Contestaţie la executare

Cod ECLI ECLI:RO:JDONE:2017:002.000608

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ONESTI

JUDEŢUL BACĂU

Dosar nr. 4229/270/2016 contestaţie la executare

SENTINŢA CIVILĂ NR. 608

Şedinţa publică din data de 21.03.2017

COMPLETUL DE JUDECATĂ FORMAT DIN:

PREŞEDINTE –LUMINIŢA ANGHEL

GREFIER – GILIOLA RAMONA AVRAM

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind pe contestatoarea …. în contradictoriu cu intimata …. având ca obiect „contestaţie la executare”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă contestatoarea şi avocat Fratiman Carmen Mariana pentru intimată.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că apărătorul intimatei nu şi-a justificat lipsa la termenul anterior, după care:

Avocat Fratiman Carmen Mariana pentru intimată depune actul medical reprezentând motivare a lipsei la termenul anterior.

Contestatoarea arată că îşi menţine contestaţia formulată şi înscrisurile depuse la dosar.

Avocat Fratiman Carmen Mariana pentru intimată renunţă la proba cu interogatoriu, menţine celelalte probe.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat instanţa, conform art. 244 Cod de procedură civilă, declară încheiată cercetarea procesului şi conform art. 392 Cod de procedură civilă deschide dezbaterile asupra fondului.

Contestatoarea arată că a contractat un împrumut în 2013 de la intimată, fiind membra acesteia din 2009. Nu a fost primul împrumut. Din acest ultim împrumut a plătit o parte apoi, întrucât nu mai lucra la Slănic Moldova şi ajungea mai greu în acea localitate, a solicitat compensarea sumelor reprezentând fondul şi debitul, pentru a se închide debitul. A stat liniştită şi după doi ani a fost anunţată că are datorii reprezentând debit şi penalităţi. Nu a fost de acord cu penalităţile, iar pentru debit a solicitat compensarea. A fost nemulţumită că, timp de doi ani, nu a fost anunţată de creşterea datoriilor şi crede că a fost şi o rea credinţă din partea intimatei întrucât executorul judecătoresc ar fi vrut să eşaloneze datoria, însă reprezentanţii intimatei nu au dorit deloc să eşaloneze debitul şi penalităţile. În scris, a solicitat compensarea sumelor, când nu începuse executarea, pe 03.05.2016. Intimata nu a fost de acord cu compensarea motivând că fondul trebuie să stea la ei 2 ani, dar legea nu prevede acest lucru. Solicită anularea formelor de executare silită, să se constate caracterul abuziv al dobânzilor calculate la suma iniţială, în condiţiile în care a achitat o parte din debit, nulitatea penalităţilor, întoarcerea executării silite şi obligarea intimatei la cheltuieli de judecată.

Avocat Fratiman Carmen Mariana pentru intimată precizează că nu mai susţine excepţia netimbrării întrucât contestaţia la executare a fost timbrată. Arată că debitoarea a mai contractat împrumuturi şi deci cunoaşte condiţiile acordării unui împrumut şi este şi membră a …., deci cunoaşte Statutul. Este adevărat că s-au schimbat adrese între părţi, dar i s-a explicat că nu se poate face compensarea întrucât nu permite Statutul. Compensarea sumelor se poate face doar dacă sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 27 din Statut. Dacă nu mai eşti membru al Casei de Ajutor Reciproc se restituie suma după o perioadă de timp şi nu se compensează, nu permite Statutul. Contestatoarea, după ce ar fi scos banii din cont, putea să achite datoria. Cu priviri la dobânzi arată că s-a perceput o dobândă fixă care se percepe anticipat. Este adevărat că există clauză penalizatoare, dar doar când se interzice plata la împrumut. La dosar există notificări şi somaţie de plată de unde rezultă că a fost înştiinţată de debit şi penalităţi. Solicită respingerea contestaţiei, cu cheltuieli de judecată separat.

Contestatoarea, având cuvântul în replică, arată că la angajamentul de plată există obligaţia să se achite 4% din sumă. Cu privire la momentul când a fost anunţată de debit şi penalităţi precizează că în Regulament se arată că la două luni după neplata ratei împrumutului se întocmesc formele de executare şi nu după doi ani cum s-a întâmplat în cazul său. Este nemulţumită că din noiembrie 2014 de când nu a mai plătit împrumutul nu i s-a făcut nici o înştiinţare, executarea a început după doi ani şi nu după două luni aşa cum este prevăzut şi stabilit, iar legea nu prevede un termen pentru restituirea fondului.

Avocat Fratiman Carmen Mariana pentru intimată solicită amânarea pronunţării pentru a depune concluzii scrise.

În conformitate cu dispoziţiile art. 394 Cod de procedură civilă, instanţa declară închise dezbaterile asupra fondului şi rămâne în pronunţare.

I N S T A N Ţ A

Deliberând,

Asupra cauzei civile de faţă, constată că:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 15.07.2016 sub nr. 4229/270/2016 contestatoarea …. a chemat în judecată pe intimata …., solicitând:

- anularea tuturor formelor de executare din dosarul nr. 54/2016 al B.E.J. Bâra Dragoş;

- să se constate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzei cuprinsă în înscrisul intitulat „angajament de plată”;

- să se constate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzei cuprinsă în contractul de împrumut referitoare la plata anticipată a dobânzii;

- să se dispună compensarea sumei de 2132 lei, reprezentând soldul cotizaţiei cu suma rezultată ca urmare a admiterii capetelor de cerere de mai sus;

- întoarcerea executării silite;

- cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că a contractat un împrumut în anul 2013 pentru suma de 6000 lei, cu dobândă anuală de 10%, cu plata anticipată a dobânzii. Consideră că perceperea anticipată a dobânzii este o clauză abuzivă, la fel cum este şi clauza din angajamentul de plată ce prevede stabilirea penalităţii de 4% pentru întârziere la plată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 700 şi următoarele Cod procedură civilă şi art. 969 Cod civil.

Contestaţia a fost timbrată cu 322 lei şi 50 lei taxe judiciare de timbru.

Conform art. 200 Cod procedură civilă cauza a urmat etapa scrisă în cadrul căreia:

- contestatoarea a complinit lipsurile referitoare la plata taxelor judiciare de timbru;

- contestaţia a fost comunicată intimatei la data de 13.10.2016;

- intimata a depus întâmpinare la data de 07.11.2016;

- întâmpinarea a fost comunicată contestatoarei la data de 14.11.2016, dar contestatoarea nu a răspuns la întâmpinare.

Prin întâmpinare, intimata a invocat excepţia netimbrării contestaţiei la care, ulterior, a renunţat. Pe fondul cauzei, intimata a solicitat respingerea contestaţiei, motivat de faptul că executarea silită nu este afectată de niciun viciu, iar criticile contestatoarei nu intră în sfera clauzelor abuzive. Intimata a mai precizat că este o instituţie financiară nebancară, fără scop patrimonial, organizată în vederea sprijinirii şi întrajutorării financiare a membrilor asociaţi. Entităţile de acest tip se încadrează în domeniul sprijinului mutual financiar, al căror rol este de a preveni excluziunea financiară. Contestatoarea a cunoscut de la bun început statutul Casei de Ajutor Reciproc şi în ce condiţii operează compensarea.

În probaţiune, contestatoarea a depus la dosar: somaţia nr. 54/05.07.2016 şi încheierile nr. 54/2016 ale B.E.J. Bâra Dragoş, încheierea nr. 1504/14.06.2016 a Judecătoriei Oneşti, chitanţa nr. 34/05.07.2016 care atestă plata sumei de 4528 lei, contract de împrumut nr. 3046/08.04.2013, cererea contestatoarei pentru compensarea între datorie şi fondul pe care îl are.

Executorul judecătoresc a depus dosarul de executare nr. 54/2016.

În baza art. 237, 255 şi 257 Cod procedură civilă instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri ca fiind pertinentă şi concludentă cauzei.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 02.06.2016 creditoarea …, a solicitat executorului judecătoresc punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut nr. 3046/08.04.2013, cererea fiind înregistrată la B.E.J. Bâra Dragoş prin încheierea nr. 54/07.06.2016. La aceeaşi dată executorul judecătoresc a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite. Prin încheierea nr. 1504/14.06.2016 pronunţată în dosarul nr. 3453/270/2016 al Judecătoriei Oneşti a fost admisă cererea şi a fost încuviinţată executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut nr. 3046/08.04.2013 împotriva debitoarei …. şi a giranţilor …., …., … şi ....

În dosarul de executare nr. 54/2016 executorul judecătoresc a emis şi comunicat următoarele acte de executare: încheiere privind cheltuielile de executare, somaţie mobiliară către debitoare pentru suma de 4028 lei debit, suma de 20 lei taxe timbru şi suma de 480 lei onorariu executor şi încheierea nr. 54 din 6.07.2016 prin care s-a dispus încetarea executării silite ca urmare a achitării debitului.

În analiza clauzelor abuzive invocate, instanţa va porni de la specificul activităţii caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor.

Astfel, potrivit art. 1 din Legea nr. 540/2002, „Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor sunt organizaţii cu caracter civic, persoane juridice de drept privat cu caracter nepatrimonial, neguvernamentale, apolitice, cu scop de caritate, de întrajutorare mutuală şi de asistenţă socială.” Conform art. 7 din acelaşi act normativ, „Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor au ca scop principal sprijinirea membrilor lor prin acordarea de împrumuturi rambursabile, ajutoare nerambursabile şi ajutoare pentru acoperirea unor cheltuieli cu înmormântarea foştilor membri, precum şi prin prestarea serviciilor accesibile tuturor membrilor săi.” Iar potrivit art. 14 din Legea nr. 540/2002, „Contractele de împrumut constituie titlu executoriu. Înfiinţarea popririlor se face de către creditor şi acestea nu sunt supuse validării.”

În acest caz particular, contestatoarea a încheiat cu intimata contractul de împrumut nr. 3046/08.04.2013 pentru suma de 6000 lei, cu dobândă anuală de 10%, împrumut ce urma a fi restituit în 24 rate lunare consecutive a câte 250 lei, cu plata anticipată a dobânzii, în valoare de 1200 lei.  Totodată, contestatoarea a semnat şi un angajament de plată în care era prevăzută o penalitate de 4%  pe lună pentru sumele restante.

Constatarea caracterului abuziv al clauzelor din contractul de credit presupune verificarea de către instanţă dacă acestea încalcă dispoziţiile legale privind protecţia consumatorului, aşadar, constatarea caracterului ilicit al acestora.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 193/2000, o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.

O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influenţeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv.

Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor Legii nr. 193/2000 pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidenţiază că acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Dacă un comerciant pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe în acest sens.

Potrivit art. 1 din Legea  nr. 193 din  6 noiembrie 2000  privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, „orice contract încheiat între comercianţi şi consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate. În caz de dubiu asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului. Se interzice comercianţilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii”.

Noţiunea de clauză abuzivă este definită şi de art. 3 din Directiva 93/13/CEE  ca fiind o clauză contractuală care nu s-a negociat individual se consideră ca fiind abuzivă în cazul în care, în contradicţie cu cerinţa de bună credinţă, provoacă un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor care decurg din contract, în detrimentul consumatorului.

De asemenea, potrivit art. 4 alin.1 din Legea nr. 193/2000, „o clauză contractuală care nu a fost negociată direct va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei credinţe un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile  părţilor” iar art. 4 alin. 2 din acelaşi act normativ prevede că „o clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influenţeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv”.

Cu toate acestea, legea nu interzice încheierea de contracte preformulate, însă, pentru a nu fi abuzive, clauzele nenegociate trebuie să nu creeze în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.

Aşadar, analiza caracterului abuziv al unei clauze contractuale presupune verificarea aspectelor obiective, respectiv, dacă a fost creat un dezechilibru semnificativ în drepturile şi obligaţiile părţilor în defavoarea consumatorului, precum şi a celor subiective, în sensul de a verifica îndeplinirea condiţiei bunei-credinţe.

Din punct de vedere obiectiv, se reţine că la data de 08.04.2013 – data încheierii contractului de împrumut – contestatoarea era deja membră a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, avea achitată la zi cotizaţia, soldul cotizaţiei fiind de 2090 lei, deci, avea cunoştinţă de statutul CAR. Aşadar, contestatoarea a avut acces la anumite informaţii în calitatea sa de membru (statutul include dispoziţii privind obligaţiile membrilor, tipurile de împrumuturi acordate, procedura de urmat, etc.), dovadă şi împrejurarea că a mai beneficiat şi de alte împrumuturi acordate de … pe care le-a restituit.

Astfel, în analiza condiţiei privind existenţa unui dezechilibru semnificativ în drepturile şi obligaţiile părţilor, instanţa se va raporta la consumatorul mediu, destul de bine informat, atent şi circumspect.

În ceea ce priveşte penalizarea prevăzută în angajamentul de plată, instanţa  reţine că intimata este îndreptăţită a aplica o penalizare pentru neplata la termen. Se poate observa că această prevedere face referire la graficul de rambursare din care reiese că rata de plată este de 250 lei. Astfel, penalităţile se calculează la diferenţa dintre graficul de rambursare şi soldul faptic. Nu se poate reţine că s-ar crea un dezechilibru semnificativ în defavoarea contestatoarei prin cuantumul procentului de penalitate de 4%/lună, astfel cum afirmă contestatoarea, în condiţiile în care acesta reprezintă în fapt 0,13% / zi de întârziere. Trebuie reţinut şi faptul că penalităţile de întârziere stipulate în contract sunt datorate unei culpe contractuale pentru neîndeplinirea obligaţiilor, iar stipularea unei clauze penale în favoarea creditorului prin care părţile determină anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligaţiei de către debitorul său este legală.

În ce priveşte clauza plăţii anticipate a dobânzii, la încheierea contractului de împrumut, pe care contestatoarea o consideră abuzivă, nu se poate reţine existenţa unui dezechilibru în defavoarea contestatoarei. Prin plata anticipată a dobânzii nu se produce un dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, ci, această posibilitate a fost stipulată în favoarea contestatoarei prin faptul că se reduce rata lunară.

Întrucât clauzele contestate, deşi nu au fost negociate, nu creează în detrimentul consumatorului (contestatoarei) şi contrar cerinţelor bunei credinţe un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile  părţilor, nefiind astfel îndeplinite condiţiile art. 4 alin. 1 din Legea nr.193/2000.

Drept urmare, contestaţia la executare va fi respinsă, inclusiv, cererile accesorii privind compensarea şi întoarcerea executării.

Aplicând principiul disponibilităţii, consacrat de dispoziţiile art. 9 Cod procedură civilă, instanţa va lua act că intimata şi-a rezervat dreptul de a-şi recupera cheltuielile de judecată pe cale separată.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Respinge contestaţia la executare formulată de contestatoarea … – CNP …, domiciliată în … împotriva intimatei …., cu sediul în …

Menţine formele de executare din dosarul nr. 54/2016 al B.E.J. Bâra Dragoş.

Ia act de cererea intimatei de a-şi recupera cheltuielile de judecată pe cale separată.

Cu apel în 10 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria Oneşti.

La rămânerea definitivă, prezenta se comunică, din oficiu şi de îndată, executorului judecătoresc.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 21.03.2017.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Red. A.L./Tehn. G.R.A. – 13.04.2017/19.04.2017

Exemplare 4 (patru)

Com. părţi (2) – 19.04.2017

Domenii speta

Spete similare