Modificari acte constitutive persoane juridice

Prin decizia civilă nr. 557/13.05.2015, tribunalul a respins apelul declarat de apelanţii-intervenienţi GB, BI şi TGC.

Pentru a pronunţa această hotărâre tribunalul a reţinut că, prin cererea înregistrată la Judecătoria A sub nr. 7327/740/2014 din data de 13.11.2014, SNAP Ţ ”ANPPPP” a solicitat instanţei constatarea modificării Statutului, schimbarea componenţei organului de conducere şi mutarea sediului din A în F şi înregistrarea acestor modificări în registrul special. Se arată că în 15.10.2014 a avut loc Conferinţa Naţională a SNAP Ţ ”ANPPPP”. Conform Procesului – Verbal încheiat la Conferinţa Naţională şi a preambulului Statutului s-au hotărât mai multe modificări. A fost ales un nou Birou executiv şi Consiliul Naţional. S-a hotărât mutarea sediului din A în F.

În drept, acţiunea este întemeiată pe dispoziţiile art. 20 cu referire la art. 14-19 şi art. 17 alin. 1 din legea 54/2003, art. 20 din legea 62/2011.

În data de 20.01.2015, numitul GB a formulat o cerere de intervenţie în interes propriu prin care a solicitat să se constate netemeinicia şi nelegalitatea solicitării privind constatarea de către instanţă a modificărilor survenite în actele constitutive ale persoanei juridice formulate de petentul SNAP Ţ ”ANPPPP”şi pe cale de consecinţă instanţa să respingă ca netemeinică şi nelegală cererea de constatare a modificărilor intervenite în actele constitutive ale SNAP Ţ ”ANPPPP”. Se arată că în data de 15.10.2014 a avut loc Conferinţa Naţională a organizaţiei sindicale. Numitul GB a participat la această şedinţă în calitate de membru şi Secretar General al acestei organizaţii sindicale. În această calitate a constatat că organizatorii şi persoanele desemnate pentru conducerea şi coordonarea lucrărilor Conferinţei Naţionale au acceptat şi validat prezenţa la şedinţă atât a delegaţilor mai multor organizaţii judeţene, cât şi a altor persoane pe care le-au declarat a fi membri de sindicat. A verificat vizual persoanele prezente şi a constatat că noii membri îi sunt total necunoscuţi, iar după prezentarea şi exemplificarea organizaţiei judeţene din care fac  parte a remarcat că mulţi dintre aceştia nu pot avea calitatea de membru întrucât nu au primit în condiţii statutare validarea de la Biroul Executiv Naţional, acestea neputând vota pentru adoptarea sau respingerea hotărârilor. Astfel consideră că persoanele care au votat în cadrul şedinţei Consiliului Naţional nu sunt membri ai acestei organizaţii având în vedere modalitatea statutară de obţinere a cestei calităţi, respectiv cu aprobarea Biroului Executiv Naţional din care fac parte, iar rezultatul alegerilor este în totalitate viciat prin neîndeplinirea condiţiilor de validitate ale şedinţei Conferinţei Naţionale. Precizează că această situaţie îi afectează direct interesele personale prin prisma faptului că a fost schimbat în mod nelegal din funcţia pe care o deţine în cadrul organizaţiei sindicale.

În drept se invocă dispoziţiile art. 61 şi următoarele din c.p.c.

În data de 05.02.2015 numitul BI a formulat o cerere de intervenţie similară, cu deosebirea că acesta a participat la şedinţa Conferinţei Naţionale în calitate de membru şi vicepreşedinte al organizaţiei sindicale. Arată că această situaţie îi afectează direct interesele personale prin prisma faptului că a fost schimbat în mod nelegal din funcţia pe care o deţine în cadrul organizaţiei sindicale.

În data de 19.02.2015 numitul TGC a formulat o cerere de intervenţie similară, cu deosebirea că acesta a participat la şedinţa Conferinţei Naţionale în calitate de membru şi preşedinte al organizaţiei sindicale. Arată că această situaţie îi afectează direct interesele personale prin prisma faptului că a fost schimbat în mod nelegal din funcţia pe care o deţine în cadrul organizaţiei sindicale.

Prin întâmpinarea din data de 13.02.2015, petenta a arătat că cererea de intervenţie este inadmisibilă.

Instanţa, prin cererea formulată nu este învestită să analizeze temeinicia hotărârii Conferinţei Naţionale, privind modificările statutului şi schimbările făcute în componenţa organelor de conducere. Este evident că prin cererea de intervenţie, intervenientul urmăreşte să îngreuneze înscrierea. Prin introducerea cererilor de intervenţie este evident că există o înţelegere între intervenienţi pentru a tergiversa soluţionarea cererii. Se solicită ca instanţa să se pronunţe prin încheiere motivată asupra cererilor de intervenţie. Se solicită în special disjungerea în temeiul art. 66 alin. 2 c.p.c. De asemenea se solicită amendarea contravenienţilor, în cazul în care instanţa va constata introducerea cu rea credinţă a cererilor de intervenţie.

Prin încheierea din 26 02 2015, instanța a respins cererile de intervenție ca inadmisibile.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că potrivit art. 61 alin. 1 c.p.c., oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părţile originare.

Instanţa reține că cererea formulată de petentă nu este formulată în contradictoriu cu vreo altă parte, ci urmăreşte ca instanţa să constate anumite împrejurări, fără a se urmări stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană.

Conform art. 527 c.p.c., cererile pentru soluţionarea cărora este nevoie de intervenţia instanţei, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană… sunt supuse dispoziţiilor privind procedura necontencioasă judiciară.

Astfel cererea are un caracter necontencios. Prin cererile de intervenţie formulate, în ipoteza admiterii, cererea ar dobândi un caracter contencios, deoarece se solicită respingerea cererii formulată de petentă. S-ar schimba astfel însuşi caracterul cererii, fără acordul celui care a formulat cererea, ceea ce nu poate fi primit, având în vedere şi principiul disponibilităţii care guvernează procesul civil.

Conform art. 61 alin. 2 c.p.c., intervenţia este principală când intervenientul pretinde pentru sine dreptul dedus judecăţii sau un drept strâns legat de acesta. Dreptul dedus judecăţii este reprezentat de constatarea intervenirii modificărilor în cadrul sindicatului şi înregistrarea acestora în registrul special. Este evident că intervenienţii nu pretind dreptul dedus judecăţii. Dar aceştia nu pretind nici un drept strâns legat de acesta, ci solicită chestiuni diametral opuse faţă de dreptul dedus judecăţii, comportându-se ca un adevărat pârât care se opune acţiunii reclamantului. Astfel cererile formulate de intervenienţi nu pot fi interpretate în sensul definiţiei prev. de art. 61 alin. 2 c.p.c.

De asemenea, art. 61 c.p.c, face vorbire despre intervenirea într-un proces care se judecă între părţile originare. Se are în vedere astfel un proces care se judecă între mai multe părţi. În cazul de faţă nu putem vorbi despre un proces care judecă între mai multe părţi, existând o singură parte, petenta.

Prin urmare, instanţa a apreciat că formularea unei cereri de intervenţie principală în această situaţie este inadmisibilă.

Împotriva acestei încheieri au declarat apel intervenienții BI, GB și TGC care au solicitat schimbarea încheierii în sensul admiterii cererilor de intervenție.

În motivarea apelurilor se arată în esență că a solicitat să se constate netemeinicia şi nelegalitatea solicitării privind constatarea de către instanţă a modificărilor survenite în actele constitutive ale persoanei juridice formulate de petentul SNAP Ţ ”ANPPPP”şi pe cale de consecinţă instanţa să respingă ca netemeinică şi nelegală cererea de constatare a modificărilor intervenite în actele constitutive ale SNAP Ţ ”ANPPPP” . Se arată că în data de 15.10.2014 a avut loc Conferinţa Naţională a organizaţiei sindicale. Numitul GB a participat la această şedinţă în calitate de membru şi Secretar General al acestei organizaţii sindicale. În această calitate a constatat că organizatorii şi persoanele desemnate pentru conducerea şi coordonarea lucrărilor Conferinţei Naţionale au acceptat şi validat prezenţa la şedinţă atât a delegaţilor mai multor organizaţii judeţene, cât şi a altor persoane pe care le-au declarat a fi membri de sindicat. A verificat vizual persoanele prezente şi a constatat că noii membri îi sunt total necunoscuţi, iar după prezentarea şi exemplificarea organizaţiei judeţene din care fac  parte a remarcat că mulţi dintre aceştia nu pot avea calitatea de membru întrucât nu au primit în condiţii statutare validarea de la Biroul Executiv Naţional, acestea neputând vota pentru adoptarea sau respingerea hotărârilor. Astfel consideră că persoanele care au votat în cadrul şedinţei Consiliului Naţional nu sunt membri ai acestei organizaţii având în vedere modalitatea statutară de obţinere a cestei calităţi, respectiv cu aprobarea Biroului Executiv Naţional din care fac parte, iar rezultatul alegerilor este în totalitate viciat prin neîndeplinirea condiţiilor de validitate ale şedinţei Conferinţei Naţionale. Precizează că această situaţie îi afectează direct interesele personale prin prisma faptului că a fost schimbat în mod nelegal din funcţia pe care o deţine în cadrul organizaţiei sindicale.

În continuare se arată că înregistrarea modificărilor realizare în condiții de nelegalitate ar crea situația în care instanța confirmă o stare de nelegalitate.

Prin întâmpinarea depusă la 3 04 2015, intimatul SNAP Ţ ”ANPPPP”a solicitat respingerea apelului arătând că instanța a respins corect cererile de intervenție.

Prin răspunsurile la întâmpinare formulate, apelanții au reiterat criticile din cererile de apel.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelurile sunt nefondate, având în vedere următoarele considerente:

Așa cum a reținut și instanța de fond conform art. 527 c.p.c., cererile pentru soluţionarea cărora este nevoie de intervenţia instanţei, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană… sunt supuse dispoziţiilor privind procedura necontencioasă judiciară.

Astfel, cererea are un caracter necontencios. Prin cererile de intervenţie formulate, în ipoteza admiterii, cererea ar dobândi un caracter contencios, deoarece se solicită respingerea cererii formulată de petentă. S-ar schimba astfel însuşi caracterul cererii, fără acordul celui care a formulat cererea, ceea ce nu poate fi primit, având în vedere şi principiul disponibilităţii care guvernează procesul civil.

Mai mult decât atât, apelanții nu tind să invoce aspecte ce țin de procedura înscrierilor mențiunilor, ci pe această cale să critice aspecte vizând hotărârile adoptate, or acestea sunt proceduri diferite cu căi de atac distincte, iar în procedura înscrierilor de mențiuni nu se pot ataca și actele (hotărârile) ce sunt invocate a fi înregistrate,

Hotărârile privind modificarea persoanei juridice pot fi atacate distinct în procedura prevăzută de art. 216 C Civ, în lipsa unor dispoziții contrare în Lg 62/2011, și nu pe calea intervenției în procedura de înscriere a modificărilor actelor constitutive.

Așa fiind, tribunalul, în temeiul art. 480 C Pr Civ a respins apelul.

Domenii speta

Spete similare