Contestaţie la executare

Dosar nr. …./318/2012

R O M Â N I A

Cod operator 2445

JUDECĂTORIA TÂRGU JIU

JUDEŢUL GORJ

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ  Nr. 10880

Şedinţa publică din 18 septembrie 2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE ANDREEA DANIELA TITERLEA

Grefier ELENA BESOI

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de 14 septembrie 2012, privind soluţionarea acţiunii civile formulată de petenta debitoare SC RIE SRL, în contradictoriu cu intimaţii SC NDSRL şi BEJ DEL, având ca obiect contestaţie la executare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.

Deliberând, instanţa a pronunţat următoarea sentinţă:

INSTANŢA

La data de 17.02.2012, sub nr. …./318/2012, pe rolul acestei instanţe, a fost înregistrată opoziţia la executare formulată de oponenta debitoare S.C. RIE SRL în contradictoriu cu intimatele SC NDSRL şi BEJ DEL, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună nulitatea titlului cambial, biletul la ordin BRDE3AG 0284475, anularea executării silite şi a oricăror acte de executare iniţiate în temeiul titlului executoriu contestat în dosarul nr. 82/E/2011 aflat pe rolul intimatei BEJ DEL, precum şi obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată .

In motivarea opoziţiei la executare, oponenta a arătat că prin cererea de executare formulată în dosarul de executare nr. 82/E/201L intimata SC Nd SRL Motru a solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu reprezentat de B.O. seria BRDE3AG 0284475, emis în favoarea sa, pentru suma în cuantum de 38.908,91 lei .

Criticile pe care le-a invocat oponenta au fost inexistenta creanţelor pretinse faţă de intimata beneficiară, precizând că în temeiul contractului comercial de furnizare produse petroliere au fost derulate operaţiuni comerciale de livrare a produselor petroliere (motorină), iar pentru întreaga cantitate livrată s-a achitat în totalitate contravaloarea mărfurilor.

Oponenta a arătat că garanţie la contractul comercial a fost lăsat B .O. seria BRDE3AG 0284475, doar semnat şi necompletat, iar  ulterior reprezentantul creditoarei l-a completat cu suma de 71.674,56 lei, sumă pentru care nu a livrat nici un produs.

Totodată s-au invocat ca apărări de fond inexistenţa unor raporturi juridice obligaţionale - apărări ce conduc la inexistenţa şi invaliditatea obligaţiei şi a titlului invocat ca temei al executării silite, cât şi neregularitatea formală a titlului, în sensul lipsei unor menţiuni obligatorii, precum şi împrejurarea că elementele şi rubricile B.O au fost completate de către beneficiar, acesta nefiind mandatat să-l completeze şi să-l introducă la plată.

 De asemenea oponenta a arătat că obligaţia înscrisa in B.O. a fost stinsă prin acelaşi dosar de executare 82/E/2011, încă din lunile iunie-iulie 2011, iar în cadrul acestui dosar s-a pornit executarea pentru suma în cuantum de 39.543,81 ei, suma ce a fost achitată prin poprire cu OP nr. 001 suma de 16.970,81 la data de 15.07.2011 din Raiffeisen Bank, şi suma în cuantum de 22.573, 00 lei .

In dovedirea opoziţiei la executare, oponenta a depus la dosar, în copie, somaţia de executare, adresele emise de biroul executorului judecătoresc pentru înfiinţarea popririi.

Creditoarea SC ND SRL Motru a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea opoziţiei la executare ca nefiind întemeiată, deoarece în cuprinsul opoziţiei s-a pus în discuţie existenţa şi valabilitatea titlului executoriu şi de a fost invocată neregularitatea formală a titlului, în condiţiile în care biletul la ordin reprezintă un instrument de plată şi nu se poate invoca propria culpă pentru predarea unor instrumente de plată necompletate.

Referitor la afirmaţia că obligaţia din biletul la ordin a fost stinsă, creditoarea a arătat faptul că ulterior Deciziei Tribunalului nr. 8 din 16.01.2012 , creanţa a fost indisponibilizată .

Cu privire la fondul cauzei s-a arătat că între societăţi s-au desfăşurat raporturi comerciale pentru care s-au plătit doar anumite sume de bani, nu în totalitate, deşi creditoarea şi-a îndeplinit toate obligaţiile.

Biroul executorului judecătoresc BEJ DEL a comunicat instanţei copia dosarului de executare nr. 82/E/2011.

La termenul de judecată din data de 20.04.2012, instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 62 din legea nr. 58/1934, raportat la dispoziţiile art. 101 alin. 1 C.proc. civ., a respins excepţia tardivităţii introducerii opoziţiei la executare, întrucât somaţia către debitoare s-a înaintat la data de 10.02.2012 – fila 5 din dosar, iar acţiunea  a fost trimisă prin poştă la data de 15.02.2012, prin acţiune fiind formulate încă de la început excepţii personale legate de raporturile comerciale care au avut loc între părţi.

Având în vedere faptul că s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Biroului executorului Judecătoresc, instanţa a reţinut-o spre soluţionare, în temeiul art. 137 alin. 1 C.proc.civ.

Instanţa  apreciază  că  biroul executorului judecătoresc  nu  are  calitate procesuală  într-un  proces  declanşat  pe  calea  opoziţiei  la executare cambială, deoarece emitentul si beneficiarul B.O. sunt cele  doua  societăţi comerciale, dată fiind natura acestui mijloc de plata contestat.

Pentru aceste considerente, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BEJ DEL.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, se reţin următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.7702 din 05.10.2011 pronunţată în dosarul nr. 10014/318/2011, Judecătoria Tg.-Jiu s-a admis contestaţia la executare cu consecinţa anulării formelor de executare emise în dosarul nr. 82/E/2011 al BEJ DEL.

În cuprinsul sentinţei menţionate s-a reţinut faptul că între părţi au existat relaţii comerciale de natură contractuală, în baza cărora a fost emis biletul la ordin seria BRDE 3AG0284475 emis de către contestatoare pentru suma de 71,674.56 lei, scadent la 01.04.2011, refuzat la plată de către instituţia de credit BRD SA, iar ulterior investirii cu formulă executorie a titlului de credit, acesta a fost a pus în executare, întocmindu-se dosarul de executare nr. 82/E/2011 de către BEJ DEL.

În speţă, s-a constatat că pe 14.06.2011, prin adresa emisă de către BEJ DEL, a fost indisponibilizate suma de 39.543,81 lei, iar pe 15.06.2011, deci ulterior adresei de indisponibilizare a sumelor, a fost emisă somaţie de executare, ceea ce denotă faptul că s-a pornit la executare silită fără încunoştinţarea în prealabil, prin emiterea somaţiei de plată a debitorului, respectiv, a contestatoarei.

Instanţa a reţinut în cauza care a făcut obiectul dosarului nr. 10014/318/2011 că societatea contestatoare a fost în imposibilitate de a face opoziţie la executare în termenul prevăzut de lege, ca urmare a neîndeplinirii corespunzătoare a actelor de executare întocmite de către Biroul Executor Judecătoresc, care a format dosarul de executare fiind admisă contestaţia la executare cu consecinţa anulării formelor de executare emise în dosarul nr. 82/E/2011 al BEJ DEL, respectiv, adresele de înfiinţare a popririi emise la 14.06.2011.

In continuare, biroul executorului judecătoresc a emis o somaţie către debitoare care  s-a înaintat la data de 10.02.2012, prin care a somat debitoarea-contestatoare la plata sumei de 35174,56 lei, reprezentând creanţa şi a sumei de 3734,35 lei, reprezentând cheltuieli de executare, în total suma de 38908,91 lei.

Biletul la ordin BRDE3AG 0284475, a fost introdus la banca în data de 31-03-2011, pentru suma de 71674,56 lei, cu menţiunea ca valoarea reprezintă contravaloare facturi combustibil.

Prin raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul Bejinaru Dumitru a constat în urma efectuării punctajului între documentele puse la dispoziţia sa de către părţi faptul că în ziua de 31-03-2011 debitul era de 68355,73 lei.

Instanţa constată că această observaţie a expertului este corectă, întrucât aceiaşi sumă a fost consemnată de către creditoare în înscrisul intitulat fişa clientului, aflat la fila 21 din dosar.

Analizând documentele de plată înaintate de către părţi, instanţa reţine că după data de 31-03-2011 când a fost depus biletul la ordin în bancă, petenta a achitat suma de 50000 lei la data 22-04-2012 cu ordinul de plată nr. 4/22-04-2012, iar prin indisponibilizare de către executor s-au virat din contul petentei următoarele sume de bani 22573 lei, suma indisponibilizată cf.DP. nr. 1326 din data de 30-06-2011 şi suma de 16970,81 lei - suma indisponibilizată la RAIFFESEN , la data de 5-07-2011, în total fiind virată suma de 89543,81 lei depăşind astfel valoarea debitului restant.

Instanţa constată că intimata creditoare a depus la dosarul cauzei două facturi reprezentând calculul de penalităţi, respectiv factura nr. 18/31-03-2011 în valoare de 4000 lei reprezentând penalităţi de întârziere şi factura nr.34/14-06-2011 în valoare de 13500 lei reprezentând tot penalităţi întârziere.

De asemenea, se are în vedere faptul că  intimata apreciază că aceste penalităţi au fost conform contractului nr. 19/05-06-2010.

Din cuprinsul contractului menţionat, rezultă faptul că beneficiarul se obligă să achite valoarea mărfii în 15 zile de la data facturării acesteia, cu ordin de plată, CEC sau bilet la ordin pentru a beneficia de preţul de pompă de la data alimentării. Dacă data scadentă este zi nelucrătoare, plata se face în prima zi lucrătoare ce urmează scadenţei, situaţie în care nu se percep penalităţi de întârziere. Pentru neplata la termen beneficiarul se obligă să plătească penalităţi pentru întârziere în procent de 0,5% pe zi întârziere.

Factura nr. 18/31-03-2011 în valoare de 4000 lei a fost emisă în aceeaşi zi cu introducerea în bancă a titlului executoriu seria BRDE 3 AG 0284475 pentru suma de 71674,56 lei, iar factura nr. 34/14-06-2011 în valoare de 13500 lei a fost emisă la 76 zile după introducerea la bancă a biletului la ordin.

Instanţa consideră că facturile reprezentând penalităţi de întârziere calculate în baza contractului nr. 19/05-06-2010 nu sunt însuşite de către petentă, având în vedere faptul că intimata nu a făcut dovada comunicării lor către debitoare.

În drept, instanţa reţine că în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 55 din Legea nr. 59/1934, potrivit cărora: „In procesele pornite fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie, la somaţia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepţiunile de nulitate a titlului, prevăzut de art.2, precum si cele care nu sunt oprite de art.23.

Potrivit art. 23 din Legea nr. 59/1934, „Persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afara numai daca posesorul dobândind cecul a lucrat cu ştiintă în paguba debitorului”. Rezulta că pe cale de opoziţie la executare, oponentul poate invoca excepţii de nulitate a titlului executoriu.

Cu privire la nevalabilitatea executării silite determinată de modalitatea de desfăşurare a raporturilor comerciale dintre părţi conform convenţiilor încheiate între ele, instanţa reţine următoarele aspecte:

În acest sens, potrivit pct. 321 lit. b din Norma – cadru a B.N.R. nr. 6/ 1994, printre excepţiile pe care un debitor cambial le poate opune posesorului cambiei se află şi excepţiile personale, decurgând din raporturile personale dintre posesorul şi debitorul cambiei.

Conform pct. 328 alin. 2 lit. a – c, excepţiile personale constau în excepţii referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulaţia cambiei, excepţii referitoare la viciile de consimţământ şi excepţii izvorând din raporturi ulterioare creaţiei cambiale.

Totodată, conform art. 12 alin. 1 şi alin. 2 din Legea nr. 58/ 1934, dacă o cambie, necompletată la emitere, a fost completată fără a se ţine seamă de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei; posesorul decade din dreptul de a completa cambia în alb după trei ani de la data emisiunii cambiei.

Potrivit pct. 70 din Norma – cadru a B.N.R. nr. 6/ 1994, cambia în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori şi o parte din menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Pct. 72 alin. 1 prevede că primitorul cambiei în alb, cât şi oricare dintre posesorii succesivi ai acesteia au dreptul de a completa titlul respectiv cu menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, conform înţelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii titlului, fără a mai fi necesară intervenţia trăgătorului, dreptul de completare trecând la posesorii succesivi odată cu predarea titlului.

Conform pct. 74, cu ocazia completării cambiei în alb, beneficiarul sau un posesor ulterior trebuie să respecte întocmai înţelegerile dintre trăgător şi beneficiar stabilite în momentul emiterii titlului.

Pct. 77 stipulează posibilitatea completării cambiei în alb în orice moment, însă anterior prezentării acesteia la plată sau remiterii către o instituţie de credit în scopul prezentării la plată şi dresării protestului în cazul refuzului plăţii.

Totuşi, instanţa are în vedere faptul că biletul la ordin reprezintă un titlu de credit, formal, complet, conţinând prin dreptul literal cuprins, promisiunea debitorului de plată făcută direct către cel care îi prezintă la termenul scadent şi locul de plată, titlul.

Chiar dacă titlurile de credit conţin drepturi literale, autonome şi abstracte, ele nu sunt în afara raporturilor juridice care le-au creat, dar sunt desprinse de raporturile cauzale care le-au precedat.

În practica judiciară s-a reţinut faptul că izvorul obligaţiei cambiale rămâne raportul fundamental, care nu se stinge prin acceptarea titlului la ordin. Aceasta întrucât acceptarea cambiei nu reprezintă nici plata, datio in solutum şi nici nu novează o altă obligaţie. Remiterea cambiei este o simplă promisiune de plată sau o încercare de plată, iar pentru asemenea fapt, creditorul nu poate consimţi la stingerea vechii obligaţii, când de fapt se realizează numai o garanţie de plată.

Pe de altă parte, raportul fundamental oferă posibilitatea opoziţiei la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 58/1934.

Biletul la ordin emis la data de 31.03.2011 pentru suma de 71.674,56 lei reprezintă valoarea livrării de motorină conform contractului nr. 19/05-06-2010, însă creanţa rezultată chiar din fişa clientului, este de numai 68.355,73 lei, pentru care au fost virate sume de bani după cum urmează a se argumenta mai jos.

La data de 04.04.2011, biletul la ordin a fost refuzat la plată, iar la data de 22.04.2012, petenta achitat de bună voie suma de 50.000 lei, rămânând un rest de plată în cuantum de 21.674,56 lei.

Ulterior, executorul judecătoresc a virat suma de 22.573 lei şi suma de 16.970,81 lei, în total 39.543,31 de lei, din care urmează a fi scăzută suma de 21.674,56, sumă pe care oponenta o mai datora în baza biletului la ordin, calcul conform căruia reiese faptul că suma de 17.869, 31 a fost virată în plus fără a exista un titlu executoriu.

Având în vedere faptul că datoria regăsită în fişa de client este de 68.355,73 lei, această sumă se scade din suma de 71.674,56 lei pentru care s-a emis biletul la ordin, rezultatul fiind o diferenţă de 3.318,83 lei, între suma înscrisă în titlul executoriu şi suma din fişa clientului,  sumă se adună care se adună la suma de 17.869, 31 a fost virată în plus fără a exista un titlu executoriu, totalul sumei care trebuie să fie restituită către contestatoare fiind suma de 20553,18 lei, executată în plus.

Aşa cum s-a arătat mai sus, prin raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul Bejinaru Dumitru, s-a constatat că debitul datorat din titlu executoriu a cuprins toate facturile care au fost emise de către intimată pentru vânzările de motorină aflate în soldul de 68355,73 lei, deoarece factura nr. 18/31-03-2011 de 4000 lei reprezentând penalităţi nu este însuşită de către petentă, iar factura nr.34/14-06-2011 în valoare de 13500 lei reprezentând tot penalităţi a fost întocmită după introducerea BO în bancă,  suma încasată de executor având la baza şi cuantumul acestor facturi.

Aceasta situaţie determină instanţa să aprecieze că intimata, dobândind biletul la ordin care face obiectul prezentei cauze „a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului”, adică în paguba oponentei debitoare, concluzie rezultată din prevederile art. 23 din Legea nr. 59/1934.

Având în vedere faptul că executarea silită a fost începută pentru suma de 38.908,91 lei, iar suma de 17.500 lei, reprezentând penalităţi care au fost solicitate fără a se comunica facturile către oponenta contestatore, instanţa va menţine actele de executare pentru diferenţa de 21.408,91 lei, sumă de bani care a fost virată în mod corect în baza titlului executoriu, reprezentat de biletul la ordin.

Apreciind ca fiind îndeplinite condiţiile opoziţiei la executare, prevăzute de art. 23 din Legea nr. 59/1934, opoziţia la executarea Biletul la ordin BRDE3AG 0284475, formulată de petenta debitoare SC RIE SRL este urmează să fie admisă în parte.

In consecinţă, instanţa va anula în parte formele de executare întocmite în dosarul de executare silită nr. 82/E/2011 al BEJ DEL, în ceea ce priveşte suma de

17500 lei şi va menţine actele de executare pentru diferenţa de 21408,91 lei, urmând a dispune restituirea sumei de 20553,18 lei către contestatoare reprezentând sumă executată în plus.

Instanţa apreciază că o parte din obiecţiunile la raportul de expertiză sunt apărări de fond ale creditoarei, care urmează  a fi analizate după cum urmează creditoarea a solicitat expertului să precizeze de ce la obiectivul nr. 1 spune că s-a achitat suma de 89543,81 lei şi de ce ia în calcul sumele indisponibilizate de executorul judecătoresc DEL şi spune despre acestea că au fost plătite de către SC RIE SRL, dacă acestea au fost executate de executor şi nu plătite benevol de contestatoare.

După cum s-a explicat mai sus suma de 89543,81 lei  este reprezentată de cele trei viramente efectuate în timpul executării silite benevol sau de către executor(suma de 50000 lei cu ordinul de plată nr. 4/22-04-2012, iar prin indisponibilizare 22573 lei, suma indisponibilizată conform ordinului de plată nr. 1326 din data de 30-06-2011 şi  16970,81 lei - sumă indisponibilizată la RAIFFESEN Bank, la data de 5-07-2011)

În concluzie, debitul ce trebuia achitat este de 68.355,73 lei, iar formele de executare s-au întocmit  pentru suma de 38.908,91 lei, iar după scăderea sumelor achitate rămâne în plus suma de 20553,18 lei către contestatoare reprezentând sumă executată în plus, pentru care instanţa apreciază că nu există forme de executare silită. Se reţine că formele de executare au fost întocmite parţial corect, iar suma de 17 500 lei, reprezentând penalităţi, trebuie scăzută din cuantumul solicitat.

Din acest considerent instanţa apreciază că se impune anularea în parte a formelor de executare întocmite în dosarul de executare silită nr. 82/E/2011 al BEJ DEL, în ceea ce priveşte suma de 17 500 lei, urmând a fi menţinute actele de executare pentru diferenţa de 21408,91 lei şi restituită sumei de 20553,18 lei către contestatoare reprezentând sumă executată în plus, pentru care nu există întocmite forme de executare.

Cu privire la capătul de cerere cu privire la obligarea creditoarei la plata cheltuielilor de judecată instanţa reţine că potrivit art. 274 alin 1 C proc. civ “partea care cade în pretenţii va fi obligata, la cerere, sa plătească cheltuielile de judecată”, iar principiul care rezultă din dispoziţiile legale menţionate, impune ca toate cheltuielile suportate cu procesul sa fie restituite. Stabilind că temeiul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este atitudinea procesuală culpabilă a părţii care a căzut în pretenţii, instanţa apreciază că fapta acesteia declanşează o răspundere civilă delictuală al cărei conţinut îl constituie obligaţia civilă de reparare a prejudiciului cauzat, adică de restituire a sumelor pe care partea care a câştigat procesul a fost nevoită să le realizeze.

Instanţa constată că petenta a depus la dosarul cauzei, următoarele chitanţe: chitanţa seria GJWLZ nr. 3011734, chitanţa nr.134 din 30.03.2012, chitanţa seria TTG nr. 2242550 din data de 27.04.2012, chitanţa seria GJWLZ nr. 3010334, chitanţa seria GJWLZ nr. 3010334 şi chitanţa OT nr.134 din data de 30.03.2012.

Având în vedere soluţia de admitere în parte a acţiunii formulate de reclamanta S.C. Corex S.R.L., instanţa va dispune obligarea creditoarea la plata către reclamantă a sumei de 794 lei, întrucât taxa pentru repunerea pe rol a fost plătită din culpa exclusivă a petentei, care nu şi-a respectat obligaţiile procesuale, cu consecinţa suspendării judecării cauzei în temeiul art.1551 din Codul de procedură civilă.

Pentru aceste motive, instanţa va obliga creditoarea la plata sumei 794 lei către petentă,  reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BEJ DEL.

Respinge acţiunea formulată de oponenta debitoare S.C. RIE SRL cu sediul în ......în contradictoriu cu intimatul BEJ DEL, ..............ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Admite în parte opoziţia la executare formulată de oponenta debitoare S.C. RIE SRL cu sediul în............., judeţul Gorj în contradictoriu cu intimata SC NDSRL, cu sediul în...............................

Anulează în parte formele de executare întocmite în dosarul de executare silită nr. 82/E/2011 al BEJ DEL, în ceea ce priveşte suma de 17500 lei şi menţine actele de executare pentru diferenţa de 21408,91 lei şi dispune restituirea sumei de 20553,18 lei către contestatoare reprezentând sumă executată în plus.

Obligă intimata la plata sumei de 794 lei, către oponenta petentă cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 18 septembrie 2012, la Judecătoria Tg-Jiu.

PREŞEDINTE,

Andreea Daniela Titerlea

Grefier,

 Elena Besoi

Red./tehnored. A.T.

8 octombrie 2012/5 ex.

Domenii speta

Spete similare