Contracte de muncă

Acordare grupa a II a de muncă. Necesitatea îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii: salariatul să fi lucrat efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute expres în Anexa 2 la Ordinul 50/1990 sau să-şi fi desfăşurat activitatea  în acelaşi condiţii cu personalul încadrat în grupa a II a; nivelul noxelor existente să depăşească nivelul maxim admis, prevăzut de Normele de protecţia muncii, să fi fost nominalizat de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama de condiţiile concrete de muncă în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective.

Tribunalul Mehedinţi-sentinţa din 09.12.2016

La data de 05.08.2016 s-a înregistrat la această instanţă acţiunea formulată de reclamantul P. C.  prin care a chemat în judecată pe  pârâta  SC M. 94 SA  solicitând ca  prin hotărâre judecătorească să fie obligată să-i acorde  grupa a II-a de muncă, pentru perioada 01.09.1984 -01.05.1991, precum şi eliberarea unei adeverinţe în acest sens.

În fapt, reclamantul a arătat că a fost angajatul societăţii pârâte, în funcţia de subinginer (specializarea tehnologia sudării) în perioada 01.09.1984-01.05.1991, conform datelor menţionate în carnetul de muncă, însă pârâta a refuzat să-i elibereze o adeverinţă din care să reiese grupa de muncă, orele de noapte şi orele suplimentare pe perioada 01.09.1984-01.05.1991.

A menţionat că, potrivit Ordinului 50/1990 se încadrează în grupa a II-a de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de întreţinere şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele nr.1 şi 2.

Conform dispoziţiile Ordinului 50/1990, condiţia de bază pentru încadrarea în grupa de muncă este lucrul efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele ordinului şi nu existenţa buletinelor de determinare a noxelor.

Potrivit pct. 30 din anexa 2 a Ordinului 50/1990 meseria de sudor, respectiv specialişti în tehnologia sudării, se regăseşte între meseriile ce acordă beneficiul grupei a II-a de muncă.

În drept, îşi întemeiază acţiunea pe disp. art.194 Cod procedură civilă, Ordinul 50/1990, Codul Muncii.

În susţinerea acţiunii reclamantul a depus în copie  următoarele înscrisuri: carnet de muncă, carte de identitate, diplomă, adresa nr. 18/17.02.2016.

Pârâta SC M. 94 SA a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

A motivat că, pârâta este societate pe acţiuni înfiinţată la 01.08.1994 prin divizarea SC M. SA, iar arhiva fostei Întreprinderi Mecanice şi a SC M. SA până la 31.12.1991 s-a aflat în păstrare sa, fiind deţinători de arhivă în această perioadă, nu creatorii arhivei.

A arătat că, din statele de plată deţinute reclamantul figurează în statele de plată cu personalul TESA al secţiei mecanice, la birourile secţiei pe toată perioada în litigiu, locul de muncă al acestuia neîncadrându-se în grupa a II-a de muncă.

De asemene, pârâta a arătat că în state nu figurează cu ore de noapte şi nici ore suplimentare, drept pentru care prin adresa nr. 18/17.02.2016 i-a comunicat poziţia în calitate de deţinători ai arhivei.

La termenul din data de 11.11.2016, reclamantul a precizat obiectul cererii de chemare în judecată, iar instanţa a dispus emiterea unei adrese către pârâtă pentru a comunica: fişa de post a reclamantului pe perioada în litigiu 01.09.1984-01.05.1991;înscrisuri din care să rezulte locul muncii reclamantului (compartimentul sau secţia unde a desfăşurat activitate reclamantul); dacă la nivel de unitate a existat  pe perioada din litigiu 01.09.1984-01.05.1991, dispoziţie de încadrare în grupe de muncă, în caz afirmativ să se depună la dosar, relaţii solicitate  fiind  înaintate cu adresa nr. 210/06.12.2016.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:

Reclamantul P. C. a fost angajatul Întreprinderii Mecanice, având funcţia de subinginer (specializarea tehnologia sudării), conform înscrierilor din carnetul de muncă, dar şi a contractului de muncă, aflate la dosarul cauzei.

Susţinerea reclamantului potrivit căreia în perioada 01.09.1984-01.05.1991 şi-a desfăşurat activitatea în condiţii de grupa a II-a de muncă, invocând prevederile pct. 30 din anexa 2 a Ordinului 50/1990 nu poate fi reţinută.

Astfel, potrivit art. 3 din Ordinul 50/1990, beneficiază de încadrarea în grupele de muncă (I şi a II-a), fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de întreţinere şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în Anexele 1 şi 2.

La punctul 30 din Ordin (Anexa 2), ce reprezintă temeiul legal invocat de reclamant, este cuprinsă activitatea constând în executarea sudurilor în interior la: nave, cazane, conducte, cilindri de locomotive, stâlpi metalici închişi, rezervoare, bazine şi alte instalaţii asemănătoare.

Pentru ca personalul enumerat mai sus să beneficieze de încadrarea în grupă, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fi lucrat efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute expres în Anexa 2 sau să-şi fi desfăşurat activitatea în aceleaşi condiţii cu personalul încadrat în grupa a II-a , care să realizeze activitatea prevăzută la pct. 30 din Ordin; nivelul noxelor existente să depăşească nivelul maxim admis, prevăzut de Normele de protecţia muncii; să fi fost nominalizat de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama de condiţiile concrete de muncă în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective.

Ori, din corespondenţa purtată cu pârâta SC M. 94 SA, continuatoare a fostului angajator, urmare a solicitărilor instanţei, rezultă că reclamantul figurează în statele de plată cu personalul TESA al secţiei mecanice la birourile secţiei, pe toată perioada din litigiu, loc de muncă ce nu se încadrează în grupa a II-a de muncă, iar la nivelul societăţii nu există fişa postului reclamantului, sau dispoziţie de încadrare în grupe de muncă ţinând seama de timpul de lucru desfăşurat în condiţii de grupă.

Fără aceste înscrisuri esenţiale, respectiv fişa postului reclamantului şi Dispoziţia de încadrare dată de angajator (nominalizare făcută împreună cu sindicatele proporţional cu timpul de lucru desfăşurat în condiţii de grupă), probatoriu ce nu poate fi suplinit de alte mijloace de probă, instanţa nu poate dispune încadrarea în grupa a II-a de muncă a reclamantului, aşa cum prevăd dispoziţiile Ordinului 50/1990, expuse mai sus.

Faţă de cele ce preced, şi faţă de prevederile Ordinului 50/1990 interpretate mai sus, găsind neîntemeiată acţiunea, o va respinge ca atare.

Această hotărâre a rămas definitivă prin respingerea apelului reclamantului ca tardiv formulat conform deciziei nr.1136/26.04.2017 a Curţii de Apel Craiova.

Domenii speta

Spete similare