Județul Gorj pentru analizarea documentelor depuse. Având în vedere că, dosarul nu a fost completat cu actele solicitate, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) lit. h din H.G. nr. 1120/2006, privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, A.N.R.P. a emis Decizia nr. 3711 din 17.03.2017, prin care a propus reanalizarea dosarului constituit la Comisia Județeană Gorj de aplicare a Legii nr. 290/2003 în baza căruia a fost emisă Hotărârea nr. 15/10.01.2008.

În temeiul art. 488 pct. 8 din Noul Cod de proc. civ. a solicitat să se admită recursul formulat, în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamanți.

Intimaţii reclamanţi nu au formulat întâmpinare.

Recursul este fondat pentru considerentele ce succed:

Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. 1 pct. 8 N.C.proc.civ., indicat de recurenta pârâtă în cererea de recurs, „Casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material”.

Curtea reţine că, prin Decizia nr. 3711 din 17.03.2017 emisă de recurenta pârâtă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, s-a dispus reanalizarea, în vederea revocării, a Hotărârii nr. 15/10.01.2008 emisă de Comisia Județeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, întrucât nu s-a făcut dovada refugiului autoarei și dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor existente la momentul refugiului și pentru care s-a solicitat acordarea măsurilor reparatorii.

Împotriva acestei decizii, reclamanții au formulat contestație în fața instanței de contencios administrativ, motivând, în principal, că documentele invocate ca fiind lipsă nu au fost solicitate niciodată de A.N.R.P., iar calitatea de refugiat și dovada bunurilor reținute a fost făcută conform art. 2 alin. 4 din H.G. 1120/2006.

Decizia nr. 3711 din data de 17.03.2017 a fost emisă în temeiul dispoziţiilor art. 17 alin. 4 lit. h din H.G. nr. 1120/2006 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, întrucât, în urma analizei documentelor existente la dosarul de plată, precum şi a documentelor ce au stat la baza emiterii Hotărârii nr. 15/10.01.2008, s-a constatat că nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 290/2003 şi art. 2 alin. 4 şi 5 din H.G. nr. 1120/2006 cu privire la dovada proprietăţii, întrucât nu au fost depuse documente din care să reiasă dovada corespondenţei purtate cu primăria în care se aflau bunurile pentru care s-au solicitat despăgubiri, în vederea indicării bunurilor abandonate.

S-a mai constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 290/2003 şi art. 2 alin. 4 şi 5 din H.G. nr. 1120/2006 cu privire la dovada refugiului, întrucât nu au fost depuse carnet de refugiat, buletin nominal de evacuare, emis de Comisariatul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei venite din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, foi de călătorie eliberate de statul român pentru autori, carnet de muncă ori adeverinţe de arhivă sau certificate eliberate de primăriile localităţilor unde s-au stabilit autorii.

S-a avut în vedere şi faptul că prin adresa nr. 4600/DTI/28.08.2015 s-a solicitat depunerea documentelor justificative pentru proprietate şi refugiu, însă acestea nu au fost depuse de către doamnele x si t.

Potrivit art. 17 alin. 4 lit. h din H.G. nr. 1120/2006 din 30 august 2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, „Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 are următoarele atribuţii: (...);  h) în situaţia în care constată încălcarea prevederilor Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a normelor metodologice adoptate în aplicarea sa, propune reanalizarea actelor administrative emise în aplicarea acestei legi de către comisiile judeţene sau a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. Decizia motivată a vicepreşedintelui se comunică comisiilor judeţene sau a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. În baza raporturilor administrative ierarhice, vicepreşedintele poate solicita comisiilor judeţene sau a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 revocarea actelor administrative emise, în situaţia în care constată încălcarea prevederilor legale în vigoare.”

Curtea menţionează că prin Decizia emisă în temeiul art. 17 alin. 4 lit. h din H.G. nr. 1120/2006 nu este invalidată/revocată hotărârea comisiei judeţene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.

Decizia emisă de A.N.R.P. în condiţiile art. 17 alin. 4 lit. h din H.G. nr. 1120/2006 reprezintă o propunere/recomandare adresată comisiei judeţene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, care are posibilitatea să-şi menţină hotărârea şi să motiveze de ce consideră că a fost emisă legal, să solicite beneficiarilor acte în completarea dosarului sau să revoce hotărârea. Comisia, la propunerea A.N.R.P., are posibilitatea revocării actului înainte ca acesta să-şi producă efecte, prin acordarea efectivă a despăgubirilor.

În Monitorul Oficial cu numărul 910 din data de 15 decembrie 2014 a fost publicată Legea nr. 164 din 11 decembrie 2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative.

Prin Legea nr. 164/2014 a fost reglementată o nouă procedură cu privire la soluţionarea dosarelor constituite în temeiul Legii nr. 290/2003, precum şi de plată a despăgubirilor stabilite prin hotărârile emise de comisiile judeţene sau a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.

Potrivit art. 3 alin. 2 din Legea nr. 164/2014 „(2) Dispoziţiile prezentei legi referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare.”

În Decizia nr. 231 din 6 aprilie 2017 publicată în: Monitorul Oficial Nr. 551 din 12 iulie 2017, Curtea Constituţională a reţinut că „(..) recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate care instituie reguli privind plata despăgubirilor nu au caracter retroactiv. În acord cu jurisprudenţa sa constantă, Curtea a reţinut că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Curtea a constatat că ipoteza avută în vedere de prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligaţii  neexecutate, deci a unei situaţii juridice în curs, faţă de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a observat că prevederile de lege criticate dispun pentru viitor, urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, respectiv 18 decembrie 2014.”

În cauză, recurenta pârâtă a uzat de dreptul prevăzut de art. 17 alin. 4 lit. h din H.G. nr. 1120/2006, propunând reanalizarea Hotărârii nr. 15/10.01.2018 a Comisiei judeţene Gorj  pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, motivând în fapt şi în drept Decizia nr. 3711/17.03.2017 contestată în prezenta cauză.

Posibilitatea revocării actului administrativ este prevăzută de H.G. nr. 1120/2006, în art. 17 alin. 4 lit. h, care reglementează modalitatea prin care se poate solicita revocarea actelor administrative emise cu greşita aplicare a Legii nr. 290/2003. Textul de lege vizează modalitatea de acţiune a A.N.R.P. în situaţia exercitării controlului administrativ ierarhic.

Curtea constată, contrar celor reţinute de către instanţa de fond, că decizia contestată de reclamanţi, prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare la momentul emiterii acesteia, este legală, recurenta pârâtă exercitându-şi prerogativa conferită de lege.

Pentru aceste considerente, Curtea a constatat că recursul este fondat, astfel că, în temeiul art. 496 alin. 2 şi art. 498 alin. 1 N.C.proc.civ. raportat la art. 488 alin. 1 pct. 8 N.C.proc.civ., a admis recursul, a casat sentinţa şi rejudecând în fond, a respins acţiunea formulată de reclamanţi ca neîntemeiată.