Anulare plata anticipata conform art. 80 alin. 1 lit f din legea 85/2014

 Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe reclamantul-lichidator judiciar MRL I SPRL, cu sediul ales în, al debitorului SC „IGD” SRL, cu sediul în, în contradictoriu cu pârâţii SC „IGD” SRL prin administrator special şi S.C. ATD S.R.L., cu sediul în, având ca obiect cerere pentru anularea plăţii întemeiată pe dispoziţiile art. 117 alin.2 lit. f din Legea nr. 85/2014.

Dezbaterile asupra cauzei, au avut loc în şedinţa publică din 28.09.2016 , au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, iar pronunţarea asupra cauzei s-a amânat pentru data de 05.10.2016  când,

După deliberare,

T R I B U N A L U L,

JUDECĂTORUL- SINDIC

Asupra cererii de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr., lichidatorul judiciar MRL I S.P.R.L,  în contradictoriu cu pârâta S.C. IGD S.R.L., prin administrator special  şi cu pârâta S.C. ATD  S.R.L. a solicitat anularea plăţii efectuate în favoarea S.C. ATD S.R.L în cuantum de  251.943,31 lei şi restituirea acestei sume în contul averii debitorului.

În motivare, a învederat  următoarele:

În fapt, la data de 23.10.2015, partenerul comercial al debitorului S.C. AFT S.R.L. a solicitat, prin cererea de plată nr. 3.741/23.10.2015, plata scrisorii de garanţie bancară nr. 2/11.04.2014 emisă de OTP BR S.A. în favoarea S.C. AFT S.R.L. , ca urmare a nerespectării condiţiilor contractuale de către S.C. IGD S.R.L..

Împreună cu cererea de plată nr. 3.741/23.10.2015 a fost depusă declaraţia nr. 3.742/23.10.2015 prin care beneficiarul  S.C. ATD S.R.L. a certificat faptul ca debitorul nu a achitat contravaloarea mărfurilor livrate în termenul contractual.

La data de 27.10.2015 OTP BR S.A. şi a respectat obligaţia asumată şi a procedat la plata Scrisorii de Garanţie Bancară nr. 2/11.04.2014, conform dispoziţiei beneficiarului S.C. AFT S.R.L.

În conformitate cu dispoziţiile legale, emitentul Scrisorii de Garanţie Bancară, în speţă OTP BR S.A. are obligaţia de a efectua plata la prima şi simpla cerere a beneficiarului, fără a avea dreptul să opună beneficiarului excepţii întemeiate pe raportul obligaţional preexistent angajamentului asumat prin scrisoarea de garanţie (în cauză, nerespectarea contractului de credit de către debitorul S.C. IGD S.R.L. sau modalitatea de respectare a contractului încheiat între beneficiarul S.C. ATD S.R.L. şi ordonatorul S.C. IGD S.R.L.

Conform prevederilor art. 4.4 din Contractul de distribuţie nr. 125/01.02.2014 încheiat intre S.C. ATD S.R.L.  şi S.C. IGD S.R.L., termenul de plată al produselor livrate este de 30 zile de la data emiterii facturii de către furnizor.

Parte din facturile emise de  S.C. ATD S.R.L., în cuantum de 251.943,31 lei, erau nescadente fiind emise în perioada 26.09.2015 – 28.10.2015. Pentru acestea S.C. ATD S.R.L.  ar fi trebuit să formuleze cerere de înscriere la masa credală, deoarece scadenţa lor era după data deschiderii procedurii, respectiv după data  28.10.2015.

Mai mult decât atât, în data de S.C. ATD S.R.L.  a facturat către S.C. IGD S.R.L. suma de 200.840,25 lei, astfel încât soldul dintre ele două societăţi, la data de 27.10.2015, data executării Scrisorii de Garanţie Bancară nr. 2/11.04.2014, era în cuantum de 388.000,00 lei, atât cât era şi valoarea Scrisorii de Garanţie Bancară sus menţionate.

Deşi, aparent, ne am regăsi în prezenţa unei executări a scrisorii de garanţie bancară, în realitate,  lipsa oricărui protest din partea societăţii debitoare,  evidenţiază intenţia părţilor de a efectua plata anticipată a datoriilor, astfel încât creditorului plătit să nu i mai fie aplicabil regimul juridic al creanţelor născute anterior deschiderii procedurii de insolvenţă, astfel cum este acesta reglementat de, Legea nr. 85/2014.

Pentru admiterea acţiunii nu este necesar ca terţul să fi acţionat cu rea redinţă. Această teză este confirmată de faptul că art. 120 reglementează atât situaţia terţului de bună redinţă, cât şi cea a terţului de rea credinţă - legiuitorul admiţând, aşadar, posibilitatea ca terţul să fi fost de bună credinţă.

Intenţia cu care a acţionat terţul - în speţă, pârâtul secund, prezintă relevanţă numai în ceea ce priveşte dreptul său la restituire, respectiv regimul juridic al creanţei pe care o va avea împotriva debitorului. (161 pct. 4 sau 161 pct. 10 lit. a).

Reaua credinţă a pârâtului secund reiese chiar din graba cu care a facturat sume de bani care să însumeze exact valoarea scrisorii de garanţie.

În concluzie solicită admiterea cererii şi să dispuneţi anularea plăţii sumei de 51.943,31 lei efectuată către S.C. ATD S.R.L. pe data de 07.10.2015 şi restituirea acestei sume în contul averii debitorului S.C. IDG S.R.L.

În drept, a invocat art. 117, alin. 2, lit. f) din Legea nr. 85/2014.

În dovedire, a anexat în copie:

Contractul de distribuţie nr. 125/01.02.2014;

Adresa nr. 3.375/10.04.2013;

Scrisoarea de Garanţie Bancară nr. 2/11.04.2014;

Amendamentul nr. 1/03.11.2014 şi amendamentul nr. 2/14.11.2014 la Scrisoarea de Garanţie Bancară nr. 111.04.2014;

Factura fiscală nr. GLC-31920/26.09.2015;

Factura fiscală nr. GLC-31922/26.09.2015;

Factura fiscală nr. 202872 ATD/30.09.2015;

Factura fiscală nr. GLC-32123/03.10.2015;

Factura fiscală nr. ATi-16051/03.10.2015;

Factura fiscală nr. AT4–818/19.10.2015;

Factura fiscală nr. GLC-32578/19.10.2015;

Factura fiscală nr. GLC-32577/19.10.2015;

Factura fiscală nr. AT4–816/19.10.2015;

Factura fiscală nr. AT4–817/19.10.2015;

Factura fiscală nr. AT4–815/19.10.2015;

Jurnalul decontări clienţi la 23.10.2015;

Solicitarea nr. 7.381/23.10.2015;

Cererea de plată nr. 3.741/23.10.2015;

Declaraţie nr. 3.742/23.10.2015;

Adresa nr. 57.216/09.11.2015.

Prin întâmpinare,  pârâta S.C. ATD S.R.L. a solicitat respingerea acţiunii, în principal ca inadmisibilă şi în subsidiar, ca nefondata, pentru motivele ce urmează.

 Consideră că acţiunea este inadmisibila întrucât condiţiile specifice prevăzute de art. 117 coroborate cu dispoziţiile art. 118 şi 120 din legea 85/2014 nu sunt îndeplinite.

Potrivit dispoziţiilor art. 117 alin. 1 si 2 lit. f din Legea 85/2014, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate introduce la judecătorul sindic acţiuni pentru anularea actelor sau operaţiunilor frauduloase ale debitorului în dauna drepturilor creditorilor, în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii.

Astfel, printre altele,  vor putea fi anulate şi actele sau operaţiunile debitorului pentru restituirea plăţilor anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii, dacă scadenţa lor fusese stabilită pentru o dată ulterioară deschiderii procedurii.

Potrivit  art. 118 alin. l teza finală şi  art. 120, în cazul admiterii acţiunii, părţile vor fi repuse în situaţia anterioară, iar sarcinile existente la data transferului vor fi reînscrise.

Prin urmare, pentru ca dispoziţiile art. 117 să fie incidente în cauză este necesar să se facă dovada intenţiei de a frauda a debitorului S.C. IDG S.R.L., să fie vorba despre plăţi anticipate pentru facturi scadente la o dată ulterioară deschiderii procedurii, şi în caz de anulare bunul transferat să fie restituit averii debitorului.

 Din înscrisurile anexate cererii introductive, nu rezultă în niciun fel frauda debitorului, această condiţie nefiind deci îndeplinită.

Aceasta fraudă - prezumată a fi comună, aşa cum rezultă din motivarea acţiunii - ar consta, în opinia administratorului judiciar, pe de o parte, în faptul că a facturat către debitor suma de 200.840,25 lei, şi astfel soldul dintre cele două societăţi a ajuns la valoarea de 388.000 lei cât era valoarea scrisorii de garanţie şi pe de altă parte, în faptul că, în contextul executării scrisorii de garanţie bancară, nu a existat niciun protest din partea  debitorului.

În realitate, aşa cum rezultă fără echivoc din cuprinsul scrisorii de garanţie bancara, OTP BR S.A. s a obligat ca, fără nicio altă formalitate din partea sa, fără a avea dreptul de a invoca nici o altă obiecţie din partea cumpărătorului sau a sa, să plătească imediat, la prima cerere scrisă şi a declaraţiei scrise a sa, prin care se menţionează ca s a livrat către debitor mărfurile comandate şi nu s a efectuat plata acestora, orice sumă pană la concurenţa valorii de 388.000 lei.

Prin urmare, raportat la condiţiile scrisorii de garanţie, nu avea nici o relevanţă dacă debitorul, cumpărătorul din scrisoarea de garanţie, făcea sau nu vreun protest la plată, banca fiind obligată să onoreze plata independent de „orice alta obiecţie din partea cumpărătorului”. În acest context este evident ca lipsa unei astfel de obiecţii nu poate fi privită ca o dovadă a fraudei debitorului, căci conţinutul scrisorii de garanţie era extrem de clar şi nu conferea niciun fel de relevanţă promovării unei eventuale astfel de obiecţii.

La fel de nefondată în contextul fraudării, este si argumentaţia conform căreia ea ar fi dovedit o „grabă” în a factura sume de bani care să însumeze exact valoarea scrisorii de garanţie.

Realitatea este cu totul alta, astfel, potrivit contractului de distribuţie 125/01.02.2014 - cap. VII pct. 7.1., livrarea produselor se efectuează de către Furnizor în termen de 5 zile lucrătoare de la data recepţionării comenzii de către Beneficiar. Comenzile se emit de Distribuitor săptămânal, ziua de comandă fiind stabilită standard, anume în ziua de miercuri a fiecărei săptămâni şi va avea ca termen maxim de livrare ziua de miercuri în săptămână următoare celei în care s-a emis comanda.

Rezultă deci, că emiterea facturilor nu era o operaţiune lăsată la latitudinea sa, ci era ţinută strict de comenzile emise şi evident de livrările efectuate în baza acestor comenzi, astfel ea asumându şi în mod responsabil condiţiile contractuale impuse în relaţia cu beneficiarul S.C. IDG S.R.L.

În ceea ce priveşte susţinerea că s a facturat pană la concurenţa scrisorii de garanţie,  aspect ce-i induce administratorului judiciar prezumţia de fraudă, subliniază faptul ca de a lungul desfăşurării relaţiilor comerciale cu debitorul, au mai existat situaţii similare, într o ocazie fiind facturate solduri chiar peste valoarea scrisorii de garanţie.

Prin urmare este contrazisă şi susţinerea administratorului judiciar că s a atins acest prag ca urmare a convenţiei frauduloase dintre ea şi debitor.

 Nici  condiţia  plăţii anticipate pentru o datorie a cărei scadenţă era ulterioară datei deschiderii procedurii, nu este îndeplinită în speţă.

Potrivit contractului de distribuţie nr. 125/01.02.2014-cap. IV pct. 4.4 „Termenul de plata în vederea plaţii de către Distribuitor a produselor comandate şi livrate este de 30 zile de la data emiterii facturii de către Furnizor.” Prin urmare, termenul de plată nu este în a 30 zi de la emiterea facturii, ci în interiorul celor 30 de zile.

Termenul de plată de 30 zile este termenul maxim pană la care se putea efectua plata de către distribuitor (debitoarea). Plata efectuată pană la acest termen este o plată valabilă şi în termen, nicidecum una anticipată. După expirarea termenului maxim de 30 de zile, se aplică în relaţia contractuală alte condiţii, printre care, distribuitorul era ţinut să plătească penalităţi de întârziere pentru neplată.

Din evidenţa contabilă a celor două societăţi, rezultă fără dubiu faptul ca au existat şi plăţi făcute în câteva zile de la emiterea facturilor precum şi plaţi efectuate la 30 zile de la emitere.

În ipoteza admiterii acestei acţiuni, potrivit art. 120 alin. l si art. 161 pct. 4 sau 161 pct. 10 lit. a, părţile vor trebui repuse în situaţia anterioară.

Cum plata facturilor nu a fost efectuata de S.C. IDG S.R.L.  ci de OTP BR S.A., în ipoteza admiterii acestei acţiuni, potrivit art. 120 alin. l si art. 161 pct. 4 sau 161 pct. 10 lit. a, părţile vor trebui repuse în situaţia anterioara, întoarcerea sumei în discuţie în patrimoniul debitorului ar avea drept consecinţa îmbogăţirea acestuia fără justa cauza.

 Astfel, în patrimoniul debitorului pe de o parte, s-ar găsi şi produsele achiziţionate de la ea, ce vor fi valorificate în interesul creditorilor, iar pe de o parte, o suma de bani care nu s a regăsit nici un moment in „visteria” sa.

Suma solicitată nu va putea fi restituită nici direct în patrimoniul creditorului OTP BR S.A., căci nu acesta a formulat acţiunea, iar administratorul judiciar, nu este prin definiţie mandatarul OTP BR S.A.,  acesta, potrivit legii trebuie să acţioneze în interesul tuturor creditorilor.

Operaţiunea efectuată de debitor prin intermediul scrisorii de garanţie, respectând întru totul prevederile art. 2321 Noul cod civil, admiterea acţiunii ar aduce atingere circuitului comercial firesc, celerităţii şi stabilităţii relaţiilor comerciale,extinzând nepermis de mult sfera situaţiilor în care se poate interveni în convenţiile deja executate intre părţi.

Analizând cerea dedusă judecăţii, reţine:

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr., debitorul  S.C. IDG S.R.L. a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei.

Deschiderea procedurii insolvenţei debitorului  S.C. IDG S.R.L. a solicitat-o şi creditorul OTP BR S.A., prin cererea înregistrată sub acelaşi număr la data de 20.10.2015.

În motivarea cererii creditorul OTP BR S.A. a invocat împotriva debitorului  o creanţă certă lichidă şi exigibilă de 4.343.454,30 lei şi 2.870.210,62 euro.

Cererea debitorului a fost admisă prin încheierea pronunţată la data de 28.10.2015.

Prin această încheiere cererea creditorului OTP BR S.A.  a fost calificată ca declaraţie de creanţă în baza art. 66 alin.7 din Legea 85/2014(f. 36-37, v. 1).

 Litigiu dedus judecăţii s-a născut în următorul context.

 Din înscrisurile depuse de creditorul OTP BR S.A.  în dovedirea dreptului de creanţă (f.7-432,V.1, dos. creanţe) şi din înscrisurile de la filele 4-9 din dosarul asociat, rezultă că acest creditor a încheiat cu debitorul mai multe contracte  de credit printre care şi contractul de credit ( Plafon pentru scrisori de garanţie) nr. C17002007002447/04.10.2017, modificat ulterior prin mai multe acte adiţionale.

 Între pârâta S.C. ATD S.R.L. şi debitorul pârât S.C. IDG S.R.L. s-a încheiat contractul de distribuţie nr. 125/01.02.2014, având ca obiect vânzarea - cumpărarea de produse din categoria apă,  băuturi răcoritoare şi  băuturi alcoolice ( f. 4-9, dos. asociat).

 Urmare contractului de credit nr. C17002007002447/04.10.2017 modificat ulterior prin mai multe acte adiţionale, OTP BR S.A. emite scrisoarea de garanţie bancară nr.  2/11.04.2004 prin care se obligă să plătească pârâtei S.C. ATD S.R.L. preţul mărfurilor livrate de aceasta debitorului S.C. IDG S.R.L., la prima cerere ce i se adresează în acest sens, până la concurenţa sumei de 388.000 lei.

Garanţia băncii fiind valabilă doar până la data dec 04.11.2014, prin două amendamente, valabilitatea scrisorii de garanţie a fost prelungită de bancă până la data de 30.10.2015 (11-13, dos. asociat).

La data de 23.10.2015, pârâta S.C. ATD S.R.L. a solicitat, prin cererea de plată nr. 3.741/23.10.2015, plata scrisorii de garanţie bancară nr. 2/11.04.2014 emisă de OTP BR S.A. în favoarea sa, ca urmare a nerespectării condiţiilor contractuale de către pârâtul debitor S.C. IDG S.R.L.

Împreună cu cererea de plată nr. 3.741/23.10.2015 a fost depusă declaraţia nr. 3.742/23.10.2015 prin care pârâta  S.C. ATD S.R.L. a certificat faptul ca pârâtul debitor nu a achitat contravaloarea mărfurilor livrate în termenul contractual.

La data de 27.10.2015, OTP BR S.A. a procedat la plata Scrisorii de Garanţie Bancară nr. 2/11.04.2014, conform dispoziţiei beneficiarului S.C. ATD S.R.L. – pârâtă în cauză, deşi avea cunoştinţă de faptul că S.C. IDG S.R.L. nu mai putea face faţă datoriilor exigibile, împrejurare de fapt dovedită de cererea acestei bănci de deschidere a procedurii insolvenţei S.C. IDG S.R.L., înregistrată la această instanţă la data de 20.10.2015 ( f. 28 - 32, dos. asociat).

Potrivit art. 2321 alin. 2 şi 3 din cod proc. civ., OTP BR S.A. avea  obligaţia de a efectua plata la prima şi simpla cerere a beneficiarului, fără a avea dreptul să opună beneficiarului excepţii întemeiate pe raportul obligaţional preexistent angajamentului asumat prin scrisoarea de garanţie, dar în acelaşi timp,  putea să nu efectueze plata, dacă ar fi apreciat că situaţia de incapacitate de plată în care se afla S.C. IDG S.R.L poate fi calificat ca fiind un caz de  abuz sau de fraudă vădită.

Art. 117 din Legea 85/2014 dispune că ” (1) Administratorul judiciar/Lichidatorul judiciar poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea actelor sau operaţiunilor frauduloase ale debitorului în dauna drepturilor creditorilor, în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii.

(2) Următoarele acte sau operaţiuni ale debitorului vor putea fi anulate, pentru restituirea bunurilor transferate sau a valorii altor prestaţii executate:

……………………………………………………………………………………

f) plăţile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii, dacă scadenţa lor fusese stabilită pentru o dată ulterioară deschiderii procedurii; ” 

Potrivit art. 120 din lege ” - (1) Terţul dobânditor în cadrul unui transfer patrimonial, anulat potrivit prevederilor art. 117, va trebui sa restituie averii debitorului bunul transferat sau, dacă bunul nu mai există ori există impedimente de orice natură pentru preluarea acestuia de către debitor, terţul va restitui valoarea acestuia de la data transferului efectuat de către debitor, stabilită prin expertiza efectuată în condiţiile legii. în caz de restituire, părţile vor fi repuse în situaţia anterioară astfel încât sarcinile existente la data transferului vor fi reînscrise;

(2) Terţul dobânditor, care a restituit averii debitorului bunul sau valoarea bunului ce-i fusese transferat de către debitor, va avea împotriva averii debitorului o creanţă egală cu preţul plătit, la care se poate adăuga cel mult sporul de valoare a bunului, determinat de eventualele investiţii efectuate de acesta, cu condiţia ca terţul să fi acceptat transferul cu bună-credinţă şi fără intenţia de a-i împiedica, întârzia ori înşela pe creditorii debitorului. La cererea sa, terţul dobânditor de bună-credinţă va fi înscris în tabelele de creanţe cu creanţa născută în urma restituirii bunului sau valorii acestuia către averea debitorului potrivit prezentului articol şi va putea participa la distribuiri potrivit prevederilor art. 161 pct. 4. Terţul dobânditor de rea-credinţă va fi îndreptăţit să primească doar preţul plătit şi va putea participa la distribuiri de sume potrivit prevederilor art. 161 pct. 10 lit. a). Reaua-credinţă a tertului dobanditor trebuie dovedită;

(3) Daca terţul dobânditor nu restituie bunul sau valoarea acestuia de bunăvoie sau pe calea unei tranzacţii, creanţa acestuia, născută în temeiul alin. (2), va putea fi pretinsă numai pe calea cererii reconvenţionale formulate în cadrul acţiunii îndreptate împotriva sa potrivit prevederilor art. 117 ”.

 Din dispoziţiile legale sus citate rezultă următoarele:

 -  datoriilor nescadente achitate de debitor în cele 6 luni anterioare  datei deschiderii procedurii de insolvenţă, pot fi anulate de instanţă la cererea administratorul judiciar/lichidatorul judiciar ;

- intenţia de fraudă a  debitorului  nu trebuie dovedită, aceasta prezumându-se;

- pentru admiterea acţiunii nu este necesar ca terţul să fi acţionat cu rea credinţă;

- efectul admiterii acţiunii este repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Instanţa apreciază că dispoziţiile legale sus citate sunt incidente doar în ipoteza în care  debitorul achită datoriile nescadente din resursele sale financiare, întrucât doar în acest caz, urmare admiterii acţiunii, sumele de bani achitate de debitor unui creditor  ale cărui creanţe nu erau exigibile la data deschiderii procedurii, se pot întoarce în patrimoniu debitorului.

În cazul în speţă creanţa creditorului S.C. ATD S.R.L  nu a fost plătită din disponibilităţile băneşti aparţinând debitorului, ci a fost plătită de  OTP BR S.A. în baza contractul de credit ( Plafon pentru scrisori de garanţie) nr. C17002007002447/04.10.2017, modificat ulterior prin mai multe acte adiţionale.

Faptul că lichidatorul judiciar MRL S.P.R.L, nu l-a chemat în judecată şi pe creditorul OTP BR S.A., deşi putea să o facă în temeiul dispoziţiilor art. 68 cod. proc. civ, precum şi împrejurarea că nici creditorul OTP BR S.A., nu a formulat cerere de intervenţie principală în baza art. 61 cod procedură civilă, prin care să solicite ca pârâta S.C. ATD S.R.L  să-i restituie suma de bani în discuţie conduc la concluzia că  acţiunea nu poate fi admisă, întrucât instanţa nu poate obliga pe pârâta S.C. ATD S.R.L  să restituie  suma de 251.943,31 lei în contul averii debitorului S.C. IDG S.R.L

În consecinţă, fără să mai analizeze care dintre facturile anexate cererii de către lichidatorul judiciar nu erau scadente la data deschiderii procedurii insolvenţei (28.10.2015), întrucât ar fi de prisos, în temeiul art. 45 din Legea 85/2014, va dispune potrivit dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge acţiunea formulată de reclamantul-lichidator judiciar MRL I SPRL, cu sediul ales în ………în contradictoriu cu pârâţii SC „IDG” SRL prin administrator special, cu sediul în, nr. de înregistrare la ORC şi S.C. ATD S.R.L., cu sediul în

Cu apel în termen de 30 de zile de la publicare în B.P.I.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 05.10.2016.

Domenii speta

Spete similare