Prin cererea dresată Tribunalul Suceava, înregistrată sub nr. 8379/86/5 august 2010, reclamanţii R.H.D. şi V., prin mandatar S.M., au solicitat anularea dispoziţiei nr. 1814 din 1 iulie 2010 emisă de Primarul municipiului Suceava şi restituirea în natură a imobilului – apartament situat în municipiul Suceava, str. Scurtă nr. 4 (fostă George Enescu nr. III), bloc G 5, scara A, ap. 8, care a fost preluat abuziv de stat.
Prin precizările formulate la data de 25 octombrie 2010, reclamanţii, prin mandatar, au arătat că înţeleg să renunţe la judecata cererii de restituire în natură a imobilului, fiind de acord să primească despăgubiri.
Investit cu soluţionarea cauzei, Tribunalul Suceava prin sentinţa civilă nr. 1863/30 noiembrie 2010 a respins-o pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant a mandatarului S.M.
Instanţa a reţinut că procura autentificată sub nr. 347 din 5 februarie 2009 de Consulatul General al României de la München este una generală, încât nu-i conferă mandatarului un drept de reprezentare, în sensul dispoziţiilor art. 67 al. 2 şi 3 Cod procedură civilă.
Împotriva sentinţei au declarat recurs în termen legal reclamanţii, prin mandatar S.M., arătând că prima instanţă a interpretat greşit conţinutul procurii prezentate, care a fost dată special pentru această cauză şi a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 67 Cod procedură civilă. De altfel, o procură similară a prezentat aceleiaşi instanţe într-un alt dosar şi a fost apreciată ca atare.
A prezentat o nouă procură dată de reclamanţi, autentificată sub nr. 14 din 4 ianuarie 2011 de Consulatul General al României de la München.
Critica formulată de reclamanţi se încadrează în motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă şi este întemeiată.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 67 alin. 2 şi 3 Cod procedură civilă, mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume. Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliul şi nici reşedinţa în ţară, dreptul de reprezentare se presupune dat.
În speţă, cum rezultă din chiar acţiunea iniţială, cât şi din conţinutul procurii prezentate de mandatar la prima instanţă (fila 37 dosar fond), reclamanţii se găsesc în ipoteza reglementată de dispoziţiile art. 67 alin. 3 Cod procedură civilă, având domiciliul în Germania. Prim urmare, dreptul de reprezentare se presupune dat.
Mai mult, din cuprinsul procurii prezentate (fila 37 dosar), rezultă cu prisosinţă că dreptul de reprezentare în prezenta cauză i-a fost dat mandatarului S.M. „anume”, conform dispoziţiilor art. 67 alin. 2 Cod procedură civilă, câtă vreme vizează efectuarea demersurilor prevăzute de Legea 10/2001 pentru redobândirea imobilului individualizat prin adresă în faţa autorităţilor române enumerate, printre care se regăseşte şi „justiţia”.
Voinţa mandanţilor reclamanţi a fost confirmată şi prin procura autentificată la data de 4 ianuarie 2011, depusă la dosar în recurs (fila 14) în care s-a specificat în mod expres numărul dosarului pendinte şi faptul că mandatarul este împuternicit să facă toate demersurile necesare pentru redobândirea dreptului de proprietate sau pentru obţinerea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru imobilul în litigiu.
Tribunalul Dolj
contestatie arestare preventtiva art 204 cpp
Tribunalul Maramureș
Încălcarea dispoziţiilor legale privind citarea suspectului în faza de urmărire penală, consecinţă – constatarea nulităţii absolute a actelor de urmărire penală.
Curtea de Apel Ploiești
Sentinţă pronunţată de instanţa de fond într-o plângere formulată împotriva rezoluţiei procurorului de netrimitere în judecată. Calea de atac împotriva sentinţei
Curtea de Apel București
Refuzul de a se supune recoltării celei de a doua probe de sânge, necesară pentru determinarea alcoolemiei. Încadrare juridică.
Tribunalul Maramureș
Dacă reclamantul renunţă la judecată la primul termen la care părţile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunţarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părţi