Dosar 6033/245/2016 din 21.12.2016

Informatii dosar

• Sedinta din data de 11.09.2017 la ora 9:00

  Complet: civ R15 FF

• Încheiere

  Din oficiu, se vor îndrepta erorile materiale şi omisiunile din cuprinsul considerentelor deciziei nr.118/30.03.2017 a Tribunalului Iaşi în sensul următor: - Din paragraful nr. 1 al deciziei vor fi înlăturate referirea la numerele 279/2.07.2015 şi la data de 14.03.2014; - În paragraful nr. 1 va fi înlăturată menţiunea „ vezi dispozitivul” şi va fi adăugată soluţia din dispozitivul sentinţei nr. 10249/27.09.2016 a Judecătoriei Iaşi : „Admite excepţia necompetenţei generale a instanţei de judecată invocată din oficiu. - Respinge cererea formulată de reclamanţii M***** D** F***** şi M***** I**** , cu dom. procesual ales la Cab. Av. Laura Chiticariu din Iaşi, str. Sf. Lazăr nr. 4, lb. Peneş Curcanu, et.1, cam.14, jud. Iaşi în contradictoriu cu pârâtele COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR SCHITU DUCA, cu sediul în com. Schitu Duca jud. Iaşi şi COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR IAŞI, cu sediul în str. A. Panu nr. 60, jud. Iaşi, având ca obiect rectificarea titlului de proprietate nr.125262/27.02.1995 ca inadmisibilă.” - În paragraful nr. 2 al deciziei nr. 118 va fi înlăturată menţiunea „ vezi sentinţa cu semnele , de la prin cererea” şi vor fi adăugate considerentele ce au stat la baza pronunţării sentinţei nr. 10249/27.09.2016, sentinţă care a făcut obiectul apelului: „Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi la data de 04/03/2016 reclamanţii M***** D** F***** şi M***** I**** în contradictoriu cu pârâţii C****** L***** P***** S********* D******** D* P********** A***** T********** S***** D***, C****** J******** P***** S********* D******** D* P********** A***** T********** I*** au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună rectificarea titlului de proprietate nr.125262/27/02/2016 emis pe numele Nechita Lucica în sensul corectării numărului de tarla şi parcelă pentru suprafaţa de teren de 1500 mp in sensul că 283 sunt în intravilan şi 1171 in extravilan în T si parcela conform PUZ existent al unităţii administrativ teritoriale . În motivarea cererii reclamanţii au arătat în esenţă următoarele: au achiziţionat suprafaţa de teren din titlul de proprietate de la familia Onu care la rândul său a achiziţionat-o de la Nechita Lucica , persoana care a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate. Tranzacţiile au fost efectuate fără documentaţie cadastrală şi fără înscriere în cartea funciară. Cererea de întabulare a dreptului făcută de reclamanţi a fost respinsă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi din cauza acestor erori din titlul de proprietate care s-au preluat ca atare în actele de vânzare cumpărare. În cauză este incident art.58 din Legea nr.18/1991. În dovedire s-au solicitat probe cu înscrisuri şi expertiza in specialitatea, topografie cadastru şi geodezie-cadastrală. În temeiul art.411 Cod procedură civilă, s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă. Cererea este scutită de la plata taxelor de timbru. Acţiunea formulată a fost comunicată, în conformitate cu dispoziţiile art.201 Cod procedură civilă, pârâtilor. Pârâţii nu au depus întâmpinare. Instanţa a fixat termen de judecată cu citarea părţilor, solicitând documentaţia aferentă titlului de proprietate supus rectificării şi lămuriri. La primul termen reclamanţii au arătat că s-au adresat pe cale administrativă pârâtelor pentru corectarea actului însă nu au primit un răspuns oficial. La termenul din 13.09.2016 instanţa în raport de obiectul cererii reclamanţilor, a invocat din oficiu şi a pus cu prioritate în discuţia părţilor, conform art.248 Cod procedură civilă, excepţia necompetenţei generale a instanţei de judecată. Faţă de excepţia invocată din oficiu instanţa reţine că aceasta este fondată pentru considerentele care vor urma: În fapt reclamanţii sunt proprietarii suprafeţei de teren de 1454 mp dobândită prin actul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 1888/23/06/1999 de la vânzătorii Onu Ioan şi Angelica, ce la rândul lor au dobândi terenul, conform menţiunii din contractul aflat în copie la fila 6 şi 47 dosar , prin act autentic de vânzare cumpărare de la Nechita Lucia, beneficiară a titlul de proprietate nr.125262/27/02/1995 emis de pârâta Comisia Judeţeană de Fond Funciar Iaşi. Susţin reclamanţii şi dovedesc cu Referatele şi Încheierea emise de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi (fila 15-18 dosar) precum şi cu adresa nr.2659/01/06/2016 emisă de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Schitu Duca (f.51 dosar), că s-a constatat, cu ocazia întocmirii documentaţiei cadastrale pentru prima întabulare a terenului (acesta fiind dobândit fără astfel de documentaţi şi fără înscriere în CF ), existenţa unor erori în ceea ce priveşte indicatorii cadastrali ai suprafeţei de teren. În drept instanţa reţine că situaţiei dedusă judecăţii îi sunt aplicabile dispoziţiile art.591 din Legea nr.18/1991: “(1)Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară. (2) Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei judeţene. (3) Procedura de îndreptare a erorilor materiale şi de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.” De asemenea conform art. 235 din Ordinul nr.700/2014 emis de ANCPI privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară „ (1) Oficiile teritoriale pot soluţiona cereri de îndreptare a erorilor din titlurile de proprietate dacă, în urma verificărilor se constată că acestea sunt datorate transcrierii eronate pe titlul de proprietate a unora dintre informaţiile de pe procesul verbal de punere în posesie sau din documentele care au stat la baza punerii în posesie şi se referă la: a) erori de scriere a numelui şi prenumelui faţă de procesul verbal şi anexe; b) erori cu privire la numărul de tarla/parcelă, număr unitate amenajistică (UA)/unitate de producţie (UP); c) erori cu privire la vecinătăţi; d) erori ale suprafeţelor parcelelor, fără modificarea suprafeţei total atribuite; e) alte erori cu privire la identificare cadastrală a parcelei, fără afectarea amplasamentului şi a suprafeţei. (2) În cazul în care eroarea materială se identifică cu una dintre cele descrise mai sus, cererile de îndreptare a erorilor se pot soluţiona în baza următoarelor documente: a) cererea solicitantului, care trebuie să indice obligatoriu numărul şi data emiterii titlului de proprietate supus corectării; b) referatul de îndreptare eroare materială întocmit de inginerul şef şi aprobat de director, care trebuie să conţină numărul şi data hotărârii comisiei judeţene în baza căreia a fost emis titlul de proprietate supus corectării, eroarea materială şi conţinutul corectării; c) titlul de proprietate în original. (3) Titlurile de proprietate se pot modifica de oficiul teritorial, în temeiul hotărârii comisiei judeţene, conform art.59^1, alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi se referă la: a) modificări ale numărului tarlalei/parcelei; b) modificarea numelui autorului dreptului de proprietate, în conformitate cu actele de stare civilă; c) modificarea vecinătăţilor fără afectarea amplasamentului; d) modificarea suprafeţelor parcelelor fără modificarea suprafeţei totale. (4) Modificarea suprafeţei totale în plus sau în minus faţă de cea reconstituită nu poate fi soluţionată în condiţiile menţionate la aliniatele anterioare şi se realizează prin hotărâre judecătorească definitivă, potrivit art. 58 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Modificarea titlurilor de proprietate rezultate din hotărârile judecătoreşti definitive se efectuează de oficiul teritorial în baza unei hotărâri de punere în executare a hotărârii judecătoreşti emise de comisia judeţeană. (6) Orice modificare în cuprinsul titlului de proprietate se va face cu tuş roşu, atât pe originalul titlului de proprietate, cât şi pe cotor şi va purta semnătura directorului oficiului teritorial şi ştampila, cu menţiunea numărului şi a datei hotărârii comisiei judeţene. (7) Anularea unui titlu de proprietate se face în baza hotărârii judecătoreşti definitive, iar după comunicarea acesteia oficiul teritorial va aplica ştampila "Anulat în baza hotărârii judecătoreşti nr. . . . . . . . . . " pe cotorul titlului de proprietate şi se va trece numărul din registrul titlurilor de proprietate anulate. (8) Oficiile teritoriale şi comisiile locale vor ţine un registru al titlurilor de proprietate modificate şi un registru al titlurilor de proprietate anulate, care vor fi actualizate permanent. Cu privire la art.58 din Legea nr.18/1991 invocat în susţinerea cererii, instanţa reţine că nu este aplicabilă situaţiei din cauza de faţă ipoteza prevăzută de art.58 din Legea nr.18/1991. Textul de lege indicat este amplasat la Cap. IV al Legii nr.18/1991 intitulat „ Dispoziţii procedurale” sub textul care reglementează procedura plângerii împotriva actelor administrative emise de Comisia Judeţeană de Fond Funciar şi are în vedere modul în care sunt puse în executare hotărârile judecătoreşti pronunţate cu ocazia controlului legalităţii actelor administrative emise în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate. Legea fondului funciar, prin textul indicat de reclamant, are deci în vedere situaţia în care prin hotărâre judecătorească se dispune anularea unui act administrativ emis în cursul procedurii de reconstituire, anulare ce va fi urmată practic de punerea în executare a hotărârii de către Comisia Judeţeană de Fond Funciar în sensul că pe baza hotărârii judecătoreşti Comisia Judeţeană va modifica actul juridic supus controlului jurisdicţional. Instanţa reţine că nu există, în economia Legii fondului funciar, o instituţie juridică distinctă, sui generis, de „modificare” a actului administrativ, care să se încadreze între rectificare şi nulitate. Modificarea unui act aşa cum este prevăzută de acest text de lege echivalează de fapt cu o nulitate parţială urmată de refacerea părţii din actul anulat. Revenind la dispozi?iile art.59 indice 1 din Legea nr.18/1991, mai sus redate şi la prevederile Ordinului mai sus menţionat, instan?a re?ine că revine Comisiei Judeţene de Fond Funciar ?i Oficiului de Cadastru ?i Publicitate Imobiliară Ia?i competen?a în rectificarea actului de proprietate al reclamanţilor, cererea nefiind una de competen?a instan?ei de judecată. Operaţiunea de îndreptare a erorilor materiale (ca şi cea de lămurire sau completare) din actele juridice revine, ca regulă generală, în sarcina şi competenţa emitentului acestora (a se vedea în acest sens competenţa de soluţionare a cererilor de îndreptare eroare materială, lămurire sau completare pentru hotărârile judecătoreşti, actele notariale, actele emise de executorii judecătoreşti, actele de stare civilă, etc). Emitent al titlului de proprietate dedus judecăţii este Comisia Judeţeană de Fond Funciar, care are atribuţii expres prevăzute de legea specială în acest sens. Prin urmare în măsura în care la scrierea titlului s-au produs erori în ceea ce priveşte datele care individualizează pe titularul dreptului sau chiar dreptul de proprietate cu toate atributele sale, erori care nu conduc la modificarea dreptului în substanţa sa, legiuitorul a dat soluţionarea acestora în competenţa organului emitent, care a scris titlul de proprietate. Intervenţia instanţei în acest caz depăşeşte ceea ce este necesar pentru a se obţine satisfacţia proprietarului întrucât rectificarea nu are un caracter litigios - dreptul titularului de a se bucura de redarea corectă pe suportul material care încorporează dreptul său de proprietate, a atributelor reale ale imobilului nefiind contestat în cauză, fapt ce rezultă şi din atitudinea de neopoziţie a pârâtelor comisii de fond funciar. Situaţia dedusă judecăţii trebuie să îşi găsească soluţionarea pe calea rectificării administrative a actului de proprietate, prin contribuţia celor trei autorităţi implicate în emiterea titlului de proprietate. Problema dedusă judecă?ii nu este una litigioasă, nu implică dezlegări în drept ci una exclusiv tehnică, generată de organizarea deficitară a lucrărilor de cadastru la nivelul unităţii administrative teritoriale la momentul emiterii actului. Legiuitorul a în?eles să dea în competen?a emitentului sarcina îndreptării erorilor din actul administrativ întrucât organul emitent este întotdeauna cel mai bine plasat pentru a da o soluţionare cererii de îndreptare a erorilor strecurate în actul pe care l-a emis. Activitatea jurisdicţională este atributul instanţelor de judecată şi reprezintă prin definiţie activitatea de soluţionare a conflictelor invite între subiectele de drept, prin aplicarea legii. Or, în situaţia rectificării unor erori dintr-un act administrativ emis de o autoritate din afara sistemului judiciar, câtă vreme dreptul nu este contestat, nu suntem în prezenţa conceptului de jurisdicţie. Situaţia dedusă judecăţii este similară cu cea a unei acţiuni în constatarea unei situaţii de fapt, nici aceasta admisibilă potrivit legii- art35 Cod civil. Instanţa nu este chemată în mod real să statueze în drept în cazul acestor erori de identificare topocadastrală ci doar să ia act de datele tehnice stabilite de un expert ceea ce nu corespunde conceptului de jurisdicţie. Legile speciale în materia fondului funciar prevăd în mod explicit faptul că procedura de reconstituire a dreptului de proprietate de la debutul acesteia şi până la emiterea actului final este prin excelenţă o procedură administrativă iar intervenţia instanţei de judecată este necesară atunci când se urmăreşte cenzurarea actelor emise cu nerespectarea dispoziţiilor legale . Or, în cauză nu se invocă nelegalitatea actului emis, cenzurarea actului pentru motive de nelegalitate, ci o serie de erori de ordin formal, generate de aprecierea greşită a unor date de ordin tehnic, reclamanta neavând vreun interes în anularea actului de proprietate ci solicitând îndreptarea acestuia. Cât priveşte Hotărârea nr.175 emisă de 09.05.2016 de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Iaşi (care modifică o serie de hotărâri anterioare ale Comisiei pârâte şi modificată, la rândul ei, la data prezentelor considerente) instanţa reţine următoarele: După cum rezultă din textul art.59 indice 1 din Legea nr.181991 – lege organică – rectificarea titlurilor de proprietate nu este condiţionată de ne-intrarea acestor acte în circuitul civil. De altfel, o atare condiţie ar scoate din sfera de competenţă a Comisiilor majoritatea covârşitoare a situaţiilor de rectificare având în vedere împrejurarea că erorile caracterizează preponderent titlurile de proprietate emise în anii 1991-2000 iar în raport de intervalul de timp scurs de la data emiterii acestora probabilitatea intrării acestora în circuitul civil este extrem de ridicată. Legea organică nu poate fi modificată (nici în sensul restrângerii şi nici în sensul lărgirii sferei sale de aplicare) printr-un act administrativ cum este hotărârea dată de o Comisiei Judeţeană (art.4 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative şi art.73 din Constituţia României ). Actele administrative trebuie date în aplicarea şi executarea legii şi nicidecum pentru modificarea acesteia. Operaţiunile date prin lege organică în competenţa comisiilor de fond funciar sau Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu pot fi refuzate de la îndeplinire sub pretextul că printr-un act administrativ cu forţă juridică inferioară legii s-ar fi derobat de aceste competenţe prin instituirea unor condiţii suplimentare de admisibilitate a cererii, faţă de cele pe care legea organică însăşi le instituie. Instanţa de judecată însăşi este obligată să soluţioneze situaţiile litigioase în raport de dispoziţiile legale şi nu de cele administrative. De asemenea, instanţa de faţă mai reţine că fiind vorba despre o operaţiune de rectificare a erorilor dintr-un act (titlu de proprietate) administrativ acest fapt nu echivalează cu revocarea actului administrativ astfel încât să se justifice excluderea titlurilor care au intrat în circuitul civil. Într-adevăr, în materia raporturilor juridice civile de drept administrativ, emitentul actului administrativ, potrivit principiului revocabilităţii actelor administrative, poate să revoce (pentru motive de nelegalitate sau de oportunitate) actul administrativ, însă numai sub condiţia ca acesta să nu fi intrat în circuitul civil, adică să nu fi dat naştere la noi raporturi juridice care ar fi afectate de operaţiunea revocării. Însă instanţa reţine că rectificarea nu este o revocare a actului; revocarea actului este o specie a nulităţii sau cel puţin produce efecte similare cu nulitatea ceea ce nu este cazul în speţa de faţă. Pentru totalitatea motivelor expuse, reţinând faptul că cererea reclamantei vizează preluarea de către instanţa de judecată a atribuţiilor proprii unui organ fără activitate jurisdicţională şi contravine dispoziţiilor art.59 ind.1 din Legea nr.18/1991 coroborat cu art. 129 alin.2 pct.1 din Codul de procedură civilă, instanţa va admite în temeiul art. 130 alin.1 şi art. 132 alin.4 Codul de procedură civilă, excepţia invocată cu consecinţa respingerii cererii având ca obiect rectificarea titlului de proprietate ca inadmisibilă întrucât aceasta este de competenţa unui organ fără activitate jurisdicţională.” Definitivă Pronunţată în şedinţă publică azi 11.09.2017

  Incheiere indreptare eroare materiala din 11.09.2017

• Sedinta din data de 30.03.2017 la ora 9:00

  Complet: civ R15 FF

• Menţine hotărârea atacata

  Respinge recursul formulat de reclamantul M***** D** F***** împotriva sentintei civile nr. 10249/27.09.2016 pronuntată de Judecătoria Iasi, sentinta pe care o mentine. Definitiva . Pronunţată în şedinţă publică azi, 30.03.2017

  Hotarare 118/2017 din 30.03.2017

• Sedinta din data de 23.03.2017 la ora 9:00

  Complet: civ R15 FF

• Amână pronunţarea

  Amână pronunţarea la data de 30.03.2017

  Incheiere amanare initiala a pronuntarii din 23.03.2017