Cnci, executarea silită a unei alte obligaţii decât cea pentru care s-a încuviinţat executarea silită, nulitatea executării.

Hotărâre 20742 din 15.11.2016


Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti la data de 23.09.2016 sub nr.x/2016, contestatoarea CNCI a formulat, în contradictoriu cu intimata creditoare SMAC, contestaţie la executare împotriva executării silite efectuate în dosarul nr.A/2016 înregistrat la Biroul Executorului Judecătoresc C C, solicitând instanţei: anularea executării silite, anularea somaţiei emise la data de 8.09.2016, anularea Încheierii de încuviinţare a executării silite din data de 4.08.2016 dată în dosarul nr.y/2016 al Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare, conform art. 700 alin 1 şi 3 C.pr.civ.

În esenţă, contestatoarea a învederat instanţei, în susţinerea contestaţiei la executare, următoarele: executarea silită a fost demarată de o persoană care nu are calitatea de creditor, motiv pentru care înţelege să invoce excepţia lipsei calităţii de creditor a intimatului, astfel: decizia civilă nr. 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr.2012 produce efecte doar între părţile litigante şi succesorii acestora. De asemenea, prin Încheierea din data de 31.03.2014 Curtea a constatat că a avut loc transmisiunea calităţii procesuale de la intimatul reclamant I.O.A. către U M V ca urmare a cesionării drepturilor litigioase conform contractului de cesiune de drepturi nr.2014 autentificat de către BNP  N A . Ulterior pronunţării sentinţei, considerată de creditoare titlu executoriu, contractul de cesiune a fost anulat de drept astfel că reclamanţii nu mai pot fi consideraţi beneficiarii drepturilor de despăgubire stabilite de instanţă. În acest context, arată contestatoarea, intimata nu se poate prevala de Decizia civilă nr.2014 ca şi titlu executoriu întrucât dispoziţiile acesteia nu îi sunt opozabile. În ceea ce priveşte Încheierea de încuviinţare a executării silite, instanţa a încuviinţat executarea silită pentru recuperarea creanţei rezultate din titlul executoriu ceea ce excede obligaţiei instituită prin titlul executoriu, respectiv de a soluţiona dosarul de despăgubiri nr.x/CC prin emiterea unei decizii de compensare sau de invalidare. Pe de altă parte, învederează contestatoarea, şi-a îndeplinit obligaţiile legale iar raportat la faptul că ulterior pronunţării hotărârilor judecătoreşti au fost revocate contractele de cesiune, s-a decis soluţionarea dosarului de despăgubire nr.x/CC în ordinea stabilită prin Decizia nr.a/2012 conform tipologiei acestuia de dosar în aşteptare.

În drept, contestatoarea a invocat dispoziţiile art.711 şi urm C.pr.civ, Titlul VII din Legea 247/2005 şi Legea 165/2013.

În probaţiune, contestatoarea a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Intimata  SMAC a formulat Întâmpinare(f.45-49) prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei la executare şi a cererii de întoarcere a executării silite, învederând instanţei, în esenţă, următoarele:

Excepţia lipsei calităţii de creditor, invocată de contestatoare, nu reprezintă o veritabilă excepţie ci un motiv al contestaţiei la executare, urmând a fi avut în vedere de instanţă în soluţionarea pe fond a cererii. Decizia civilă nr.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, îi este opozabilă întrucât are calitatea de succesor particular al numitului U M V conform contractului de cesiune de drepturi autentificat la BNP  N A  sub nr.2015.Prin Încheierea de încuviinţare a executării silite instanţa a încuviinţat executarea silită a deciziei civile nr.2014 a Curţii de Apel Bucureşti iar nu a altui titlu prin urmare nu se poate susţine că Încheierea de încuviinţare a executării silite ar excede obligaţiei instituită prin titlul executoriu. În ceea ce priveşte lipsa unor documente din dosarul de despăgubire, învederează intimata că CNCI nu se poate prevala de propria culpă şi nu poate invoca faptul că nu a fost parcursă procedura administrativă prevăzută de Legea 165/2013, în condiţiile în care prin hotărâre judecătorească a fost obligată la soluţionarea dosarului de despăgubire într-un termen fix.

În drept, intimata a invocat prevederile art. 205-208 C.pr.civ.

În probaţiune, intimata a încuviinţat proba cu înscrisuri.

La solicitarea instanţei, Biroul Executorului Judecătoresc C C a depus copie de pe dosarul de executare nr.A/2016(f.25-125).

La termenul de judecată din 15.11.2016 instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, conform art. 258 rap.la art.255 C.pr.civ.De asemenea, a calificat excepţia lipsei calităţii de creditor a intimatei ca motiv de fond al contestaţiei la executare.

Analizând probele administrate în vederea soluţionării contestaţiei la executare, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin titlul executoriu reprezentat de Decizia civilă nr.2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost obligată CNCI, în contradictoriu cu intimatul U M V la soluționarea dosarului de despăgubiri nr.x/CC prin emiterea unei decizii de compensare sau de invalidare, în termen de 9 luni de la data pronunțării acestei decizii.

Prin cererea din 21.07.2016, creditoarea intimată SMAC s-a adresat BEJ C C cu cerere de punere în executare a titlului executoriu reprezentat de această decizie, fiind constituit dosarul de executare nr.A/2016.

Prin Încheierea din 19.08.2014, executorul judecătoresc a admis cererea creditorului şi a dispus deschiderea dosarului de executare silită.

Prin Încheierea din 4.08.2016 dată în dosarul nr.y/2016, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a încuviinţat executarea silită a acestui titlu executoriu pentru sumele rezultate din acest titlu executoriu, până la concurența creanței sumei rezultate din acest titlu executoriu, prin toate formele de executare.

Prin somaţia din 8.09.2016, executorul judecătoresc i-a pus în vedere contestatoarei-debitoare ca în termen de 10 zile de la primirea somației să îndeplinească obligația de a face prin emiterea deciziei de compensare sau de invalidare.

Somaţia de executare şi celelalte acte de executare contestate au fost comunicate debitoarei contestatoare la data de 13.09.2016 conform dovezii de la fila 43, astfel că, sub un prim aspect, instanţa constată că debitoarea contestatoare a formulat contestaţia la executare cu respectarea termenului legal imperativ de 15 zile prevăzut de art. 715 pct. 1 C.pr.civ, fiind înregistrată pe rolul instanței la data de 23.09.2016.

Analizând motivele de nulitate a actelor de actelor de executare, invocate de către contestatoare, instanţa reţine următoarele:

1.Cu privire la motivul vizând nelegalitatea executării silite pentru lipsa calității de creditoare a numitei SMAC.

Sub acest aspect, instanța reține că, așa cum rezultă din chiar titlul executoriu, transmisiunea drepturilor rezultate din Decizia nr.2010 și Decizia nr. 2016  emise de AVAS care fac obiectul dosarului de despăgubire nr.x/CC a avut loc de la persoanele îndreptățite SMAC și S J R către cesionarul I O A prin contractul de cesiune de creanțe nr. 2010 și Declarația nr.2011 autentificate la BNPA G B  și A B  și prin contractul de cesiune de creanțe nr. 2010 și Actul Adițional nr.2011 autentificate la BNPA G B  și A B . Ulterior, în cursul judecății cauzei la instanța de apel, I O A a cesionat aceste drepturi către U M V,  prin contractul de cesiune nr. 2014 încheiat la BNP NA, în contradictoriu cu cesionarul U M V pronunțându-se decizia Curții de Apel.

După pronunțarea acestei decizii, prin contractul de cesiune nr.2015 încheiat la BNP  N A , U M V a cesionat toate drepturile rezultate din Decizia civilă nr. 2014 a Curții de Apel București, numitelor SMAC și S J R.

Conform actelor adiţionale nr. 2015 încheiate la Birou Notarial  N A , la contractele de cesiune de drepturi nr.2010, părţile contractelor de cesiune, SMAC şi S J R pe de o parte şi I O A, pe de altă parte, au hotărât rezoluţiunea/desfiinţarea contractelor de cesiune de drepturi.

Prin actul adiţional nr.2015 încheiat la BNP  N A , părţile contractului de cesiune de drepturi nr.2014, I O A şi U M V au hotărât rezoluţiunea/desfiinţarea contractului de cesiune de drepturi.

 Prin urmare, ca efect al rezoluţionării concomitente a contractelor de cesiune de drepturi, drepturile rezulte din Decizia nr.2010 și Decizia nr. 2016  emise de AVAS care fac obiectul dosarului de despăgubire nr.x/CC au reintrat în patrimoniul titularelor SMAC şi S J R, însă contractul de cesiune de drepturi nr.2015 este lipsit de efecte, fiind desfiinţat de drept ca urmare a rezoluţionării contractului de cesiune prin care cesionarul a dobândit drepturile cedate, însă SMAC are calitatea de titular al acestor drepturi ca efect al repunerii părţilor în situaţia anterioară rezoluţionării contractelor de cesiune succesive.

Prin urmare, sub un prim aspect, instanța reține că cesionara SMAC nu poate să invoce, la data pronunţării deciziei civile nr.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, calitatea de succesor cu titlu particular al reclamantului U M V,  nefiind inclusă în categoria succesorilor față de care hotărârea produce efecte, la care face referire art. 435 alin 1 C.pr.civ, susținerile contestatoarei privind lipsa calității de creditoare a numitei SMAC, motivat de faptul că este terț față de hotărâre fiind întemeiate.

2.Cu privire la motivul vizând nulitatea Încheierii de încuviinţare a executării silite,  instanţa reţine următoarele:

Prin Încheierea din 4.08.2016 dată în dosarul nr.y/2016, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a încuviinţat executarea silită a acestui titlu executoriu pentru sumele rezultate din acest titlu executoriu, până la concurența creanței sumei rezultate din acest titlu executoriu, prin toate formele de executare.

Conform art. 666 alin 6 C.pr.civ: „Încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestaţiei la executare  silită, introdusă în condiţiile prevăzute de lege.Dispoziţiile art. 712 alin 3 C.pr.civ rămân aplicabile.”

Conform art.712 alin 3 C.pr.civ: „ De asemenea, după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare şi anularea Încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale„.

Instanţa reţine în acest context că deşi prin titlul executoriu reprezentat de Decizia civilă nr.2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, CNCI a fost obligată, în contradictoriu cu intimatul U M V, la soluționarea dosarului de despăgubiri nr.x/CC prin emiterea unei decizii de compensare sau de invalidare, acesta fiind emis aşadar pentru o obligaţie de a face, prin Încheierea din 4.08.2016 dată în dosarul nr.y/2016, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a încuviinţat executarea silită a acestui titlu executoriu pentru sumele rezultate din acest titlu executoriu, până la concurența creanței sumei rezultate din acest titlu executoriu, deci pentru recuperarea, prin executare silită, a unei creanţe.

Prin urmare, instanţa de executare nu a încuviinţat executarea silită a obligaţiei de a face ci a unei obligaţii de a da, or, titlul executoriu nu cuprinde o astfel de obligaţie ci o obligaţie de a face pentru care instanţa de executare nu a încuviinţat executarea silită.

Instanţa reţine în acest context că Încheierea de încuviinţare a executării silite nu poate constituit temei al declanşării procedurii de executare silită a obligaţiei de a soluţiona dosarul de despăgubiri nr.x/CC, instanţa neputând prezuma o eventuală eroare materială a instanţei de executare în ce priveşte natura obligaţiei a cărei executare silită s-a solicitat şi oricum, nu poate, în cadrul contestaţiei la executare să îndrepte, implicit această Încheiere, admiţând că aceasta produce efecte şi în privinţa executării silite a obligaţiei de a face. În acelaşi context, instanţa reţine că, până la soluţionarea prezentei contestaţii, instanţa nu a fost învestită, în cadrul dosarului nr.y/2016, cu o cerere de îndreptare a unei eventuale erori materiale strecurate în Încheierea de încuviinţare a executării silite.

Motivat de aceste considerente, instanţa, reţinând că Încheierea de încuviinţare a executării silite a fost dată pentru executarea silită a unei obligaţii de a da, necuprinsă în titlul executoriu şi contrar cererii executorului judecătoresc şi creditorului care au solicitat executarea silită a obligaţiei de a face, cuprinsă în titlul executoriu, instanţa, constatând ca fiind întemeiat acest motiv al contestaţiei la executare, va anula Încheierea de încuviinţare a executării silite.

Anularea Încheierii de încuviinţare a executării silite se resfrânge în mod automat asupra întregii executări silite, având ca efect anularea executării silite însăşi, cererea contestatoarei având acest obiect fiind astfel întemeiată.

3.Cu privire la motivul vizând neîndeplinirea de către creditor a obligaţiei de a completa dosarul de despăgubire cu anumite înscrisuri, instanţa constată următoarele:

Obligaţia de a face, respectiv de a soluționa dosarul de despăgubiri nr.x/CC prin emiterea unei decizii de compensare sau de invalidare, nu este o obligaţie condiţională, prin urmare contestatoarea debitoare nu se poate prevala de neîndeplinirea de către autorităţi/părţi/terţi, etc, a anumitor obligaţii care o împiedică să-şi execute propria obligaţie cu atât mai mult cu cât obligaţia de a face stabilită în sarcina contestatoarei nu poate fi îndeplinită decât de către contestatoare şi cu atât mai mult cu cât modalitatea de soluţionare a dosarului de despăgubiri, indicată de instanţă, este una alternativă, prin urmare, contestatoarea nu poate invoca, în accepţiunea instanţei, nici un motiv care să justifice neexecutarea în termen a acestei obligaţii.

Prin urmare, instanţa va înlătura ca neîntemeiat acest motiv al contestaţiei la executare.

În concluzie, reţinând ca fiind întemeiată contestaţia la executare pentru celelalte două motive, instanţa va admite contestaţia la executare formulată de contestatoarea CNCI în contradictoriu cu intimata SMAC şi va anula executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. A/2016 înregistrat la Biroul Executorului Judecătoresc C C şi Încheierea de încuviinţare a executării silite din 4.08.2016 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, dată în dosarul nr.y/2016.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite, având în vedere că, în conformitate cu dispoziţiile art. 719 C.pr.civ, această măsură se poate dispune până la soluţionarea contestaţiei la executare, precum şi faptul că, prin prezenta sentinţă, contestaţia a fost soluţionată pe fond, instanţa o va respinge ca rămasă fără obiect.

Instanţa va lua act că părţile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite contestaţia la executare formulată de contestatoarea CNCI sediul în … în contradictoriu cu intimata SMAC cu domiciliul ales la mandatarul ...

Anulează executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. A/2016 înregistrat la Biroul Executorului Judecătoresc C C şi Încheierea de încuviinţare a executării silite din 4.08.2016 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, dată în dosarul nr.y/2016.

Respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite. Ia act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, …..