Pensii

Sentinţă civilă 27 din 02.03.2017


Contestaţie decizie medicale asupra capacităţii de muncă. Schimbare grad de invaliditate avut anterior în urma revizuirii medicale, prin reaprecierea diagnosticului pacientului de către medicul expert al asigurărilor sociale, fără investigaţii şi analize suplimentare şi obligatorii şi fără a expune cu claritate motivele care au condus la abordarea individuală a cazului aşa cum se statuează în Introducerea la HG 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă. Lipsa unor documente la  revizuirile anterioare nu justifică motivaţia reaprecierii stadiului de boală şi nu pot pune în discuţie gradul de invaliditate obţinut anterior. Medicul expert al asigurărilor sociale medicale, cât şi comisia medicală de soluţionare a contestaţiilor, la revizuirea medicală nu se pot substitui în atribuţiile de verificare a pensionarilor de invaliditate, procedură reglementată conform Ordinului nr.1418/11.10.2010.

Tribunalul Mehedinţi-sentinţa din 02.03.2017

Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 15.07.2016 contestatorul  N. I. a formulat contestaţia împotriva Deciziei medicale asupra capacităţii de muncă nr.305/15.06.2016 emisă de C.N.P.P. - Comisia Medicală de Contestaţii Craiova şi a Deciziei medicale asupra capacităţii de muncă nr.761/27.04.2016 emisă de CTP Mehedinţi - Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună anularea acestor decizii şi menţinerea încadrării în gradul II de invaliditate, cu acordarea drepturilor de pensie aferente şi obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, contestatorul a arătat că urmare a problemelor grave de sănătate şi în urma expertizării făcute de Comisia de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, la doctor B. D., în anul 2007 a fost pensionat ca persoană cu grad de invaliditate II.

Contestatorul a arătat că primele semne ale bolii au apărut în anul 2007, când a fost internat de urgenţă la Spitalul Bagdasar Arseni unde în urma investigaţiilor făcute laminectomie decompresivă L4, L5, a fost externat cu suspiciunea de mielom multiplu, fiind trimis şi pentru alte analize la Clinica de Hematologie.

În data de 17.12.2007. contestatorul a fost internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin, unde în unor analize, respectiv electroforeza, de proteine, puncţie osoasă, infiltraţie 98% cu celule mielomatoase a fost diagnosticat cu mielon multiplu.

Contestatorul a maia arătat că a fost şi este tratat cu chimipterapie, iniţial cu Melfalan şi Prednison, apoi a făcut două cure cu Velcade fiecare cu durata de 6 luni, iar în continuare este tratat cu Zometa şi Antialgice la Clinica de Oncologie Drobeta Turnu Severin, unde este luat în evidenţă cu mielom multiplu std.II B, fiind tratat de doctor Pleşan Constantin.

Contestatorul a menţionat că prezentându-se în data de 27.04.2016 la Comisia de expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă pentru examinare, fiindu-i indicat de către doctor B. D. să repete mai multe analize, aceasta i-a spus contestatorului că nu sunt corecte, iar ca urmare a fost emisă Decizia medicală asupra capacităţii de muncă din data de 27.04.2016.

Prin Decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr.761/27.04.2016 emisă de Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi - Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, contestatorul a fost trecut de la gradul de invaliditate II, pe care l-a avut din anul 2007, la gradul de invaliditate III.

Contestatorul a arătat că a înţeles să conteste decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr.761/27.04.2016 emisă de Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi - Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, în termenul prevăzut de lege, iar prin Decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr.305/15.06.2016 emisă de CNPP - Comisia Medicală de Contestaţii, a fost menţinut rezultatul deciziei contestate.

Contestatorul consideră cele două decizii medicale asupra capacităţii de muncă sunt nelegale, în ambele stabilindu-se o capacitate de muncă redusă cel puţin jumătate, precum şi încadrarea din gradul II de invaliditate, avut anterior, la gradul III de invaliditate.

În dovedirea celor arătate, contestatorul înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri şi proba cu expertiză de specialitate medicală.

În drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr.78/263/2010, Hotărârea CEDO pronunţată în cauza KOROSEC C. Slovenia.

 În procedura regularizării acţiunii conform art.200 alin.2 Cod procedură civilă, avocatul contestatorului a complinit lipsurile cererii de chemare în judecată, a depus împuternicire avocaţială şi cele două decizii medicale asupra capacităţii de muncă, contestate, respectiv decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr.761/27.04.2016 emisă de Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi - Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă şi Decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr.305/15.06.2016 emisă de Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Medicală de Contestaţii.

Avocatul contestatorului a depus completarea la cerere, prin care a arătat că prin Decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr.305/15.06.2016 emisă de Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Medicală de Contestaţii s-a menţinut rezultatul deciziei medicale asupra capacităţii de muncă nr.761/27.04.2016 emisă de Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi - Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, cu toate că starea de sănătate a contestatorul s-a deteriorat, având în vedere că suferă de o boală incurabilă care, treptat avansează şi care nu poate fi vindecată.

Ca urmare, contestatorul înţelege să conteste cele două decizii medicale asupra capacităţii de muncă, în ambele stabilindu-se o capacitate de muncă cel puţin jumătate precum şi încadrarea din gradul II de invaliditate, avut anterior, la gradul III de invaliditate.

În drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr.78/263/2010, Hotărârea CEDO pronunţată în cauza KOROSEC C. Slovenia şi a arătat că înţelege să probeze susţinerile cu înscrisuri, acte medicale şi proba testimonială cu martorul P. C..

La completarea la cerere au fost depuse, în copie, următoarele înscrisuri: buletine de analize medicale din 11.12.2007 şi 13.12.2007, hemograma, bilet de ieşire din spital din perioada internării 17.12.2007 – 20.12.2007, scrisoare medicală din 13.12.2007, bilet de externare 24.04.2012, buletin de interpretare imagistică prin rezonanţă magnetică din 23.04.2013, bilet de externare/scrisoare medicală din 08.04.2013, puncţie medulară nr. 834/03.12.2015, notificare pentru tratament nr.30145426012016, bilet de externare/ scrisoare medicală din 21.05.2016, bilet de externare/ scrisoare medicală din data de 17.05.2016, bilet de externare/ scrisoare medicală din 12.05.2015, buletin de rezultate analize din data de 17.06.2016, extras din Hotărârea nr. 155/23.02.2011 a Guvernului, decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr. 761/27.04.2016, decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr.305/15.06.2016, carte de identitate, buletin de solicitare examen tomodensiometric nr. înregistrare C.T.2408 şi buletin de externare din data de 20.05.2016.

În baza art.201 alin.1 Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată şi completarea la cerere, precum şi înscrisurile depuse au fost comunicate intimatelor.

Intimata Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi - Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă nr.1 a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată pentru următoarele motive:

În fapt, contestatorul contestă Decizia medicala asupra capacităţii de munca cu nr.305/15.06.2016 emisă de Comisia Medicala de Contestaţii Craiova din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice pentru motivul ca i-a fost menţinut gradul III de invaliditate acordat prin Decizia medicala cu nr.761/27.04.2016 emisa de Cabinetul de expertiza medicală din cadrul C.J.P. Mehedinţi  (decizie pe care a contestat-o la Comisia Medicala de Contestaţii Craiova).

Contestatorul pretinde ca decizia medicala prin care i-a fost schimbat gradul de invaliditate din II în gradul de invaliditate III nu este legala şi solicită repunerea în gradul II de invaliditate invocând faptul că din documentele medicale rezultă ca starea sa de sănătate este deteriorata şi că suferă de numeroase afecţiuni care ar justifica menţinerea gradului II de invaliditate.

Contestatorul  s-a pensionat medical din anul 2007 având iniţial gradul II de invaliditate, aşa cum arata şi în acţiunea introductivă.

Acest grad de invaliditate  i-a fost menţinut până in 2016 când, prezentându-se la revizuirea medicala, în urma documentaţiei medicale depuse a fost trecut din gradul de invaliditate II în gradul III de invaliditate, prin decizia medicala cu nr.761/27.04.2016.

Contestând aceasta decizie, aşa cum prevăd dispoziţiile Legii nr.263/2010, la Comisia Medicala de Contestaţii Craiova, comisia a soluţionat contestaţia contestatorului în sensul păstrării gradului III de invaliditate acordat prin decizia medicala iniţială contestată.

Aceasta decizie de menţinere a gradului III de invaliditate a fost emisă în baza examenului clinic şi a actelor medicale depuse la dosarul medical.

S-a constatat astfel, aşa cum se menţionează şi în decizie, că deficienţa funcţională este medie iar capacitatea de munca este redusa cel puţin la jumătate, aceste criterii constituind motivul şi temeiul acordării gradului III de invaliditate.

Potrivit art.80 din Legea 263/2010 concluziile expertizării de către comisiile regionale de expertiza medicala (în cazul de faţă Comisia Medicala de Contestaţii Craiova ) sunt definitive şi obligatorii.

În concluzie, Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi - Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă având în vedere apărările formulate şi înscrisurile depuse, a solicitat să se constate că asupra stării de sănătate a contestatorului, ce a determinat trecerea la gradul II de invaliditate în gradul III de invaliditate, s-au pronunţat organele special abilitate, motiv pentru care solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

La primul termen de judecată, din oficiu instanţa a dispus emiterea unei adrese către intimatele Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi - Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă şi C.N.P.P. - Comisia Medicală de Contestaţii Craiova cu următoarele menţiuni:

- documentaţia iniţială de la baza încadrării contestatorului în grad de invaliditate II şi ultima revizuire când a fost acordat gradul II de invaliditate contestatorului;

- documentaţia de la baza încadrării contestatorului în grad de invaliditate III prin decizia medicală nr. 761/27.04.2016 emisă de Cabinetul de expertiză medicală din cadrul Casei Judeţene de Pensii Mehedinţi şi documentaţia de la baza soluţionării contestaţiei formulate de către contestator;

- contestaţia contestatorului formulată împotriva deciziei medicale  nr. 761/27.04.2016 emisă de Cabinetul de expertiză medicală din cadrul Casei Judeţene de Pensii Mehedinţi.

Din adresa nr. 1229/14.2011.2016 depusă la dosar de intimata Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Medicală de Contestaţii Craiova, rezultă că potrivit Ordinului nr. 1283/30.11.2014 emis de Preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice, în baza art. 9 din Statutul CNPAS, conducerea Caselor Teritoriale de Pensii şi Compartimentele juridice din cadrul acestora vor îndeplini atribuţia de reprezentare a Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă în litigiile ce au ca obiect deciziile medicale asupra capacităţii de muncă emise de comisiile medicale de contestaţii din cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.

La termenul de judecată din data de 17.11.2016 au fost depuse de către avocat M. M. pentru contestator acte medicale privind pe contestator anterior şi ulterior încadrării în gradul de invaliditate III, respectiv următoarele: contestaţia formulată de contestator şi înaintată la Comisia Medicală de Contestaţii în ceea ce priveşte trecerea de la gradul II la gradul III, bilet de ieşire din spital – data eliberării 21.12.2007, bilet de ieşire din spital – data eliberării 28.01.2008, bilet de externare – scrisoare medicală din data de 22.02.2008, bilet de externare – scrisoare medicală din data de 22.05.2008, buletin de interpretare imagistică prin rezonanţă magnetică din data de 23.04.2013, buletin de solicitare examen tomodensiometric din  data de 20.05.2016, bilet de externare Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin – data externării 20.05.2016,  bilete de externare/scrisoare medicală din data de 31.05.2016, din 19.02.2016, din data de 29.02.2016, 14.03.2016, bilete de externare/scrisoare medicală din data de 24.03.2016,  04.04.2016, 14.04.2016, 26.04.2016, 06.05.2016, bilete de externare/scrisoare medicală din data de 12.05.2016, din data de 17.05.2016, din data de 27.05.2016, 31.05.2016, 07.06.2016, 17.06.2016, 29.08.2016, 30.09.2016, 19.10.2016, bilete de ieşire din spital din data de 21.12.2007, din data de 28.01.2008, bilete de externare din data de 22.02.2008, din data de 22.05.2008 şi buletin de solicitare examen tomodensiometric din  data de 23.04.2013.

La acelaşi termen de judecată au fost depuse de către consilierul juridic al intimatei Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi - Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă următoarele înscrisuri: cererea formulată de contestator la data de 28.03.2008, fişa medicală nr. 7615/11.03.2008, certificat medical nr. 149/14.02.2008, buletin analize din data de 07.02.2010, buletin de analize medicale nr. 428/10.12.2007, buletine de analize medicale – secţia 7 Spitalul Clinic de Urgenţă Prof. Dr. D.Bagdasar din data de 10.12.2007,  buletin de analize din data de 11.12.2007 de la Spitalul Clinic de Urgenţă Prof. Dr. D.Bagdasar - Arseni, scrisoare medicală din data de 13.12.2007, buletine de ieşire din spital  din data de 21.12.2007, 28.01.2008, din data de 18.02.2008, din data de 17.03.2008, documentar nr. 667 de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă din 28.05.2008, decizia asupra capacităţii de muncă 667/28.03.2008, program recuperator  nr. 757/18.06.2013, buletin de solicitare examen tomodensiometric din  data de 23.04.2013,  bilete de externare/scrisoare medicală din data de 16.05.2013, 17.06.2013, din data de 08.07.2013, bilet de externare/scrisoare medicală fişa de spitalizare de zi nr. 2378 din data de 19.07.2013, din data de 19.08.2013, bilete de externare/scrisoare medicală din data de 09.09.2013, 13.09.2013, 30.09.2013, 01.11.2013, in data de 28.01.2014, buletine analize medicale din data de 23.04.2014, din data de 24.04.2014, 23.04.2014, referat medical nr. 1872/23.04.2014, bilete de externare/scrisoare medicală din data de 23.04.2014, referat medical nr. 2051/29.04.2014, concluziile expertizei medicale la revizuire nr. 1287/29.06.2014, decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr. 807/29.04.2014, program recuperator nr. 807/29.06.2014, bilete de externare/scrisoare medicală din data de 19.05.2014, din data de 29.08.2014, 03.11.2015, 25.11.2015, 03.12.2015, din data de 28.01.2016, 19.02.2016, din data de 26.02.2016, bilete de externare/scrisoare medicală din data de 29.02.2016, 14.03.2016, 18.03.2016, 21.03.2016, 24.03.2016, 30.03.2016, 04.04.2016, referat medical nr. 664/19.04.2016, referat medical nr. 2268/12.04.2016, buletin de interpretare rezonanţă magnetică nr. 1761/03.12.2008, hemogramă, puncţie medulară nr. 834/03.12.2015, bilet de trimitere nr. 1294/26.04.2016, buletin de analize medicale din data de 26.04.2016, concluziile expertizei medicale la revizuire din data de 27.06.2016 şi decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr. 761/27.04.23016.

La termenul de judecată din data de 08.12.2016, raportat la concluziile expertizei medicale la revizuire (fila 177 din dosarul cauzei), concluzii întocmite de către medicul expert al asigurărilor sociale, instanţa a dispus emiterea unei adrese către Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă din cadrul Casei Teritoriale de Pensii Mehedinţi şi către Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi cu menţiunea să explice  conţinutul acestor concluzii, respectiv să detalieze cu privire la schimbarea gradului de invaliditate al contestatorului, din gradul II de invaliditate la gradul III de invaliditate, inclusiv din punct de vedere al termenilor medicali utilizaţi, al adnotărilor făcute în cuprinsul deciziei cât şi motivaţia schimbării gradului de invaliditate în ceea ce îl priveşte pe contestator.

A fost emisă adresă şi către intimata Comisia Medicală de Contestaţii Craiova, cu menţiunea de a depune raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă privind pe contestator  pe baza căruia a fost emisă decizia de încadrare în gradul III de invaliditate, iar faţă de faptul că în decizia nr. 305/15.06.2016 emisă de Comisia Medicală de Contestaţii Craiova, s-a consemnat că a avut loc şi examenul clinic al contestatorului, s-a solicitat intimatei Comisia Medicală de Contestaţii Craiova să depună la dosarul cauzei şi fişa de examinare personală a contestatorului, concluzii medicale de examinare întocmite cu această ocaziei iar în situaţia în care pentru soluţionarea contestaţiei au avut noi investigaţii sau examinări de specialitate, să le menţioneze şi să le înainteze în copie în dosar.

Prin adresa emisă către Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi a fost făcută şi menţiunea să depună  raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă privind pe contestator  pe baza căruia a fost emisă decizia de încadrare în gradul III de invaliditate şi fişa de examinare personală a contestatorului, concluzii medicale de examinare întocmite cu această ocaziei iar în situaţia în care pentru soluţionarea contestaţiei au avut noi investigaţii sau examinări de specialitate, să le menţioneze şi să le înainteze în copie în dosar.

Intimata Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi - Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă a depus cu adresa nr.R5265/03.01.2017,  răspunsul cu nr.3854/28.12.2016 întocmit de Cabinetul nr. 1 din cadrul Expertizei Medicale, arătând că acest răspuns motivează acordarea după revizuire a gradului III de invaliditate confirmat şi de către Comisia Medicală de Contestaţii Craiova, iar potrivit art. 80 din Legea nr. 263/2010 concluzia expertizării de către comisia medicală de contestaţii este definitivă şi obligatorie.

 Prin răspunsul depus la dosar cu adresa nr.2251/15.02.2017 de Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi a arătat că documentaţia în baza căreia s-a pronunţat Decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr.761/27.04.2016 emisă de Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi - Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă este aceeaşi documentaţie în baza căreia s-a pronunţat şi Decizia Medicală asupra capacităţii de muncă nr.305/15.06.2016 emisă de CNPP - Comisia Medicală de Contestaţii.

Prin urmare, Comisia Medicală de Contestaţii, menţinând gradul III de invaliditate, s-a pronunţat în baza aceleaşi documentaţii, nefiind necesare şi neefectuându-se noi investigaţii sau alte examinări de specialitate.

În ceea ce priveşte Raportul de expertiză medicală, s-a arătat că în procedura de lucru internă documentul intitulat „Raport de expertiză”, există doar la pensionarea iniţială de invaliditate (la prima evaluare medicală) aşa cum prevăd dispoziţiile art. 71 alin.3 din lege.

La revizuirile medicale ulterioare se utilizează formularul intitulat „Concluziile expertizei medicale la revizuire” iar un asemenea înscris din data de 27.04.2016 a fost depus, acesta stând la baza emiterii deciziei iniţiale cu nr.761/27.04.2016 fiind cenzurat şi de către Comisia Medicală de Contestaţii care a analizat contestaţia şi s-a pronunţat prin Decizia CMC nr. 305/15.06.2016 de menţinere a gradului III de invaliditate.

Referitor la solicitarea instanţe, în sensul explicării concluziilor expertizei medicale şi din punct de vedere al termenilor medicali utilizaţi, C.J.P Mehedinţi a menţionat că prin adresa nr. R5443/30.12.2016 depusă la dosarul cauzei, medicul expert a explicat atât evoluţia simptomatologiei contestatorului cât şi motivul pentru care acesta s-a încadrat în gradul III de invaliditate.

La răspunsul depus cu adresa nr. R5265/04.01.2017 de către Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi  au fost anexate următoarele înscrisuri: precizării Comisia Medicală de Contestaţii Craiova înregistrată sub nr. 84/25.01.2017 şi concluziile expertizei medicale la revizuire.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:

Reclamantul este pensionar de invaliditate din anul 2008, încadrat în gradul II de invaliditate, conform Deciziei nr. 667/28.03.2008 emisă de Cabinetul de expertiză medicală asupra capacităţii de muncă din cadrul Casei Judeţene de Pensii Mehedinţi, cu diagnosticul clinic de Mielom multiplu stad. III B chimiotratat (fila 131).

Acest grad de invaliditate i-a fost menţinut până în anul 2016 când, în urma revizuirii medicale, conform art.78 din Legea nr. 263/2010, conform Deciziei medicale asupra capacităţii de muncă nr. 791/27.04.2016 a Cabinetului de Expertiză Medicală a Capacităţii de muncă din cadrul Casei Teritoriale de Pensii Mehedinţi, i-a fost schimbat gradul de invaliditate din II în gradul III, stabilindu-se capacitatea de muncă pierdută cel puţin jumătate (fila 27).

Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestaţie  şi prin Decizia nr. 305 din 15.06.2016 a Comisiei Medicale de Contestaţii Craiova – C.N.P.P. a fost menţinut gradul 3 de invaliditate (fila 28).

Prin contestaţia înregistrată la instanţă reclamantul solicită anularea acestor decizii, menţinerea încadrării în gradul II de invaliditate, cu acordarea pensiei aferente considerând nejustificată modificarea gradului iniţial, faţă de diagnosticului avut de Mielom multiplu stadiul III B, tratamentul urmat şi evoluţia bolii, solicitând şi efectuarea unui expertize medicale de specialitate.

Prin întâmpinare pârâta Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi solicită respingerea acţiunii, arătând că, în urma examenului clinic şi a actelor medicale depuse la dosarul medical s-au pronunţat organele special abilitate, invocând dispoziţiile art.80 din Legea nr. 263/2010 potrivit cărora concluziile expertizării de către Comisia Medicală de Contestaţii Craiova sunt definitive şi obligatorii.

Cu privire la aceste argumente de apărare ale pârâtei, instanţa reţine că, sintagma  obligatorii şi definitive din cuprinsul art. 80 din Legea nr. 263/2010 ce caracterizează concluziile expertizei efectuate de INEMRCM, centrele medicale de expertiză medicală a capacităţii de muncă  sau comisiile centrale de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau comisiile centrale  de expertiză medico – militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii, are în vedere raportul acestor instituţii cu serviciile teritoriale de expertiză medicală a capacităţii de muncă care au emis deciziile iniţiale asupra capacităţii de muncă, respectiv obligativitatea concluziilor expertizei pentru aceste din urmă entităţi, care se reflectă în emiterea unor noi decizii medicale asupra capacităţii de muncă (în acest caz, Decizia nr. 257/2014 a Curţii Constituţionale referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate  a dispoziţiilor art. 80 alin.1 şi art. 191 alin.1 din Legea nr. 263/2010, publicată în Monitorul Oficial, nr. 525 din 15 iulie 2014).

Astfel, aceste decizii pot fi contestate în faţa comisiilor medicale de contestaţii iar soluţiile pronunţate de aceste din urmă comisii pot fi atacate în faţa instanţelor de judecată potrivit art. 71 alin.6 şi 9 din Legea nr. 263/2010.

Potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 263/2010 pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodice, după fiecare revizuire medicul expert stabilind dacă pentru aceştia se menţine gradul de invaliditate, se încadrează un alt grad sau s-a constatat redobândirea capacităţii de muncă.

Conform H.G.155/2011 pentru aprobarea criteriilor şi normelor  de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradul I, II şi III de invaliditate, expertiza medicală a capacităţii de muncă este o formă de asistenţă medico – socială  care evaluează, prin metode şi tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice şi funcţionale, în vederea prestaţiilor de asigurări sociale.

Totodată, potrivit art. 4 pct.1 din H.G nr. 1229/2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional  de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi  serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacităţii de muncă, activitatea de expertiză medicală a capacităţii de muncă se desfăşoară în cadrul cabinetelor teritoriale de expertiză medicală şi a serviciilor de expertiză medicală judeţene care funcţionează în cadrul caselor teritoriale de pensii, precum şi în cadrul INEMRCM iar la punctul 2 se prevede expres că unităţile prevăzute la aliniatul 1 sunt singurele unităţi de profil abilitate să efectueze evaluarea capacităţii de muncă, revizuirea medicală, stabilirea incapacităţii adaptative şi după caz, încadrarea într-un grad de invaliditate prin decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

Concluzionând, se reţine că, dispoziţiile legale susmenţionate statuează posibilitatea de contestare a deciziilor medicale prin care se stabileşte existenţa şi gradul unei stări de invaliditate – sub acest aspect art. 102 din H.G nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 prevăd expres că pot face obiectul contestaţiei orice elemente relevante pentru stabilirea dreptului la pensia de invaliditate, înscrise în decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

Se mai reţine că, pensionarul are posibilitatea să conteste inclusiv în faţa instanţei de judecată concluziile efectuate de INEMRCM, Centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă iar instanţa de judecată poate dispune efectuarea unei noi expertize medicale în cauză pentru a confirma ori infirma cele dispuse în decizia medicală  asupra capacităţii de muncă supuse contestării iar a interpreta în sensul că,  dispoziţiile art. 80 alin.1 din Legea nr. 263/2010 că expertiza efectuată este definitivă iar instanţa este ţinută de concluziile comisiilor medicale ar echivala cu îngrădirea accesului efectiv la instanţă al reclamantului (Hotărârile CEDO în cauza Mihailov c. Bulgariei şi în cauza Korošec contra Sloveniei).

Potrivit art. 102 alin.1 H.G nr. 257/2011 pot face obiectul contestaţiei orice elemente relevante pentru stabilirea dreptului la pensia de invaliditate, înscrise în decizia medicală asupra capacităţii de muncă, iar în speţă, reclamantul contestă gradul de invaliditate acordat la ultima revizuire medicală.

Instanţa a solicitat relaţii de la pârâtă, documentaţia iniţială de la baza încadrării reclamantului în gradul II, de la ultima revizuire când a fost menţinut acest grad şi de la baza încadrării în gradul III prin Decizia nr. 761/27.04.2016 emisă de Cabinetul de expertiză medicală şi Decizia nr. 305/15.06.2016 a Comisiei Medicale de Contestaţii Craiova şi motivaţia schimbării gradului de invaliditate în ceea ce îl priveşte pe contestator, având în vedere că în cuprinsul întâmpinării depuse nu s-a argumentat acest aspect.

Din actele şi lucrările dosarului reţine că prin decizia asupra capacităţii de muncă nr. 667/28.03.2008 s-a stabilit încadrarea reclamantului în gradul II de invaliditate, data revizuirii invalidităţii – 21.03.2008, cu diagnostic  Mielom multiplu stadiul III, chimiotratat, diagnostic funcţional – deficienţă funcţională accentuată (fila 181 dosar), avându-se în vedere documentaţia şi expertiza medicală a capacităţii de muncă  a Cabinetului de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul Casei Judeţene de Pensii Mehedinţi.

Acest grad de invaliditate a fost menţinut şi la revizuirile medicale ulterioare până la data de 27.04.2016.

Ultima decizie de revizuire medicală care menţine gradul II de invaliditate este Decizia nr. 807/29.04.2014 a aceluiaşi Cabinet de expertiză medicală a capacităţii de muncă (fila 152 dosar), concluziile expertizei medicale la revizuire confirmând diagnosticul clinic : Mielom multiplu, Recidivă tumorală, HDL4- L5 – operat, diagnostic funcţional: Deficienţă globală accentuată, incapacitate adaptativă 70% (fila 151 dosar).

S-a stabilit termen de revizuire la data de 06.04.2016, fiind menţionat în cuprinsul deciziei ca la revizuirea medicală periodică reclamantul să prezinte referat oncologic cu set de analize, examen neurologic.

Conform documentaţiei de la baza deciziei de revizuire, comunicată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi, respectiv programul recuperator completat de medicii curanţi, biletele de externare din spital – Centrul de oncologie Drobeta Turnu Severin, referat medical de specialitate neurologic eliberat de S.C Medicală Sănătatea, referat medical al medicului curant – specialitatea oncologie, rezultă că reclamantul este diagnosticat cu Mielom multiplu, Recidivă tumorală, cu infiltraţie mielomatoasă 80%.polichimiotratat, urmând tratament cu Velcade (filele 153 – 176 dosar).

La solicitarea instanţei pârâta a depus la dosar şi documentaţia medicală de la baza încadrării contestatorului în gradul de invaliditate II şi de la ultima revizuire când s-a menţinut acest grad de invaliditate (pag 107 – 153), documentaţie care confirmă diagnosticul Mielom multimpu  stadiul III B chimiotratat, în acest sens fiind emise deciziile asupra capacităţii de muncă nr. 667/28.03.2008 şi 807 /29.04.2014.

La prezentarea la revizuirea medicală obligatorie la data de 27.04.2016, din actele medicale depuse la dosar rezultă că reclamantul se afla în evidenţa Cabinetului oncologic din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta - Turnu Severin şi a centului de oncologie Drobeta - Turnu Severin, cu diagnosticul Mielom Multiplu stadiul III A Recidivă Tumorală tratat cu chimioterapie  şi Velcade.

Conform procedurii emiterii deciziei asupra capacităţii de muncă la revizuirea medicală reglementată de art. 78 din Legea nr. 263/2010 şi, art.92 , capitolul IV B din H.G 257/2011pentru aprobarea Normelor de aplicare a procedurilor Legii nr. 263/2010 medicul expert procedează la examinarea medicală a persoanei în cauză , la analizarea documentaţiei medicale prezentate, completarea concluziilor medicale la revizuire şi emiterea deciziei medicale asupra capacităţii de muncă.

Potrivit art. 78 alin.6 din Legea nr. 263/2010 decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri la contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 71 din lege, în dispoziţiile art. 71 alin.3  menţionat regăsindu-se aceeaşi procedură: - examinare clinică şi analizare documente medicale în muncă cărora medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizii asupra capacităţii de muncă.

Dispoziţiile art. 91 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, în ceea ce priveşte revizuirea medicală prevăd ca document întocmit de medicul expert “concluziile medicale la revizuire ”, document care în speţă a fost întocmit şi din care rezultă că reclamantul are diagnostic clinic: Mielom multiplu în remisiune, Diagnostic functional: Deficienţă globală medie, incapacitate adaptativă: 50%, conclizionând că după expertizare reclamantul se încadrează în gradul 3 de invaliditate (fila 177).

În urma solicitării motivaţiei conţinutului concluziilor medicale întocmit de către medicul expert, prin adresa nr. 3854/28.12.2016 s-a comunicat:

 Pacientul a fost pensionat medical cu gradul II de invaliditate în 28.03.2008, cu diagnosticul de Mielom multiplu în curs de PCT, atât avizul dse pensionare cât şi decizia eliberată fiind semnate de alţi medici experţi. La următoarele revizuiri anuale din perioada 2009 – 2014 dosarul pacientului a fost analizat de alţi medici experţi.

S-a arătat că la revizuirea din aprilie 2016 a fost prima dată când medical  expert a cunoscut pacientul şi a amanlizat dosarul medical, ocazie cu care a constatat următoarele aspecte relevante: la revizuirea din anul 2009 pacientul adusese un singur bilet de internare din martie 2009, pentru revizuirea din anul 2010 doar un bilet de ieşire din aprilie 2009, iar pentru revizuirea din anul 2011 un simplu referat oncologic. În toţi aceşti trei ani nu existau la dosar analize specifice şi obligatorii pentru Mielomul multiplu al pacientului (electroforeza şi imunoelectroforeaza, puncţie medulară osoasă, analize rebale, RMN osos).

La revizuirea din aprilie 2012 pacientul a prezentat un Bilet ieşire în care se consemnează o recădere, deşi analiza Imunoelectroforeza de sânge a proteinelor erau specifice stadiului I de boală (IgG <5g%; Ig A <3g%) şi nu era ataşat buletinul de la puncţia medulară osoasă.

Şi cu toate că se considera recădere a bolii nu s-a început tratament medicamentos specific, bolnavul neprezentând nici la revizuirea din 2013  bilet de ieşire din spital cu evidenţa tratamentului efectuat în anul 2012, iar în 2013 nu prezenta nici anemie, nici calciu seric crescut, nici rezultat al IgG şi IgA.

Pentru revizuirea din anul 2014 au fost analizate comparativ actele aduse la dosar – RMN –ul din aprilie 2013 de coloană lombară cu tomografia similară din 2012 şi s-a constatat că nu mai existau zonele osteolitice la corpii vertebrelor lombare descrise în 2012 şi nu erau buletinele de analize, electroforeza şi imunoelectroforeza.  Cu toate acestea pacientul avea consemnări cu Velcade (tratament specific care se acordă cu aprobarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate) în 2013.

 Având în vedere aceste multiple discrepanţe între rezultatele examenelor paraclinice, diverse bilete de ieşire din spital, lipsa unor analize obligatorii şi simptomatologia pacientului, la revizuirea din aprilie 2016 i-a fost solicitat pacientului să prezinte buletinul de analiză de la puncţia medulară osoasă din decembrie 2007 şi aprilie 2012 (care erau doar consemnate, fără a fi prezentate în dosar buletinele de analize effective, în origina, semnate de specialist hematolog sau anatomopatolog ) precum şi rezultatele de la investigaţii pe care nu le avea în dosar.

Pacientul a adus doar rezultatul puncţiei medulare osoase din 2007 şi un rezultat din decemnrie 2015, precum şi un RMN coloană lombară şi pelvis din decembrie 2008. I-a fost solicitată deasemenea şi o electroforeză şi imunoelectroforeză  (specifice şi obligatorii pentru mielomul multiplu), dar bolnavul s-a prezentat cu o electroforeză efectuată în aceeaşi zi, fără imunoelectroforeză (aceasta determină diferenţa IgG, IgA şi IgM – proteine specifice pentru boala pacientului, fiind făcută menţiunea că efectroforeza durează tehnic 2 zile.

Aprecierea încadrării în gradul III de invaliditate  (decizia nr. 761/27.04.2016) a respectat criteriile medicale şi funcţionale din H.G 155/2011, Monitorul official partea I nr. 224 bis/31.03.2011 pagina 69 şi anume pacient cu Mielom multiplu stadiul I/II cu dureri moderate osoase, fără anemie (Hb=13.0g/dl, fără afectarea funcţiei renale (creatinină valori normale, creatinină = 0.93 mg%), cu trombocite şi leucocite normale, cu VSH crescut şi ultima calcemie normală.

Conform criteriilor din HG 155/2011 bolnavul ar fi putut fin încadrat şi în stadiul I de boală, adică deficienţă uşoară, adică grad O de invaliditate, dar a fost luat în considerare faptul că bolnavul se află în tratament chimioterapie şi a fost încadrat în grad 3.

Gradul 2 de invaliditate în Mielomul multiplu se acordă  pentru bolnav în stadiul III de boală care presupune anemie accentuată (Hb mai mic de 8 g/de; ca >12mg%, leziuni osoase avansate, IgG > 7 g/dl, IgA < 5 g/dl, Ig M > 12 g/24 h, complicaţii renale, infecţioase, neurologice, ceea ce nu se regăsesc în datele clinico – biologice ale pacientului.

S-a făcut menţiunea că la contestaţia analizată de Comisia de contestaţii de la Craiova, pacientului i s-au solicitat analize medicale recente la Clinica Synevo din Craiova dar pacientul nu le-a adus pe toate, analiza cea mai specifică – electroforeza şi imunoelectroforeza – fiind tot în lucru  la data prezentării la comisie , această analiză are o durată de lucru de circa 2 zile.

În concluzie, a apreciat medicul expert că încadrarea în gradul 3 de invaliditate a respectat litera şi spiritul HG 155/2011.

Din răspunsul comunicat se reţine că medicul expert al asigurărilor sociale a avut în vedere următoarele:

- la revizuirile anterioare din perioada 2009 – 2016 nu existau analize specific şi obligatorii pentru Mielomul multiplu al pacientului (electoforeza, imunoelectroforeza, puncţie medulară osoasă, analize renale, RMN osos);

-există multiple discrepanţe între rezultatele examenelor paraclinice, diverse bilete de ieşire din spital, lipsa analizelor obligatorii şi simptomatologia pacientului, deşi pacientul are consemnări de tratament cu Velcade (tratament specific care se acordă cu aprobarea Casei naţionale de Asigurări de Sănătate, în 2013.

-la revizuirea din aprilie 2016 a solicitat pacientului să prezinte buletinul de analize de la puncţia medulară osoasă din decembrie 2007 şi  aprilie 2012, care erau consemnate la dosar şi rezultate de la alte investigaţii.

- pacientul a prezentat doar rezultatul puncţiei medulare osoase din 2007 şi un rezultat din decembrie 2015, precum şi un RMN coloană lombară şi pelvis din decembrie 2008, o electroforeză efectuată în aceeaşi zi, imunoelectroforeză.

-a apreciat încadrarea în gradul III de invaliditate conform criteriilor medicale şi funcţionale din H.G 155/2011, fiind pacient cu Mielom multiplu stadiul I/II.

Totodată prin decizia asupra capacităţii de muncă nr.761/27.04.2016, a dispus ca reclamantul să prezinte la revizuirea următoare o serie de analize şi investigaţii şi bilet de spitalizare Hematologie, dar din Bucureşti sau Timişoarea, deşi reclamantul are domiciliul în Drobeta Turnu Severin.

Rezultă că schimbarea gradului de invaliditate a avut loc ca urmare a reaprecierii diagnosticului functional iniţial şi a deficienţei funcţionale, în cocluziile medicale la revizuire  menţionează că reclamantul are diagnostic clinic: Mielom multiplu în remisiune, , iar în explicaţiile communicate instanţei indică  stadiul I/II de boală, deşi toate actele medicale, inclusiv referatul medicului currant, specialist pentru afecţiunile avute menţionează Mielom multiplu stadiul III, Recidivă Tumorală, Tratat cu chimioterapie, fără menţiunea remisiune

Mai rezultă că reaprecierea diagnosticului şi stadiului de boală , menţionate în documentaţia de la revizuire au avut loc nu pe baza unor alte analize, investigaţii sau rapoarte de expertiză medicală de specialitate ci pentru lipsa unor documente medicale de la revizuirile anterioare care să susţină diagnosticul clinic şi functional, sau existenta unor discrepanţe între documente medicale.

Instanţa reţine că, în speţă au fost încălcate dispoziţiile legale care reglementează procedura revizuirii medicale a persoanelor încadrate în grad de invaliditate.

Conform art. 91 alin 1. din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, medicul expert examinează medical persoana în cauză şi analizează documentaţia medicală prezentată, completând concluziile medicale la revizuire.

Potrivit art. 92 alin.2 din Norme, această documentaţie medicală pentru revizuirea medicală la termen cuprinde:

a) referatul medical detaliat cu consemnarea stării prezente şi evoluţiei bolii, a datelor clinice şi paraclinice care susţin diagnosticul clinic, completat de către medicul curant, specialist pentru afecţiunile invalidante;

b) rezultatele investigaţiilor solicitate;

c) biletele de ieşire din spital sau copii de pe foaia de observaţie clinică, pentru spitalizările recente, după caz;

d) datele din fişa de dispensarizare a bolnavului, după caz;

e) programul recuperator completat de către medicii curanţi.

Potrivit art. 93 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, “la revizuirea medicală, medicul expert al asigurărilor sociale va avea în vedere modul de respectare a programului de recuperare a capacităţii de muncă a bolnavului, în perioada de valabilitate a deciziei.”

Conform art. 84  alin.1 din Norme, “pentru cazurile neconcludente, medicul expert al asigurărilor sociale/preşedintele comisiei de expertiză medico-militară poate solicita completarea documentaţiei medicale cu investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare.

(2) Investigaţiile sau examinările de specialitate suplimentare se vor efectua în unităţi sanitare de specialitate cu care CNPP are încheiate contracte de prestări de servicii medicale.”

Criteriile şi normele în baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III sunt stabilite prin H.G 155/2011 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic functional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi II de invaliditate.

Conform Anexei I, Introducere ,din acest act normative, expertiza medicală a capacităţii de muncă este definite ca o formă de asistenţă medico – socială care evaluează, prin metode şi tehnici specific, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice şi funcţionale, în vederea prestaţiilor de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale).

“Particularităţile de ordin medical şi socio- professional care intervin frecvent în evaluare fac uneori greu de aplicat standardele foarte precis definite. În acest sens medicul expert al asigurărilor sociale, care motivează evaluarea i se permite o anumită distanţare faţă de barmele stabilite fără a încălca însă principiul şi spiritul acestora. În aceste situaţii se impune expunerea cu claritate a motivelor care au dus la abordarea individualizată a cazului.

Diagnosticul funcţional se bazează pe elemente clinice şi pe rezultatele investigaţiilor de laborator. Exprimă severitatea tulburărilor funcţionale şi mecanismele prin care acestea se produc. Permite evaluarea restantului funcţional şi a mecanismelor funcţionale care pot interveni compensator.

Deficienţa funcţională este consecinţa unor tulburări morfologice sau funcţionale variate (boli, accidente, anomalii genetice); este cuantificabilă prin evaluări clinice şi funcţionale standard şi se regăseşte în formularea diagnosticului funcţional. Se corelează cu incapacitatea adaptativă şi cu gradul de invaliditate“.

Criteriile de diagnostic functional şi de evaluare a capacităţii de muncă în cazul Deficienţelor Hematologice (punctul 7- Gamopatii Monoclonale, menţionează Mielomul multiplu stadiul III de boală, încadrabil în gradul II de invaliditate, incapacitatea adaptativă 70 – 89%, capacitate de muncă pierdută în totalitate  (fila 195 dosar).

Sunt menţionate de asemenea criteriile de apreciere a stadiului bolii, elementele clinice şi paraclinice pe baza cărora se aperciază diagnosticul functional.

Între elementele paraclinice este menţionat că mielograma – puncţia sternală  este obligatorie pentru a aprecia diagnosticul functional.

De asemenea, conform elementelor paraclinice din criterii, sunt necesare electroforeza serului plus imunoelectroforeza.

Astfel, se reţine că medicul expert al asigurărilor sociale a reapreciat diagnosticul reclamantului, stabilit în deciziile de încadrare în grad de invaliditate şi revizuirile ulterioare , decizii definitive şi obligatorii , dar menţionat şi de către medicul specialist în oncologie, ca fiind în stadiul I/II de boală şi nu în stadiul III,  fără investigaţii şi analize suplimentare şi obligatorii şi fără a expune cu claritate motivele care au condus la abordarea individuală a cazului – aşa cum se statuează în Introducere la H.G 155/2011, întrucât stadiul bolii menţionat până în prezent în documentele medicale impun încadrarea în gradul II.

Astfel în măsura în care nu a luat în considerare documentele prezentate şi nici referatul medical  detaliat cu consemnează stării prezente şi evoluţia bolii, a datelor clinice şi paraclinice care susţin diagnosticul clinic – prevăzut de art. 92 alin.2 lit.c din H.G 257/2011, avea posibilitatea solicitării completării documentaţiei medicale cu investigaţii paraclinice, analize medicale suplimentare, examinări de specialitate sauinternare .la Institutul National de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, denumit INEMRCM.

Lipsa unor documente medicale la revizuirile anterioare nu justifică motivaţia reaprecierii stadiului de boală  şi nu pot pune în discuţie gradul de invaliditate obţinut anterior, concliziile expertizărilor anterioare şi deciziile asupra capacităţii de muncă, fiind necontestate sunt definitive şi obligatorii (art. 20 alin.1 din Legea nr. 263/2010), în speţă.

Totodată atât medicul expert al asigurârilor medicale, cât şi comisia medicală de soluţionare a contestaţiilor , la revizuirea medicală nu se pot substitui, eventual  în atribuţiile comisiilor de verificare a pensionarilor de invaliditate, procedură reglementată conform Ordinului nr. 1418/11.10.2010 privind procedura de verificare a încadrării în grad de invaliditate, pentru verificarea corectitudinii încadrării în grad de invaliditate, ci trebuie să urmeze procedura legală care este prevăzută la revizuirea medicală.

De menţionat că la revizirea din aprilie 2016, reclamantul a prezentat documentele solicitate prin decizia de revizuire anterioară.

Conform documentaţiei comunicată de pârâtă, medicul expert a emis la data de 26.04.2016 sub nr. 1294 un bilet de trimitere pentru pacient pentru efectuarea doar a investigaţiilor de specialitate electroforeza, imunoelectroforeza (fila 175) iar pacientul a efectuat şi prezentat buletinul de analize medicale privind electroforeza efectuată la aceeaşi data, 26.04.2016 (fila 176 dosar).

Decizia medicală asupra capacităţii de muncă este emisă în ziua următoare 27.04.2016 şi nu ise poate imputa pacientului lipsa imunoelectroforezei, în condiţiile în care acesta rezultă că s-a prezentat la investigaţiile de specialitate, biletul de trimitere este emis cu 1 zi înainte şi inclusiv medicul expert menţionează că această analiză durează tehnic 2 zile  (pagina 197).

Din documentaţia şi râspunsul comunicat nu rezultă că s-au solicitat alte analize şi investigaţii suplimentare, deşi pentru stabilirea unui alt diagnostic şi alt stadiu al bolii erau absolut necesare.

Conform aceluiaşi răspuns al medicului expert rezultă că reclamantul a prezentat şi o serie de documente solicitate de la revizuirile anterioare, inclusive puncţie medulară osoasă, însă medicul expert nu explică nici de ce aceste documente nu au fost luate în considerare, rezultatul puncţiei medulare confirmând diagnosticul invocat de pacient (fila 191 dosar).

Or, în măsura în care a reapreciat diagnosticul şi stadiul bolii, medicul expert trebuia să aibă în vedere toate elementele clinice şi paraclinice din H.G 155/2011 – menţionate mai sus – investigaţiile şi analizele de specialitate.

Ca atare, concluzionează medicul expert, că, faţă de discrepanţele între rezultatele examenelor paraclinice, diverse biletele de ieşire anterioare, lipsa unor analize obligatorii la revizuirile anterioare şi simptomatologia pacientului la revizuirea din aprilie 2016 şi lipsa unei investigaţii solicitate – imunoelectroforeza, se reţine că are un alt stadiu al bolii decât cel consemnat  în documentaţia medicală przentată, dar neconcordanţele şi lipsa investigaţiilor obligatorii nu puteau concluziona diagnosticul functional correct şi nici elementele care ar fi permis încadrarea în vreun grad de invaliditate.

Potrivit art. 84 din Legea nr. 263/2010, pentru cauzele neconcludente  medicul expert poate solicita completarea documentaţiei medicale cu investigaţii de specialitate suplimentare, care se efectuează în unităţi sanitare de specialitate cu care CNPP are încheiat contract de prestări de servicii medicale.

Totodată, conform art. 94 alin. Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, în aplicarea art. 80 din lege, INEMRCM emite, după caz, rapoarte de expertiză medicală a capacităţii de muncă, aviz de specialitate şi decizii medicale asupra capacităţii de muncă.

Aceste dispoziţii se completează cu Ordinul 1418 din 11.10.2010 publicat în M.OF. din 11.10. 2010 privind aprobarea procedurii de încadrare în grad de invaliditate în vederea înscrierii la pensia de invaliditate şi a procedurii de verificare a încadrării în grad de invaliditate.

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 4 alin.2, respective pentru cazuri neconcludente, care poate solicita completarea documentaţiei medicale cu investigaţii paraclinice, analize medicale suplimentare, examinări de specialitate sau internare la INEMRCM.

Toate acestea nu au fost solicitate reclamantului şi în recunoaşterea de către medicul exepert a unor discrepanţe şi lipsa unor analize obligatorii, s-a emsi decizia contestată, apreciind fără documentaţia de specialitate un alt stadiu al bolii.

Ca atare instana constată că nu s-a respectat procedura de revizuire medicală şi nici criteriile medicale şi funcţionale din H.G 155/2011,  criterii pe baza cărora reclamantul s-ar încadra în gradul II de invaliditate faţă de documentele prezentate la revizuire.

Prin decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr. 305 din 15.06.2016 emisă de Comisia Medicală de Contestaţii Craiova s-a menţinut decizia nr. 761/27.04.2016 a Cabinetului de Expertiză Medicală a capacităţii de muncă din cadrul CJP Mehedinţi, în urma contestaţiei reclamantului, contestaţie care contestă gradul de invaliditate acordat.

Deşii s-au întocmit numeroase adrese pentru a se depune documentaţia de la baza emiterii deciziei Comisiei de Contestaţii, abia la data de 16.02.2017, s-a comunicat răspuns, în sensul că documentaţia în baza căreia s-a pronunţat Comisia Medicală de Contestaţii este aceeaşi documentaţie în baza căreia s-a pronunţat Cabinetul de Expertiză Medicală nefiind necesare şi nefăcându-se noi investigaţii sau alte examinări de specialitate (fila 221).

În urma adreselor instanţei, Comisia Medicală de Contestaţii a mai comunicat răspunsul nr. 84/25.01.2017 pacientul Negrea Ionel prezintă hemoleucograma cu valoarea Hemoglobinei Normaă – 13,7 g/dl, în examenul citologic nu se face referire la numărul de plasmocite; calciul seric este normal; Ig g şi Ig a nu sunt determinate de perioada pensionării, iar la CMC pacientul  aduce un buletin cu menţiunea “ în lucru”; funcţia renală este normală – creatinină = 0,75 mg/dl< fosfataza alcalină are o valoare aproape de normalitate, uşor scăzută, deşi în mielomul multiplu valoarea este crescută.

A mai comunicat instanţei că nici unul din elementele care ar fi permis încadrarea în grad II de invaliditate conform Criteriilor din MO pag 69 nu a putut fi apreciat.

A menţionat Comisia în râspuns că, elementele clinice nu pun diagnosticul de mielom multiplu, decât atunci când sunt sugestive ( tulburări neurologice, manifestări hemoragice, tulburări de ritm cardiac ireversibile), iar atunci când există, doar sugerează diagnosticul, nu îl stabileşte. Anamneza şi examenul clinic au stabilit tulburări  de echilibru (afirmativ), ameţeli şi dureri la nivelul calotei. Elementele paraclinice stabilesc diagnosticul.

Astfel, Comisia de Contestaţii, în baza aceleaşi documentaţii avute în vedere de către medicul expert – analizate mai sus a concluzionat că nici unul din elementele care ar fi permis încadrarea în gradul II de invaliditate nu a putut fi  apreciat, ca atare stabileşte gradul III de invaliditate, fără respectarea procedurii de revizuire şi fără existent analizelor şî investigaţiilor obligatorii, fără eventuala expertizare a bolnavului. 

Totodată, răspunsul menţionează că elementele paraclinice stabilesc diagnosticul, însă din actele dosarului, se reţine că analizele obligatorii şi specifice menţionate în H.G nr. 155/2011 lipsesc, respectiv mielograma – puncţia medulară obligatorie, electroforeza serului şi imunoelectroforeza ca atare nu se putea stabili diagnosticul functional, stadiul bolii şi aprecia asupra gradului de invaliditate.

Tot din răspunsul nr. 84/25.01.2017 al Comisiei Medicale de Contestaţii Craiova rezultă că hemoleucograma este incompletă şi pacientul aduce un buletin cu menţiunea “în lucru”, rezultând că deşi documentaţia nu a fost completă, s-a reapreciat diagnosticul şi stadiul bolii reclamantului, stabilit prin deciziile anterioare şi de către medicul specialist , fără respectarea procedurii de revizuire şi a criteriilor stabilite, prin H.G 155/2011,în cazuri neconcludente existând posibilitatea completării documentaţiei medicale cu investigaţii şi examinări de specialitate, avize sau rapoarte de expertiză medicală.

În speţă, nu s-a respectat această procedură în soluţionarea contestaţiei reclamantului.

Abia la termenul de judecată din data de 23.02.2017, prin consilier juridic s-au depus la dosar concluziile medicale la soluţionarea contestaţiei, deşi s-au solicitat de către instanţă, prin adrese repetate, concluzii  din care rezultă diagnostic clinic Mielom multiplu stadiul I/II (fila 231 dosar), contrar documentaţiei depuse la revizuirea medicală în care este menţionat stadiul III de boală.

Aceste analize şi investigaţii obligatorii pentru stabilirea diagnosticului nu au fost solicitate sau efectuate.

Conform criteriilor din H.G. nr. 155/2011, în cazul Gamopatiilor Monoclonale în cazul Afecţiunii Mielom multiplu sunt precizate atât criteriile de încadrare în stadiul de boală, cât şi elementele clinice dar şi cele paraclinice care sunt stabilite prin analize şi investigaţii obligatorii mneţionate la Diagnosticul funcţional-elemente paraclinice: hemoleucograma, trombocitopenie, neutropenie; fostfataza alacalină – crescută;  acid uric - crescut ; VSH accelerat; Ig A, Ig G – migrează ca o bandă groasă (banda M), melograma – puncţia sternală este obligatorie; procent crescut de plasmocite; electroforeza serului plus imunelectroforeza.

Deficienţa funcţională

Fără deficienţă: deficienţă funcţională uşoară – bolnavii în stadiul i de remisiune după tratament.

Deficienţa funcţională medie: bolnavii în stadiul II cu fracturi consolidate corect, cu anemie uşoară, cu afectare renală incipientă.

Deficienţa funcţională accentuată – bolnavi în stadiul III , cu complicaţii osoase, renale, infecţioase, etc.

Deficienţa funcţională gravă: bolnavii cu sindrom de compresiune medulară sau paralizii sau insuficienţă renală gravă, ceea ce conduce la pierderea capacităţii de autoservire.

Criteriile de diagnostic functional şi de evaluare a capacităţii de muncă în cazul Deficienţelor Hematologice (punctual 7- Gamopatii Monoclonale, menţionează Mielomul multiplu stadiul III de boală, încadrabil în gradul II de invaliditate, incapacitatea adaptativă 70 – 89%, capacitate de muncă pierdută în totalitate  (fila 195 dosar).

Sunt menţionate de asemenea criteriile de apreciere a stadiului bolii, elementele clinice şi paraclinice pe baza cărora se aperciază diagnosticul functional.

 Totodată, potrivit Ordinului MMFPS, 1418/2010 , La nivelul cabinetului teritorial de expertiză medicală a capacităţii de muncă se constituie dosarul medical al pensionarului de invaliditate, care va cuprinde:

a) cererea de expertizare în vederea încadrării în grad de invaliditate;

b) documentele medicale care susţin diagnosticul clinic şi diagnosticul funcţional (forma clinică şi stadiul evolutiv al bolii);

c) avizul emis de medicul-şef;

d) documentele prevăzute de lege pentru stabilirea cauzei invalidităţii (boală profesională, accident de muncă, tuberculoză, neoplazii, SIDA);

e) documentul prin care se dovedeşte data apariţiei invalidităţii;

f) raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă;

g) decizia medicală asupra capacităţii de muncă.( ART. 6 )

Toate aceste documente medicale se analizează la revizuirea medicală, precum şi documentele solicitate , precum şi orice alte documente medicale necesare dispuse.

Comisia de Contestaţii Medicale a comunicat instanţei că la soluţionarea contestaţiei s-a pronunţat în baza aceleaşi documentaţii avute în vedere şi de către Cabinetul de expertiză medicală, nefiind necesare şi nefăcându-se noi investigaţii sau alte examinări de specialitate, instant reţine însă că reaprecierea .diagnosticului şi stadiului de boală faţă de cel stabilit prin examenele de specialitate,a avut loc ca urmare a inexistenţei unor documente medicale, sau incomplete, ca atare diagnosticul funcţional şi deficienţele funcţionale menţionate  nu au putut fi apreciate corect, nerespectându-se nici evaluările clinice şi funcţionale standard care se regăsesc în formularul “Diagnostic funcţional”.

Nu s-au respectat nici normele de principiu incluse in Introducere la actul normative susmenţionat, astfel medicului expert al asigurărilor sociale, care motivează evaluarea i se permite o anumită distanţare faţă de barmele stabilite fără a încălca însă principiul şi spiritul acestora. În aceste situaţii se impune expunerea cu claritate a motivelor care au dus la abordarea individualizată a cazului “.

Pârâtele invocă practic adoptarea deciziei lor,  invocând propria culpă în arhivarea şi gestionarea propriilor documente în ceea ce priveşte pensionarea medicală a reclamantului şi revizuirile medicale anterioare, culpa, care , însă care nu se poate imputa reclamantului,  care şi-a îndeplinit toate obligaţiile prevăzute de lege şi s-a prezentat la examinare cu toate documentele solicitate la ultima revizuire.

Similar şi invocarea lipsei unor investigaţii obligatorii sau a unor discrepanţe între aceste rezultate din documentaţia anterioară (din răspunsul medicului expert nr. 385/28.12.2016 rezultă că ar fi putut fi încadrat şi în stadiul I de boală dar a luat în considerare că se află în taratament chimioterapic şi l-a încadrat în gradul III, se concluzionează ca incertă chiar opinia sa ca medic expert chemat să decidă asupra gradului de invaliditate )  ,reprezintă propria culpa a intimatelor şi  nu poate fi reţinută pentru valabilitatea deciziilor emise.

Faţă de toate argumentele arătate mai sus se reţine că încadrarea reclamantului în alt grad de invaliditate nu s-a efectuat cu respectarea criteriilor medicale de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă conform H.G. nr. 155/2011 şi nici cu respectarea procedurii de încadrare în grad de invaliditate conform Ordinului nr. 1418 /11.10.2010 şi nici a dispoziţiilor menţionate mai sus din legea nr. 263/2010 şi H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea normelor de aplicare a acestei legi.

La revizuirea medicală , medical expert şi respective comisia medicală de contestaţii stabilesc, în urma procedurii arătate dacă se menţine acelaşi grad de invaliditate, se incadrează în acelaşi grad de invaliditate sau s-a redobândit capacitatea de muncă  în nici un caz nu se substituie  în atribuţiile comisiilor de verificare a pensionarilor de invaliditate, procedură reglementată conform Ordinului nr. 1418/11.10.2010 privind procedura de verificare a încadrării în grad de invaliditate, pentru verificarea corectitudinii încadrării în grad de invaliditate.

Mai mult , în măsura în care a stabilit gradul de invaliditate III, medical expert al asigurărilor sociale trebuia să stabilească formele şi condiţiile de muncă indicate pentru pensionarii de invaliditate de gradul III, ceea ce nu s-a întâmplat.

Luând în considerare ce de mai sus, instanţa va  admite contestaţia formulată de contestatorul N. I. în contradictoriu cu intimatele Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Medicală de Contestaţii Craiova şi Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi - Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă nr.1.

Va anula Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă nr.761/27.04.2016 emisă de Casa Teritorială de Pensii Mehedinţi - Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă şi Decizia Medicală asupra capacităţii de muncă nr.305/15.06.2016 emisă de CNPP - Comisia Medicală de Contestaţii.

Nulitatea atrage dupâ sine, ca o consecinţă firească,repunerea pârţilor în situaţia anterioară, constând în menţinerea deciziei anterioare asupra capacităţii de muncăşi a pensiei de invaliditate , cel puţin până la emiterea unei noi decizii asupra capacităţii de muncă , în condiţiile legii, revizuirea medicală periodică fiind obligatorie şi instanţa neputând face aprecieri asupra stării de sănătate şi evoluţiei bolii reclamantului.

Va obliga pârâta CJP Mehedinţi la reluarea procedurii revizuirii medicale a reclamantului.

Va dispune menţinerea încadrării reclamantului în gradul II de invaliditate, cu acordarea drepturilor de pensie de invaliditate aferentă, până la emiterea unei decizii de revizuire medicală.

Va obliga  pârâtele la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 700 lei, constând în onorariou de avocat.

Această hotărăre a rămas definitivă prin respingerea apelului de către Curtea de Apel Craiova prin decizia nr. 1619/20.06.2017.

Domenii speta