Despăgubiri

Decizie 414 din 10.05.2011


Decizia penala  nr.414/R/10 mai 2011

Dosar nr. 1926/266/2010

Curtea de Apel Oradea

Sectia penala si pentru cauze cu minori

Asociatia Fondul de Protectie a Victimelor Strazii este un garant al obligatiei de despagubire a persoanei care se face responsabila de crearea prejudiciului si ulterior platii acesteia se subroga în dreptul persoanelor pagubite în contradictoriu cu inculpatul. Calitatea de garant al Fondului nu poate fi echivalata cu aceea de asigurator .

Prin sentinta penala nr. 55 din 11 martie 2011 pronuntata de Judecatoria Negresti Oas, în baza  articolului  345 aliniat  2 Cod procedura penala  cu aplicarea articolului 74 litera a si articolului 76 litera e  teza I Cod penal  a fost condamnat inculpatul C.D.G. pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta  si pedepsita  de articolul  184 aliniat 2 si 4 Cod penal  la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În baza articolului  345 aliniat 2 Cod procedura penala  cu aplicarea articolului  74 litera a  si articolului  76 litera d Cod penal  a fost condamnat acelasi inculpat pentru savârsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care nu poseda permis de conducere prevazuta si pedepsita de articolul  86 aliniat 1 din OUG nr.195/2002 la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza articolului  345 aliniat 2 Cod procedura penala  cu aplicarea articolului 74 litera a si articolului 76 litera d Cod penal  a fost condamnat acelasi inculpat pentru savârsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu numar fals de înmatriculare prevazuta si pedepsita  de articolul  85 aliniat  2 din OUG 195/2002 la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza articolului 33 litera a si articolului 34 litera b Cod penal  s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea aceia de 6 luni închisoare.

În baza articolului 71 Cod penal  i s-a interzis inculpatului pe durata executarii pedepsei închisorii exercitiul drepturilor prevazute de articolul 64 litera a  teza II si litera b Cod penal.

În baza articolului 81 Cod penal  s-a suspendat conditionat executarea pedepsei închisorii aplicata inculpatului.

În baza articolului 71 aliniat 5 Cod penal  pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei închisorii s-a suspendat si executarea pedepsei accesorii .

În baza articolului  82 Cod penal  s-a stabilit termen de încercare a inculpatului 2 ani si 6 luni .

În baza articolului 359 Cod procedura penala i s-a atras atentia inculpatului asupra prevederilor articolului  83 Cod penal.

În baza articolelor 14 si 346 Cod procedura penala  cu aplicarea articolului  998 Cod civil  si articolului  313 din Legea nr.95/2006 a fost obligat inculpatul sa plateasca cu titlu de despagubiri civile, partii civile Spitalul Judetean de Urgenta Satu Mare suma de 3144,50 lei cu dobânda legala aferenta calculata din data de 27.11.2009 pâna la data platii integrale .

În baza articolelor 14 si 346 Cod procedura penala  cu aplicarea articolului  998 Cod civil  raportat la articolul 61 aliniat 3 din Legea nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile în România a fost obligata partea civilmente responsabila Asociatia  Fondul de Protectie a Victimelor Strazii  Bucuresti, sa plateasca partii civile D.P.P. -minor , asistat în proces de reprezentantul sau legal D.P. cu titlu de despagubiri civile suma de 16.000 lei .

În baza articolului 191 aliniat 1 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul sa plateasca statului 500,00 lei cheltuieli judiciare .

S-a dispus virarea în contul Baroului de avocati Satu Mare din fondurile avansate de Ministerul Justitiei a sumei de 200,00 lei reprezentând onorariu cuvenit avocatului V.R. pentru asistenta juridica acordata inculpatului în baza delegatiei cu nr. 140/10.12.2010 emisa de Baroul Satu Mare .

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, prima instanta a retinut urmatoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Negresti Oas emis în dosar nr. 915/P/2009 a fost trimis în judecata inculpatul C.D.G., retinându-se ca acesta se face vinovat de savârsirea infractiunilor de vatamare corporala din culpa prevazuta  si pedepsita  de articolul  184 aliniat  2 si 4 Cod penal, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu numar fals de înmatriculare prevazuta  si pedepsita  de articolul  85 aliniat 2 din O.U.G. 195/2002 si conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana ce nu poseda permis de conducere prevazuta  si pedepsita  de articolul  85 aliniat 1 din O.U.G. 195/2002 cu aplicarea articolului  33 litera a Cod penal.

În fapt s-a retinut ca în data de 16.11.2009 inculpatul, care conducea o motocicleta marca Honda pe strada Victoriei din Negresti Oas, s-a angajat în mod neregulamentar în depasirea unui autoturism oprit la trecerea de pietoni si a intrat usor în coliziune cu un alt autoturism  care a intrat pe str. Unirii , situata pe partea dreapta a strazii Victoriei raportat la directia în care se deplasa inculpatul.

În urma coliziunii partea vatamata D.P.P., aflat pasager pe motocicleta condusa de inculpat, a suferit vatamari corporale a caror vindecare a necesitat 70 - 80 zile de îngrijiri medicale.

Totodata lucratorii de politie care au cercetat evenimentul rutier produs au constatat ca motocicleta condusa de inculpat avea capacitatea cilindrica de 125 cmc împrejurare ce facea necesar ca persoana care conducea autoturismul sa detina permis de conducere iar pe de alta parte motocicleta facea parte din categoria autovehiculelor supuse înmatricularii si cu toate acestea inculpatul nu detinea permis de conducere iar motocicleta neînmatriculata avea aplicate placute cu numar de înregistrare false SM- 176 Negresti Oas.

Dupa ce a examinat actele si lucrarile dosarului si declaratiile luate în cursul cercetarii judecatoresti martorilor S.P., B.M.D. si S.I. instanta de fond a retinut urmatoarele:

La data de 16.11.2009 pe timp de noapte si pe un carosabil umed inculpatul a circulat conducând o motocicleta, pe str. Victoriei din Negresti Oas.

Pe motocicleta condusa de inculpat se afla si victima D.P.P.

În acelasi sens cu motocicleta s-a deplasat autoturismul condus de martorul S.P., care preceda motocicleta condusa de inculpat.

Autoturismul condus de martor a oprit la trecerea de pietoni, situata în imediata apropiere a intersectiei nedirijate din centrul orasului pentru a acorda prioritate de trece pietonilor angajati în traversarea strazii.

Concomitent, un alt autoturism condus, de martorul S.I. astepta în intersectie pentru a intra de pe strada Unirii (situata pe partea dreapta a strazii Victoriei raportat la sensul de deplasare a autoturismului condus de martorul S.P. si motocicletei condusa de inculpat) si a virat la stânga pe strada Victoriei.

Oprindu-se la trecerea de pietoni martorul S.P. a facut semn cu lumina farurilor martorului S.I. ,ca acesta din urma sa intre în intersectie întrucât el îi acorda prioritate.

Când s-a apropiat de intersectie inculpatul conducea motocicleta cu o viteza de 75 km/h si cu toate ca a vazut ca autoturismul ce circula în fata s-a oprit la trecerea de pietoni, inculpatul nu a oprit si el motocicleta ci a depasit autoturismul ce preceda motocicleta patrunzând pe sensul opus de circulatie, iar când a intentionat sa revina pe sensul sau de circulatie a realizat ca autoturismul condus de martorul S.I. patrunde de pe str. Unirii pe str. Victoriei. Pentru a evita coliziunea cu acesta inculpatul a încercat sa vireze la stânga dar motocicleta a lovit cu partea frontala dreapta autoturismul care încerca sa intre în intersectie .

Inculpatul a reusit sa coboare de pe motocicleta înainte ca aceasta sa se rastoarne în urma impactului  însa victima a ramas pe motocicleta târându-se pe jos împreuna cu motocicleta dupa ce aceasta s-a rasturnat. În timpul coliziunii piciorul drept al victimei a fost prins între motocicleta si autoturismul cu care motocicleta a intrat în coliziune producându-se o fractura a piciorului care a necesitat pentru vindecare 70-80 zile îngrijiri medicale.

Inculpatul si victima au fost ascultati doar în faza urmaririi penale a procesului, ascultarea acestora  în cursul cercetarii judecatoresti, nefiind posibila pentru ca desi legal citati acestia nu s-au înfatisat la instanta.

Atât inculpatul cât si victima au aratat în declaratiile ce le-a fost luata în cursul urmaririi penale ca într-adevar vatamarea corporala a victimei a survenit dupa producerea coliziunii între motocicleta pe care se aflau ei si care circula pe str. Victoriei din Negresti Oas si autoturismul care intentiona sa intre de pe str. Unirii pe str. Victoriei.

Inculpatul si victima nu  au recunoscut însa ca motocicleta a patruns în intersectia unde a avut loc coliziunea dupa ce a depasit autoturismul condus de martorul S.P. oprit la trecerea de pietoni din imediata apropiere a intersectiei.

Acestea au sustinut ca autoturismul condus de martorul S.P. a iesit din parcarea situata pe strada Victoriei si s-a înscris pe calea de rulare în urma motocicletei.

Potrivit declaratiei inculpatului si victimei vinovat de producerea coliziunii ar fi martorul S.I. care nu ar fi acordat prioritate de trecere motocicletei  ce circula pe un drum cu prioritate.

Declaratia inculpatului si victimei au fost însa contrazise de declaratiile martorilor ascultati în cursul urmaririi penale cât si în cursul cercetarii judecatoresti .

Toti martorii ascultati: S.I., S.P. si B.M.D. au aratat în declaratiile lor ca motocicleta condusa de inculpat a patruns în intersectie pe banda de circulatie opusa sensului sau de mers dupa ce a depasit autoturismul condus de martorul S.P. oprit la trecerea de pietoni.

Despre inculpat si martorul S.I. care conduceau autovehiculele implicate în coliziunea ce s-a soldat cu vatamarea corporala a victimei s-a putut spune ca aveau interes prin declaratiile lor fiecare sa prezinte fapta în asa fel încât sa nu poata fi facut responsabil pentru vatamarea corporala a victimei. Nu se poate spune acelasi lucru despre martorii S.P. si B.N.D. care sunt total dezinteresati de solutia cauzei.

Pe de alta parte si victima fiind prietena cu inculpatul pe a carui motocicleta se afla când s-a savârsit fapta, avea interes ca prin declaratia sa sa nu-l faca vinovat pe inculpat de leziunea suferita de ea ci pe martorul S.I.

Apreciind prin urmare ca exista motive care sa afecteze obiectivitatea declaratiilor inculpatului si victimei si constatând ca aceste declaratii nu se coroboreaza cu celelalte probe instanta de fond a înlaturat ca nesincere declaratiile acestora si le-a retinut ca fiind sincere declaratiile martorilor S.I., S.P.  si  B.M.D.

Declaratiile martorilor nu numai ca s-au coroborat între ele ci s-au coroborat si cu datele indicate în procesul verbal de cercetare a locului faptei si schita anexa la acest proces verbal precum si cu concluziile expertizei tehnico - judiciare de circulatie rutiera efectuata în faza urmaririi penale.

În schita anexa la procesul verbal de cercetare a locului faptei autoturismul condus de martorul S.P. este pozitionat înaintea trecerii de pietoni.

Daca motocicleta condusa de inculpat ar fi precedat autoturismul condus de martorul S.P., asa cum a sustinut inculpatul si victima, martorul S.P. n-ar fi facut semn cu lumina farurilor martorilor S.I. ca poate intra de pe drumul fara prioritate pe cel cu prioritate ori martorii fac vorbire în declaratiile lor despre atentionarea facuta de martorul S.P. martorului S.I. privitoare la acordarea de prioritate acestuia din urma.

Patrunzând cu autoturismul de pe un drum fara prioritate pe altul cu prioritate martorul S.I. avea obligatia sa se asigure ca pe cele doua sensuri de circulatie ale drumului cu prioritate nu circula alte autovehicule.

Cum din partea stânga primisera semnalul luminos de la martorul S.P. ca se poate înscrie pe drumul de prioritate iar din partea dreapta nu circula un alt autoturism martorul S.I. a pus în miscare autoturismul sau, neputând sa prevada ca un alt autoturism l-ar putea depasi ce cel oprit care i-a acordat prioritate având în vedere ca potrivit articolului 152 aliniat 1 litera a si e din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002 aprobat prin H.G. nr.85/23.01.2003 cu modificarile ulterioare este interzisa depasirea pe trecerea de pietoni si în intersectiile cu circulatia nedirijata prin mijloace de semnalizare rutiera ori de catre politie.

Asa cum a rezultat din raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat în faza urmaririi penale, motocicleta condusa de inculpat circula cu o viteza de 75 km/h deci cu mult peste limita maxima admisa în localitati care este de 50 km/h potrivit articolului 155 aliniat 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002.

Inculpatul care a nesocotit prevederile textelor de lege enuntate si a efectuat o depasire într-un loc în care depasirea era interzisa din doua motive, respectiv a circulat cu o viteza peste limita maxima admisa de lege, s-a facut vinovat de producerea coliziunii dintre motocicleta condusa de el si autoturismul condus de martorul S.I. si implicit de vatamarea corporala suferita de victima D.P.P., survenita în urma acestei coliziuni.

Ignorarea de catre inculpat a prevederilor legale ce interzic depasirea pe trecerea de pietoni si în intersectiile nedirijate si limiteaza viteza de circulatie - si ca urmare a acestui fapt - neprevederea  urmaririi socialmente periculoase care trebuia si putea fi prevazuta constituie temei pentru tragerea la raspundere penala a inculpatului pentru vatamarile corporale cauzate victimei.

Din raportul constatator medico - legal întocmit de Serviciul Medico - Legal Satu Mare în faza urmaririi penale a procesului (fila 48 din dosarul de urmarire penala) a rezultat ca leziunea corporala suferita de victima D.P.P. a necesitat 70 - 80 zile de îngrijiri medicale.

Potrivit articolului 184 aliniat 4 Cod penal fapta de a pricinui o vatamare ce necesita pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 60 de zile savârsita din culpa si ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau masurilor de prevedere privind exercitiul unei profesii, meserii, ori pentru îndeplinirea unei activitati constituie infractiunea de vatamare corporala din culpa.

Fapta inculpatului care a pricinuit victimei D.P.P. o vatamare corporala ce a necesitat pentru vindecare 70 - 80 zile de îngrijiri medicale, savârsita  din culpa si ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale privind circulatia pe drumurile publice a întrunit elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala definita de prevederea cuprinsa în articolul 184 aliniat 4 Cod penal enuntata mai sus.

Pentru savârsirea acestei infractiuni instanta l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 4 luni închisoare.

Din declaratia luata inculpatului în cursul urmaririi penale a rezultat ca acesta nu detinea la data savârsirii faptei un permis de conducere pentru nici una dintre categoriile de autovehicule pentru care potrivit legii este necesar permisul de conducere, deci nici pentru motocicleta condusa de el.

Potrivit articolului 53 aliniat 1 litera a din Regulamentul pentru aplicarea OUG 195/2002 dreptul de a conduce motocicleta trebuie atestat de un permis de conducere.

Vehiculul condus de inculpat se încadreaza în categoria motocicletelor definita de articolul 6 pct.22 din O.U.G. 195/2002, având capacitatea cilindrica mai mare de 50 mc si dezvoltând prin constructie o viteza mai mare de 45 km/h.

Fapta inculpatului de a conduce pe drumul public un autovehicul (o motocicleta) facând parte din categoria acelora pentru care dreptul de a conduce trebuie atestat de un permis de conducere, fara a detine un astfel de permis, a întrunit elementele constitutive ale infractiunii prevazuta si pedepsita  de articolul  86 aliniat 1 din O.U.G. 195/1002.

Pentru savârsirea acestei infractiuni instanta de fond l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

Din cartea de identitate aferenta motocicletei condusa de inculpat a rezultat ca motocicleta avea o capacitate cilindrica de 125 mc, fiind prin urmare supusa înmatricularii.

Inculpatul a sustinut în declaratia sa din cursul urmaririi penale ca a cumparat motocicleta de la numitul I.I. si ca acesta i-a predat motocicleta având aplicate pe ea placute cu nr. de înregistrare SM 176 Negresti Oas si ca odata cu motocicleta vânzatorul i-a predat si cartea de identitate apartinând acesteia.

Faptul ca vânzatorul a predat inculpatului motocicleta când acesta a cumparat-o având aplicata pe aceasta placute cu numere de înregistrare nu-l apara pe inculpat de raspundere pentru faptul de a fi condus pe drumul public un autoturism supus înamtricularii, neînmatriculat si având aplicate numere de înregistrare.

Inculpatul primind de la vânzator si cartea de identitate a motocicletei, cuprinzând datele tehnice ale acesteia , cunostea ca acesta are o capacitate cilindrica de 125 cm si este supusa înmatricularii.

Numarul de înregistrare aplicat pe motocicleta condusa de inculpat nu avea corespondenta într-o înregistrare reala a motocicletei pentru ca fiind vorba de un autovehicul supus înmatricularii acesta nu putea fi înregistrat. Prin montarea unui numar de înregistrare pe motocicleta supusa înmatricularii si neînmatriculata s-a creat o aparenta necorespunzatoare adevarului privind identitatea motocicletei, cum ca aceasta ar face parte din categoria autoturismelor supuse înregistrarii si nu  înmatricularii si ca motocicleta ar figura înregistrata la autoritatea competenta Consiliul Local Negresti Oas.

Conducând pe drumul public un autovehicul supus înmatricularii si neînmatriculat si având aplicate pe acesta numere false de înregistrare inculpatul a comis doua infractiuni în concurs idealiniat

Desi inculpatul a savârsit o singura actiune (conducere pe drumurile publice a unui autovehicul) împrejurare ce ar putea crea impresia ca ne aflam în fata unei unitati infractionale, în realitate aceasta actiune, în raport cu împrejurarile concrete în care s-a savârsit - autoturismul era neînmatriculat - (ceea ce constituie o cerinta a infractiunii prevazuta de articolul  85 aliniat 1 din OUG 195/2002 ) si totodata avea un numar fals de înmatriculare (ceea ce este specific infractiunii prevazute de articolul 85 aliniat 2 din O.U.G. 195/2002) a întrunit elementele a doua infractiuni în concurs si fata de unicitatea actiunii acest concurs nu poate fi decât unul ideal (articolul 33 litera b Cod penal ).

Inculpatul n-a fost trimis însa  în judecata si pentru savârsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat prevazuta  si pedepsita  de articolul 85 aliniat  1 din O.U.G. 195/2002 si procurorul n-a solicitat în cursul cercetarii judecatoresti extinderea procesului penal pentru alte fapte, iar instanta de fond pe calea schimbarii încadrarii juridice a faptei nu a putut retine în sarcina acestuia si alte fapte înafara celor cu care a fost sesizata date fiind prevederile articolului  317 Cod procedura penala  potrivit cu care judecata se margineste la fapta si persoana aratata în actul de sesizare a instantei de fond si numai în caz de extindere a procesului penal si la fapta si persoana la care se refera extinderea.

Retinând prin urmare ca inculpatul a savârsit infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu numar fals de înregistrare prevazuta  si pedepsita  de articolul 85 aliniat  2 din O.U.G. 195/2002 instanta de fond l-a condamnat pe inculpat pentru savârsirea acestei infractiuni la pedeapsa de 6 luni închisoare.

Retinând ca inculpatul a comis un concurs de infractiuni instanta de fond a facut aplicatia dispozitiilor articolului  34 litera b Cod penal si a dispus ca acesta  sa execute pedeapsa cea mai grea aceea de 6 luni închisoare.

Alaturi de pedeapsa principala a închisorii instanta de fond a aplicat inculpatului si pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitiului drepturilor prevazute de articolul  64 litera a  teza I  si litera b Cod penal.

Constatând ca pedeapsa închisorii aplicata inculpatului pentru un concurs de infractiuni nu este mai mare de 2 ani ca din fisa de cazier judiciar a inculpatului a rezultat ca acesta nu are alte condamnari în trecutul lui si apreciind ca se poate obtine reeducarea inculpatului si fara ca acesta sa fie privat de libertate instanta de fond a suspendat conditionat executarea pedepsei închisorii aplicata inculpatului.

Individualizând pedeapsa aplicata inculpatului instanta de fond a avut în vedere  pericolul social concret al faptelor pe care inculpatul le-a savârsit, relevat de ignoranta inculpatului fata de multiplele reguli ce reglementeaza circulatia pe drumurile publice si de gravitatea vatamarii corporale cauzate victimei.

De asemenea a avut în vedere instanta de fond ca inculpatul a avut o conduita buna pâna la data ce a savârsit infractiunile pentru care este judecat în cauza de fata, împrejurare pe care a recunoscut-o circumstanta atenuanta inculpatului cu consecinta aplicarii acestuia a unei pedepse situata sub limita minima a pedepsei prevazute de lege.

Nu în ultimul instanta a avut în vedere ca inculpatul, are o vârsta tânara ce poate facilita reinsertia lui sociala. Inculpatul a savârsit fapta la doua luni de la data împlinirii vârstei majoratului, vârsta la care trasaturile personalitatii nu sunt înca definitivate si deficitele educationale pot fi mai usor corectate.

Partea vatamata D.P.P. a fost ascultata în cursul urmaririi penale la 28.07.2010 când împlinisera vârsta de 14 ani. Aceasta s-a constituit la aceeasi data si parte civila în procesul penal sustinând ca a suferit un prejudiciu material si moral estimat la 5000 euro si cerând ca inculpatul sa fie obligat sa repare acest prejudiciu prin plata echivalentului banesc al prejudiciului.

Cererea de constituire de parte civila a partii vatamate a fost încuviintata de reprezentantul ei legal care a semnat declaratia partii vatamate.

În cursul cercetarii judecatoresti partea vatamata n-a mai fost ascultata pentru ca desi legal citata aceasta nu s-a înfatisat la judecata pentru a-si sustine si dovedi cererea de constituire de parte civila.

Având însa în vedere ca partea civila este un minor cu capacitate de exercitiu restrânsa, instanta de fond a trebuit sa cerceteze si sa solutioneze cererea acesteia de constituire de parte civila chiar daca n-a fost sustinuta în fata instantei, cu atât mai mult cu cât potrivit prevederilor articolului  17 aliniat  3 Cod procedura penala  când cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau o capacitate de exercitiu restrânsa instanta este obligata din oficiu sa se pronunte asupra repararii pagubei si a daunelor morale chiar si atunci când partea vatamata nu  este constituita parte civila.

Partea vatamata n-a indicat nici în cursul urmaririi penale si nici în cursul cercetarii judecatoresti dovezi care sa vina în sprijinul sustinerilor ei potrivit cu care a suferit o paguba materiala de pe urma faptei inculpatului.

Din raportul constatator medico -legal cu nr. 497/II/b/134/2010 întocmit de Serviciul Medico Legal Satu Mare a rezultat însa ca partea vatamata a suferit o fractura deschisa la piciorul drept si din data de 17.11 pâna în data de 27.11.2009 a fost internati în Spitalul Judetean Satu Mare unde i-a fost suturata plaga si imobilizat piciorul în ghips. La externarea partii vatamate s-a recomandat acesteia înca patru saptamâni de imobilizare fara a calca pe picior. Apoi dupa externarea din Spitalul Judetean Satu Mare partea vatamata s-a internat într-un spital din Italia unde a fost supusa unei interventii chirurgicale efectuându-se osteosinteza cu suruburi a fracturii maleobei medicale drepte, recomandându-se la externare gimnastica articulara a gleznei, mers cu doua bastoane si recuperarea graduala a greutatii pe partea dreapta astfel încât dupa 14 zile sa se ajunga la recuperarea completa a greutatii.

Natura leziunii suferite de partea vatamata  - o fractura deschisa -  a fost de natura a cauza dureri fizice intense pe care partea vatamata a fost nevoita sa le suporte.

Apoi organul la care s-a localizat leziunea - piciorul - a determinat imobilizarea partii vatamate aproximativ 2 luni pâna când aceasta si-a recapatat posibilitatea de a se deplasa.

Atât durerea fizica încercata de partea vatamata cât si imobilizarea acesteia pe patul de spital, lipsita de caldura caminului sau si de apropierea celor dragi, precum si imobilizarea domiciliu privata de posibilitatea de a se deplasa la scoala precum si de placerile vietii ei normale de care se bucura anterior savârsirii faptei inculpatului, a justificat concluzia ca partea civila a încercat un prejudiciu moral de pe urma faptei inculpatului.

Existenta acestui prejudiciu a justificat acordarea unei compensatii materiale partii civile.

Stabilind cuantumul acestei compensatii instanta de fond a avut în vedere în primul rând intensitatea durerii fizice încercate de partea civila, relevata de numarul zilelor de îngrijiri medicale necesare vindecarii leziunii generatoare de durere, de zona anatomica unde leziunea a fost localizata si de vârsta si sexul victimei .

De asemenea instanta de fond a avut în vedere durata imobilizarii partii vatamata, în spital si la domiciliu.

În raport cu criteriile enuntate instanta de fond a apreciat ca o suma de 16.000 lei reprezinta o compensatie materiala ce corespunde pe deplin exigentei repararii juste si integrale a prejudiciului moral suferit de partea civila.

Prejudiciu încercat de partea civila în speta survine unui accident provocat de conducatorul unui vehicul ce nu era asigurat de raspundere civila pentru pagube produse de accidente de vehicule (nefiind înmatriculata motocicleta condusa de inculpat nu putea fi nici asigurata).

Persoanele pagubite prin accidente de vehicule supuse înmatricularii, daca vehiculul nu era asigurat de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente sunt îndreptatite sa primeasca despagubirile cuvenite de la Fondul de protectie a victimelor strazii înfiintat în temeiul articolului  61 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile în România.

Luând în seama faptul ca, în speta persoana pagubita este un minor instanta de fond a introdus din oficiu în proces Fondul de protectie a victimelor strazii în calitate de parte civilmente responsabila asa cum s-a stabilit prin decizia de recurs în interesul legii cu nr. 3/15.06.2010 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Prin aceiasi decizie de recurs în interesul  legii s-a stabilit ca Fondul de protectie a victimelor strazii poate fi obligat singur si nu în solidar cu inculpatul la plata despagubirilor civile catre persoanele pagubite prin accidentele de vehicule neasigurate.

Asa fiind si apreciind ca sunt întrunite în speta conditiile raspunderii civile delictuale a inculpatului în temeiul articolelor  14 si 346 Cod procedura penala  cu aplicarea articolului  998 Cod civil  si articolului  61 aliniat 6 din Legea nr. 136/1995, instanta de fond a obligat Fondul de protectie a victimelor sa plateasca partii civile D.P.P.  suma de 16.000 lei cu titlu de compensatie pentru prejudiciu moral cauzat acesteia prin fapta inculpatului.

În cauza s-a constituit parte civila si Spitalul Judetean Satu Mare care a solicitat instantei de fond sa-l oblige pe inculpat sa plateasca cheltuielile ocazionate de spitalizarea victimei în suma de 3 .144,150 lei cu dobânda legala aferenta pâna la data platii integrale.

Având în vedere ca s-a dovedit în speta ca victima infractiunii ce face obiectul cauzei de fata a fost spitalizata în cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Satu Mare, ca spitalul a înaintat situatia cheltuielilor ocazionate de spitalizarea victimei, si ca s-a stabilit ca sunt întrunite conditiile raspunderii civile a inculpatului pentru pagubele cauzate prin fapta sa precum si prevederile articolului  313 din  Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii , instanta de fond a admis cererea spitalului constituit parte civila si l-a obligat  pe inculpat sa plateasca acestuia cu titlu de despagubiri civile suma de 3.144,50 lei , cu dobânda legala aferenta calculata pâna în ziua platii integrale.

Cheltuielile de spitalizare nu pot fi puse în sarcina Fondului de protectie a victimelor strazii pentru ca potrivit articolului  54 aliniat  4 din Ordinul presedintelui Comisiei de supraveghere a asigurarilor  nr. 1/2008 entitatile care au oferit servicii în legatura cu prejudiciile suferite nu au dreptul sa solicite de la Fond recuperarea cheltuielilor efectuate.

Instanta de fond a facut si aplicarea articolului  191 aliniat  1 Cod procedura penala.

Împotriva hotarârii instantei de fond, în termen legal, a declarat recurs Asociatia Fondul de protectie a victimelor strazii criticând-o pentru netemeinicie. În dezvoltarea motivelor de recurs, se sustine ca exista un temei al obligarii asociatiei în calitate de garant în solidar cu inculpatul pentru a fi evitata ulterior promovarea unei actiuni în regres contra persoanei vinovate de producerea prejudiciului cauzat prin infractiune. Fondul nu are raspunderea civila delictuala a persoanei responsabila pentru crearea prejudiciului asa cum se întâmpla în cazul unui asigurator RCA ci garanteaza obligatia de despagubire a acestuia ulterior platii despagubirilor subrogându-se în dreptul persoanei prejudiciate în contradictoriu cu inculpatul. Exista asadar, în opinia asociatiei, o diferentiere fundamentala între calitatea de asigurator si cea a fondului în cadrul procesului penal, manifestata prin aceea ca, în timp ce asiguratorul protejeaza patrimoniul propriului sau asigurat, fondul, protejeaza patrimoniul persoanei pagubite garantând finalmente repararea prejudiciului suferit de acesta din urma. În consecinta, sustine asociatia, se impune angajarea solidara a obligatiei de despagubire pentru a se evita ulterior promovarea unei actiuni separate în regres contra inculpatului.

Examinând hotarârea atacata prin prisma motivelor de recurs invocate dar si din oficiu pe baza lucrarilor si materialului de la dosarul cauzei curtea a apreciat  ca  aceasta este în parte netemeinica.

Argumentele sustinute de catre recurenta sunt în opinia curtii fondate. Vinovatia inculpatului C.D.G. sub aspectul savârsirii infractiunii de vatamare corporala din culpa a fost stabilita în mod corect pe baza materialului probatoriu administrat în cauza.

Fiind vorba de o infractiune prin care s-a produs un prejudiciu, victima fiind un minor, în mod corect s-a constatat ca subzista pe deplin conditiile angajarii raspunderii civile delictuale fiind introdusa din oficiu în cauza ca parte responsabila civilmente Asociatia Fondul de protectie a victimelor strazii, astfel cum s-a stabilit prin Decizia nr. 3/2010 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata în interesul legii.

Din considerentele deciziei instantei supreme a rezultat posibilitatea obligarii Fondului de protectie a victimelor strazii ut singuli si nu în solidar cu inculpatul la plata despagubirii civile la plata despagubirilor civile catre persoanele pagubite prin accidente în care sunt implicate vehicule neasigurate cum este cazul în speta.

Se instituie asadar o facultate si nu o obligatie în sarcina instantelor de a stabili de la caz la caz modul în care poate fi obligata Asociatia Fondul de protectie a victimelor strazii la plata despagubirilor civile. Este evident ca fondul este un garant al obligatiei de despagubire al persoanei care se face responsabila de crearea prejudiciului. Subrogându-se ulterior platii despagubirilor în dreptul persoanelor prejudiciate în contradictoriu cu inculpatul. Nimic nu împiedica instanta sa oblige persoana responsabila de producerea prejudiciului în solidar cu Fondul la plata despagubirilor civile tocmai în virtutea subzistentei calitatii de garant care nu poate fi echivalata cu aceea de asigurator.

Considerând ca argumentele sustinute de Asociatia Fondul de protectie a victimelor strazii în sustinerea caii de atac sunt pertinente curtea a admis  recursul declarat si casând hotarârea instantei de fond a dispus  obligarea partii responsabile civilmente la plata despagubirilor civile acordate partii civile D.P.P.-minor, asistat de reprezentant legal D.P.  în solidar cu inculpatul C.D.G.

Cheltuielile judiciare ramân au ramas  în sarcina  statului.

S-au mentinut  restul dispozitiunilor hotarârii recurate.