Pretentii

Sentinţă civilă 1349 din 26.10.2022


Prin cererea înregistrată la această instantă sub nr.(...) reclamanta (...) . a chemat in judecată pe pârâta (...) solicitand instantei ca prin hotărârea ce va pronunta să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de (...) lei, reprezentând contravaloarea facturilor seria (...) nr. (...) nr. (...) nr. (...) ; obligarea pârâtei la plata penalităților de întâziere, în cuantum de 0,1%/zi întârziere, începând cu data scadenței fiecărei facturi și până la data plății efective; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

In motivare se arată că între subscrisa, în calitate de vânzător și societatea pârâtă, în calitate de cumpărător, s-a încheiat Conțractul de vânzare cumpărare nr. (...) având ca obiect vânzarea de piatră spartă (...) și balast sortat (...). Totodată, după semnarea contractului, pârâta a trimis (email din data de (...)) o comandă fermă pentru cantitatea de (...) tone balast sortat și (...) tone amestec optimal, moment de la care au demarat livrările.

Se mai precizează că reclamanta și-a îndeplinit întru totul obligațiile rezultate din contractul sus mentionat, furnizând materialele comandate, astfel cum rezultă din centralizatoarele de transport auto+marfă din perioadele (...) , pentru livrările de la punctul de lucru din (..:). După livrarea bunurilor ce au făcut obiectul contractului, subscrisa a emis și comunicat facturile fiscale seria (.../...) , în cuantum de (...) lei, nr. (...), în cuantum de (...) lei, precum și nr. (...), în cuantum de (...) lei.

Ulterior comunicării facturilor, pâtâta nu a înțeles să conteste nici prestarea efectivă a serviciilor si nici sumele înscrise în aceste facturi, în nici o modalitate dintre cele prevăzute de Legea 227/2015 privind Codul Fiscal.

Având în vedere depășirea termenului de plată contractual, am emis și comunicat pârâtei notificările nr(...), nr.(...) și nr. (...), prin care am atras atenția asupra obligației achitării facturilor și am solicitat achitarea de urgență a debitelor restante. Nici după primirea acestor notificări pârâta nu a înțeles să-și respecte obligația corelativă de plată, motiv pentru care am făcut un ultim efort de rezolvare amiabilă a situației, sens în care i-am expediat, prin intermediul biroului reprezentantului nostru convențional, o somație de plată, care de asemenea a rămas fără răspuns.

În ceea ce privește penalitățile de întârziere, arătă că pârâta și-a asumat prin art. 4.5 din contract, faptul că neplata la termen a facturilor fiscale va atrage penalități de întâziere în cuantum de 0,1%/zi întârziere, astfel că pentru toate motivele invocate solicită admiterea cererii.

În drept, a invocat dispozitiile  art. 194 Cod Proc.Civ., art. 1350 si 1531 cod Civil.

A depus, in copie, înscrisuri.

La data de (...) pârâta a formulat întâmpinare .

In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de (...),  (...), în calitate de vânzător si (...), în calitate  de cumpărător, au încheiat contractul de vânzare cumpărare comercială nr. (...), având ca obiect vânzarea cumpărarea de piatră spartă (...) si balast sortat (...)

Conform articolului 3 din contract, livrările se fac potrivit solicitărilor transmise de Cumpărător pe bază de comandă cu persoana de contact la descărcare iar la art. 4 „preţuri si modalităţi de plată”, cumpărătorul se obligă să plătească preturile produselor astfel cum au fost negociate de părţi, respectiv piatră spartă (...) lei/tonă si balast sortat (...) lei/tonă, cumpărătorul obligându-se să efectueze plata în termen de 30 de zile de la data emiterii facturii de către vânzător. Potrivit art. 4.3, vânzătorul va emite facturile pe baza avizelor de expediţie semnate de către reprezentanţii cumpărătorului, facturile, fiind emise săptămânal. La art. 4.5 se prevede că neîncasarea la termen a facturilor emise de către Vânzător, atrage penalităţi de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere.

În temeiul contractului precitat, reclamanta a emis, pe numele pârâtei, facturile seria (.../...) cu scadenţa la data de (...), în valoare de (...) lei, seria (.../...) cu scadenţa la data de (...) în valoare de (...) lei, seria (....) cu scadenţa la data de (...), în valoare de (...) lei, a căror contravaloare se solicită prin prezenta cerere.

În drept, se retine că potrivit art. 1270 alin. 1 Codul Civil „contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante”, astfel fiind instituit, pe cale legală, principiul forţei obligatorii a acestuia pentru părţile contractante, sub condiţia valabilităţii sale.

Totodată, potrivit art. 1516 alin. 1 şi 2 lit. „a” din Codul Civil „creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei; atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde dreptul la daunei-interese, dacă i se cuvin, să ceară executarea silită a obligaţiei”, iar potrivit art. 1527 alin. 1 Cod Civil „creditorul poate cere întotdeauna ca debitorul să fie constrâns să execute obligaţia în natură, cu excepţia cazului în care o asemenea executare este imposibilă”.

În apărare, pârâta a invocat prevederile contractuale, respectiv ale art. 5.1 şi 6.2 din contract.

Sub acest aspect, instanţa reţine că potrivit art. 5.1, din contractul precitat, recepţia produselor se va face la cumpărător, calitatea acestora fiind atestată prin certificatul de analiză si declaraţie de performanţă, bon de cântar si dovezi ale provenienţei materialelor.

Se mai reţine că potrivit art. 5.2, cumpărătorul are obligaţia, în conformitate cu prevederile art. 70 din codul comercial să verifice calitatea produselor în termen de 2 zile de la data primirii transportului, să anunţe vânzătorul asupra deficienţelor constatate si să solicite un delegat din partea acestuia pentru a participa la verificarea si constatarea acestora.

Art. 6.2 prevede că documentele care însoţesc produsele la fiecare livrare sunt: aviz de însoţire  a mărfii, bon de cântar, copie certificat de conformitate si declaraţie de conformitate.

În acest sens, reclamanta a depus certificat de conformitate a controlului de producţie în fabrică, vizat la data de (...), declaraţie de performanţă, nr. (-...), centralizator transport auto+marfă, avize de însoţire a mărfii, tichete de cântar

Faţă de dispoziţiile legale, de înscrisurile existente la dosar, instanţa constată că facturile fiscale, emise în temeiul contractului încheiat de părţi,  împreună cu avizele de însoţire a mărfii si cu tichetele de cântar,  fac dovada îndeplinirii obligaţiilor contractuale de către reclamantă în beneficiul pârâtei, precum şi creanţei invocate de către reclamantă în cuantum de (...) lei. De altfel, instanţa constată că avizele de însoţire a mărfurilor sunt însuşite de către pârâtă, întrucât au fost semnate.

Potrivit art. 1548C.civ., culpa debitorului unei obligaţii contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării, debitorului revenindu-i sarcina probei privind plata sau uneia din cauzele justificate de neexecutare a obligaţiilor contractuale prevăzute de art. 1557C.civ.

Instanţa nu poate reţine apărarea pârâtei că la rândul său are încheiat un contract de subantrepriză, întrucât în speţă interesează raporturile contractuale dintre pârâtă si reclamantă.

Or, în speţă, pârâta nu a făcut dovada plăţii facturilor fiscale emise de către reclamantă şi nici a unui alt mod de stingere a obligaţiei, sau a unei cauze justificate de neexecutare, motiv pentru care instanţa, faţă de prevederile art. 1270 C.civ. privind forţa obligatorie a contractului, urmează să oblige pârâta la plata sumei de (...) lei, reprezentând debit principal neachitat, respectiv contravaloare produse vândute.

Cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata cu titlu de penalităţi de 0,1% pe zi de întârziere, până la data achitării integrale a debitului principal, instanţa reţine că potrivit art. 1535 alin. (1) Cod civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi expres sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.

Interpretând voinţa reală a părţilor, instanţa constată că părţile au stabilit pe cale convenţională cuantumul penalităţilor de întârziere. Astfel, conform art. 4.5 „ neîncasarea la termen a facturilor emise de către Vânzător, atrage penalităţi de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere”, motiv pentru care instanţa urmează să admită şi acest capăt de cerere şi să dispună ca pârâta să plătească reclamantei penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere de la scadenţa fiecărei facturi până la achitarea integrală a debitului.

Fată de dispoziţiile art. 453 alin. 1 Cod de procedură civilă , potrivit cărora partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat procesul să îi plătească cheltuielile de judecată, şi faţă de cererea expresă a reclamantei de a fi obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de taxa judiciară de timbru, instanţa constată culpa procesuală a pârâtei în declanşarea prezentului litigiu, motiv pentru care o va obliga pe pârâtă la plata cheltuielilor de judecată suportate de către reclamantă cu prilejul soluţionării cererii în cuantum de (...) lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.

În temeiul principiului disponibilităţii ce guvernează acţiunea civilă, instanţa va lua act că reclamanta îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de judecată, reprezentând onorariul de avocat, pe cale separată.

Domenii speta