Cuprins pe materii: Funcția publică. Drepturi salariale.
Indice alfabetic: Funcționari publici: drepturi salariale, decizie de imputare, egalizare salariu al nivel maxim; Drept administrativ: excepție de nelegalitate, revocarea actului administrativ
Temei de drept: OUG nr. 57/2019 art. 500; Legea nr. 554/2004 art. 1 alin. 6, art. 4; OUG nr. 57/2015; Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016
Dat fiind faptul că cea care solicită instanței să constate nelegalitatea actului administrativ individual este chiar autoritatea emitentă a acestuia, Curtea a reținut că acestui subiect procesual îi sunt aplicabile prevederile art. 1 alin. 6 și nu cele ale art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004. A statua asupra admisibilității prezentei excepții de nelegalitate ar semnifica înlăturarea mecanismului legal special pus la dispoziție de legiuitor tocmai pentru a acomoda cele două principii aflate în discuție: cel al legalității care determină atitudinea autorității de a-și revoca sau de a solicita instanței anularea propriul act și cel al securității raporturilor juridice care urmărește respectarea drepturilor conferite particularilor care s-au încrezut, cu bună credință, în actele administrative emise.
Principiul revocabilității actelor administrative este unul de bază în doctrina și practica administrativă. Aplicarea concretă a acestuia trebuie însă să respecte principiul stabilității raporturilor juridice. Limitarea efectelor în timp a efectelor revocării reprezintă o măsură aptă să conducă la împlinirea acestuia. Actul administrativ prin care se stabilește salariul unui funcționar public este unul care produce efecte periodic, el consumându-și efectele lunar, la încasarea fiecărei indemnizații. Totodată trebuie subliniat faptul că nu există consacrat un drept al funcționarului public la dobândirea, în viitor, a unor prestații într-una numit cuantum cu titlu de remunerație. Eventuala ilegalitate a stabilirii, la un anumit moment dat, a salariului reclamantului-intimat nu se poate perpetua sine die exclusiv pe considerentul că autoritatea nu ar mai putea reveni asupra acestui cuantum, întrucât actul de stabilire „ar fi intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice”.
Față de considerentele de la paragraful 26 al Deciziei Curții Constituționale nr. 794/2016, aceasta nu poate conduce la stabilirea în favoarea reclamantului-intimat a unui spor pentru confidențialitate exclusiv pe considerentul existenței unei hotărâri judecătorești care a recunoscut în favoarea altor persoane, acest drept salarial.
Curtea a reținut ca fiind fondate argumentele reclamantului la care prima instanță a achiesat, actul fiind într-adevăr emis cu depășirea termenului de decădere de 30 de zile prevăzut de art. 500 din Codul administrativ. Pârâtul a cunoscut faptul generator al prejudiciului, cu privire la care a dispus recuperarea prin dispoziția de imputare când i s-a comunicat procesul-verbal cuprinzând constatările echipei de control. Acesta este într-adevăr momentul de la care curge termenul de 30 de zile sus menționat, din acest moment fiind cunoscut de pârât faptul că plata sumelor reprezentând spor de confidențialitate către reclamant nu s-a realizat în condițiile legii. Procesul de cuantificare concretă a sumelor plătite cu acest titlu nu impunea eforturi suplimentare din partea autorității de vreme ce ea a fost cea care l-a plătit și l-a stabilit drept spor în cuantum de 15% aplicabil la salariul de bază brut.
Curtea de Apel Oradea
Recurs. Anulare decizie de antrenare a răspunderii solidare emisă de D.G.R.F.P.
Curtea de Apel Iași
Suspendare executare act administrativ. Procedură prealabilă efectuată prin e-mail. Consecinţe
Judecătoria Sectorul 4 București
Plângere rezoluţie Parchet
Curtea de Apel Galați
Anulare H.C.L. privind majorarea impozitului pe clădiri cu până la 500%, nejustificat.
Judecătoria Tecuci
INTERPRETAREA DISP.ART.67 ALIN.2 ŞI 68 ALIN.3 C.P.C. - LIMITELE MANDATULUI. MANDATUL ESTE PRESUPUS DAT PENTRU TOATE ACTELE JUDECĂŢII, DAR POATE FI RESTRÂNS LA ANUMITE ACTE SAU PENTRU O ANUMITĂ INSTANŢĂ.