Loviri sau alte violenţe

Asupra cauzei penale de faţă constată că prin rechizitoriul procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 8531/P/2009 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor BA, FV, FA.

În motivarea actului de sesizare se afirmă că inculpata BA în data de 17.09.2009 a lovit pe partea vătămată FV cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 15-17 zile de îngrijiri medicale.

Se mai afirmă că inculpata FV în data de 17.09.2009, împreună cu inculpatul FF, a lovit-o pe partea vătămată BA, cauzându-i acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 25-27 de zile de îngrijiri medicale.

Procurorul mai susţine că inculpatul FF în data de 17.09.2009, împreună cu inculpata FV a lovit-o pe partea vătămată BA, cauzându-i acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 25-27 de zile de îngrijiri medicale.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt au fost propuse spre administrare următoarele mijloace de probă:  plângerea prealabilă formulată la data de 19.09.2009 de numita BA şi certificatul medico-legal nr. 1728A din 18.09.2009, emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală, plângerea prealabilă formulată la data de 18.09.2009 de numita FV, plângerea formulată la data de 01.10.2009 de S.C.C, plângerea formulata la data de 18.09.2009 de numitul FA,copia certificatului medico-legal nr. 1802A din 29.09.2009 emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Bacău,copia certificatului medico-legal reexaminare la nr. 1802A din 29.09.2009, eliberat la dala de 14.10.2009 de Serviciul Judeţean de Medicină Legală, raportul de expertiză medico-legală nr. 384 din 26.03.2012 întocmit de Institutul de Medicină Legală , declaraţiile martorului CM , declaraţiile martorului MM , declaraţiile martorei PE declaraţiile martorei SM, declaraţia martorului BN ,declaraţia martorului ..,copia fişei intervenţiei la eveniment nr. 10697 din 18.09.2009,copie de pe cazierul judiciar al inculpatei BA,declaraţiile inculpatei BA,copie de pe cazierul judiciar al inculpatului FA , declaraţiile inculpatilor.

Cauza a fost înregistrată la Judecătoria la data de 14.06.2013 şi la judecătorul de cameră preliminară de la aceeaşi instanţă la data de 17.02.2014 sub nr. 8933/180/2013.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 14.04.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de şedinţă în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecăţii, instanţa i-a întrebat pe inculpaţi dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-le la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. iar, în urma răspunsului negativ a procedat la audierea lor în conformitate cu dispoziţiile art. 378 C.p.p.

Inculpata BA a arătat că „menţin declaraţia care am dat-o şi nu am nimic de adăugat.”

În faţa instanţei inculpatul FF a dat mai multe detalii arătând că „nu a fost o lovire a fost o împingere, o autoapărare. Mi-a lovit mama B. A fost un conflict spontan. am împins-o pe B în partea cealaltă  a spaţiului. Am achiziţionat o bucată dintr-un  spaţiu comercial de la un grec. Am greşit  pentru că nu am împărţit spaţiul la cumpărare. În momentul când am mers să împart spaţiul a venit o persoană fără nici o calitate. Când am împărţit spaţiul B a venit şi mi-a făcut fel de fel de şicane o zi întreagă. Când am pornit şi am făcut un perete despărţitor din rigips B ne-a întrerupt curentul şi am plecat să iau un cablu. Până să mă întorc a încercat să dărâme peretele şi a lovit-o pe mama. B nu avea nici o calitate. Am fost acuzat de furt de energie dar am primit NUP. Şi pentru celelalte infracţiuni am primit NUP. Am aflat de îngrijirile părţii vătămate. Nu am lovit-o cu capul de frigider pe B.”

Inculpatul FV a negat săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată afirmând că „eu supravegheam muncitorii care făceau construcţia. Cu o lună în urmă mi se extrăsese un rinichi. Nu am lovit-o pe Barcan.”

În apărare inculpaţii FV şi FF au propus spre administrare mijloacele de probă enumerate la fila 119 dosar instanţă, mijloace de probă care vor fi expuse în continuare aşa cum au fost acestea redactate: înscrisuri în circumstanţiere, audierea martorilor din lucrări: CH cu datele de stare civilă consemnate la filele 37-41 dosar urmărire penală, MT cu datele de stare civilă consemnate la filele 42-43 dosar urmărire penală, PE cu datele de stare civilă consemnate la filele 44-45 dosar urmărire penală, SM cu datele de stare civilă consemnate la filele 46-51 dosar urmărire penală, BN cu datele de stare civilă consemnate la fila 52 dosar urmărire penală, IV cu datele de stare civilă consemnate la fila 53 dosar urmărire penală, SM cu datele de stare civilă consemnate la fila 59 dosar urmărire penală, MC cu datele de stare civilă consemnate la fila 60 dosar urmărire penală, orice probă care va reieşi din cercetarea judecătorească  şi pe care o vom considera utilă şi necesară bunei soluţionări a cauzei.

În completare cei doi inculpaţi au depus la dosar un înscris autentificat „declaraţie” dată în faţa notarului public de CM (fila 136 dosar).

Inculpata BA a solicitat ascultarea martorilor acuzării.

Inculpata BA a mai solicitat suplimentarea expertizei medico legale efectuate în faza de urmărire penală cu următoarele obiective:

1. Dacă fisura timpanului are sau nu legătură de cauzalitate în urma traumatismului prin agresiune din data de 21.09.2009;

2. Dacă diagnosticul instituit prezintă sau nu infirmitate.

3. Să se constate zilele de îngrijiri medicale în raport de actele medicale eliberate de medicul de specialitate.

Constatând îndeplinite condiţiile prev. de art. 97 şi urm. c.p.p. instanţa a admis probele solicitate a fi administrate.

I.SOLUŢIONAREA ACŢIUNII PENALE

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanţa reţine ca la data de 26.08.2009 FF, împreună cu soţia sa FE au achiziţionat de la S.C. C, reprezentată de TM, cetăţean grec, o parte dintr-un spaţiu comercial situat în municipiul Bacău,  în suprafaţă utilă de 46,85 mp. şi suprafaţă construită de 55,13 mp.

Deşi conform contractului de vânzare-cumpărare. cumpărătorii intrau în posesie la data semnării, vânzătorul TM a plecat din ţară imediat după încasarea preţului vânzării şi cumpărătorii au aşteptat până la data de 17.09.2009. când. văzând că TM nu revine în ţară, s-au decis să se deplaseze la spaţiul comercial în vederea efectuării delimitării faţă de spaţiul comercial vecin.

Astfel, FF, însoţit de mama sa, FV s-au deplasat la spaţiul comercial, au început să construiască un perete din rigips între cele două proprietăţi şi în jurul orei 13.00, la faţa locului a venit BA, care 1-a împiedicat pe FF să ridice zidul despărţitor motivând faptul că acesta nu respecta limitele prevăzute în schiţa cadastrală. Pe parcursul zilei, între BA, pe de o parte, şi FF şi FV, pe de altă parte, au avut loc mai multe discuţii in contradictoriu (legate de locul în care trebuia ridicat zidul ce despărţea cele două proprietăţi), care la un moment dat au degenerat în violenţe din partea ambelor părţi.

Instanţa mai reţine că în ziua conflictului, atât FF cât şi FV s-au năpustit asupra inculpatei BA şi au lovit-o amândoi cu pumnii în zona abdomenului cât şi a picioarelor, iar la un moment dat au împins-o aceasta căzând peste o vitrină.

Martorul CM a arătat că în timp ce era plecat în oraş cu FF să achiziţioneze un prelungitor, acesta din urmă a primit un telefon de la un muncitor care i-a adus la cunoştinţă faptul că BA a început să se manifeste violent şi muncitorii chemaţi de aceasta dărâmă zidul parţial ridicat. Martorul a relatat că, ajuns la faţa locului, a văzut momentul în care BA a împins-o pe FV care a căzut, a continuat să o lovească cu piciorul în spate în timp ce aceasta era căzută. Imediat a intervenit FF care le-a despărţit pe cele două. CA a mai precizat că BA a prins-o pe FV de păr, însă la scurt timp conflictul a luat sfârşit, la faţa locului intervenind o patrulă de poliţie.

Instanţa reţine în continuare că potrivit  ordonanţei procurorului din data de 29.1 1.2011, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale, avându-se în vedere că aspectele consemnate în concluziile raportului medico-legal prezentat de către învinuita-parte vătămată BA intrau în contradicţie cu depoziţiile martorelor PA şi SM (care au afirmat în prima fază a cercetărilor că BA ar 11 fost lovită cu pumnii şi picioarele în zona abdomenului şi picioarelor, deşi în raportul medico-legal se precizează că leziunile sunt dispuse preponderent în zona capului).

Institutul de Medicină Legală laşi a înaintat Raportul de primă expertiză mcdico-legală nr. 384 din 26.03.2012, din care rezultă că partea vătămată BA a prezentat în septembrie 2009 un traumatism cranian obiectivat prin plaga retroauriculară dreaptă şi fisură timpan drept cu otită medie acută, un traumatism toracic obiectivat prin echimoze şi excoriaţii şi un traumatism al membrelor obiectivat prin echimoze, excoriaţii şi hematom. Leziunile au necesitat 25-27 zile îngrijiri medicale pentru vindecare din momentul producerii lor.

Potrivit raportului de expertiză medico legală nr. 8872/2015 efectuat de IML Iaşi  BA a prezenta în septembrie 2009 un traumatism cranian obiectivat prin plagă retroauriculară dreaptă şi fisură timpan drept cu otită medie acută, un traumatism toracic obiectivat prin echimoze şi excoriaţii şi un traumatism al membrelor obiectivat prin echimoze, excoriaţii şi hematom.

Toate leziunile s-au putut produce la data de 17.09.2009 prin loviri active cu mijloacele contondente (pumni, picioare, palma).

Fisura timpanului drept are legătură de cauzalitate cu traumatismul din data de 17.09.2009.

Leziunile traumatice prezentate au necesitat 25-27 zile îngrijiri medicale pentru vindecare din momentul producerii lor.

Leziunile traumatice din septembrie 2009 s-au vindecat fără sechele de natură infirmizantă.

În martie 2012 susnumita a fost diagnosticată cu „Hipoacuzie neurosenzorială incipientă bilaterală. Chist retroauricular mastoidian stâng operat” iar în octombrie  2015 a fost diagnosticată cu „Otită catarală cronică cu hipoacuzie mixtă medie bilaterală cu predominanţa transmisiei mai accentuat urechea dreaptă”. Acestea sunt cel mai probabil afecţiuni patologice şi nu au legătură de cauzalitate cu traumatismul din septembrie 2009.

Instanţa constată deci că între cele două rapoarte de expertize medico-legale, cel întocmit în faza de urmărire penală şi cel întocmit  în faza de judecată, sub aspectul concluziilor, nu există diferenţe ceea ce nu face decât să întărească argumentele acuzării.

Instanţa mai reţine că în cauză au fost identificaţi şi audiaţi lucrătorii de poliţie care au (acut parte din patrula de siguranţă publică ce a intervenit Ia faţa locului în data dc 17.09.2009. Din declaraţiile celor doi lucrători a rezultat că au fost direcţionaţi de către ofiţerul de serviciu al Secţiei 2 Poliţie să intervină pentru aplanarea unui scandal pe strada din municipiul Bacău. La faţa locului, conform declaraţiilor celor doi lucrători, agent principal de poliţie LP şi PS, au legitimat cele trei persoane implicate, respectiv FA, FV şi BA, au aplanat conflictul, care aparent nu era de amploare, au consiliat persoanele implicate să rezolve litigiile pe care Ie au pe cale legală. Nu au legitimat alte persoane şi nu au luat alte măsuri datorită faptului că evenimentul nu a fost de natură a necesita măsuri suplimentare. Cei doi lucrători au precizat că persoanele implicate nu prezentau urme vizibile de violenţă şi la faţa locului nu au identificat urme de sânge.

Declaraţiile inculpaţilor potrivit cărora nu au săvârşit faptele pentru care au fost trimişi în judecată necoroborate cu alte probe ferme şi concordante nu pot forma convingerea instanţei asupra existenţei altei situaţii de fapt decât cea care a fost reţinută şi expusă pe larg mai sus.

Instanţa a reţinut situaţia de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, în faza urmăririi penale, respectiv: plângerea prealabilă formulată la data de 19.09.2009 de numita BA şi certificatul medico-legal nr. 1728A din 18.09.2009, emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Bacău, plângerea prealabilă formulată la data de 18.09.2009 de numita FV, plângerea formulată la data de 01.10.2009 de S.C. CS, plângerea formulata la data de 18.09.2009 de numitul FF,copia certificatului medico-legal nr. 1802A din 29.09.2009 emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Bacău, copia certificatului medico-legal reexaminare la nr. 1802A din 29.09.2009, eliberat la dala de 14.10.2009 de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Bacău,raportul de expertiză medico-legală nr. 384 din 26.03.2012 întocmit de Institutul de Medicină Legală laşi, declaraţiile martorilor, declaraţiile inculpatilor, copie de pe cazierul judiciar .

Instanţa a mai avut în vedere concluziile raportului de expertiză medico legală efectuat în faza de judecată.

În drept, fapta inculpatei BA care în data de 17.09.2009 a lovit pe persoana  vătămată FV cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 15-17 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovirea sau alte violenţe, prevăzută şi pedepsită de art. 180 alin. 2 C.pen., pentru care se va dispune punerea in mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată.

Fapta inculpatei FV care în data de 17.09.2009 împreună cu inculpatul FF a lovit-o pe partea vătămată BA, cauzându-i acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 25-27 de zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală, prevăzută şi pedepsită de art. 181 alin. I C.pen.. pentru care se va dispune punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată.

Fapta inculpatului FF care în data de 17.09.2009 împreună cu inculpata FV a lovit-o pe persoana vătămată BA, cauzându-i acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 25-27 de zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală, prevăzută şi pedepsită de art. 181 alin. I C.pen.

Din perspectiva laturii subiective, inculpaţii au săvârşit faptele cu intenţie directă. întrucât au voit realizarea acţiunilor violente, realizând caracterul lor injust şi faptul că. prin comiterea lor. vor produce victimelor vătămări, rezultate pe care le-au urmărit. Elementul intelectiv volitiv rezultă din latura obiectivă a fiecărei infracţiuni.

În consecinţă  va respinge cererea formulată de inculpatul BA  pentru schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare din infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 180 alin. 2 din C.p., in infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 5 C.p., ca nefondată.

 Va respinge cererea formulată de inculpatul FV, pentru schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare din infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 alin. 1 C.pen., in infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 5 C.p., ca nefondată.

 Va respinge cererea formulată de inculpatul FLOREA ADR1AN-FLORIN -, pentru schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare din infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 alin. 1 C.pen., in infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 5 C.p., ca nefondată.

În temeiul art. 396 c.p.p. constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele există, fiecare constituie infracţiune şi că au fost săvârşite de către inculpaţi urmează a dispune condamnarea acestora.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor, instanţa va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de săvârşire a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs, lipsa antecedentelor penale,  conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret, instanţa reţine că inculpata BA, nu este cunoscută cu antecedente penale.

Inculpata Florea Valeria, nu este cunoscută cu antecedente penale.

Inculpatul  Florea Adrian-Florin, nu este cunoscut cu antecedente penale.

Pentru aceste motive va condamna inculpaţii, fiecare la pedeapsa închisorii într-un cuantum suficient pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale sancţiunii.

Având în vedere că pedepsele aplicate sunt mai mici  de 3 ani, că inculpaţii nu au mai fost condamnaţi anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, şi că scopul pedepselor poate fi atins chiar fără executare, instanţa constatând întrunite condiţiile prevăzute de art.81 C.p., urmează a dispune suspendarea condiţionată a executării acestora, va stabili termenul de încercare pe durata prev.de art.82 C.p. şi va atrage atenţia inculpaţilor asupra prev.art.83 C.p.

In temeiul art.71 al.1,2 C.p.instanţa va aplica inculpaţilor pentru fiecare pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II si b C.p.

In temeiul art.71 al.5 C.p. instanţa va suspenda executarea pedepselor accesorii constând în interzicerea  drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II si b C.p. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepselor principale.

II. SOLUŢIONAREA ACŢIUNII CIVILE

Persoanele vătămate FV şi BA s-au constituit  părţi civile. FV a solicitat instanţei obligarea inculpatei BA la  plata următoarelor sume: daune materiale 20.000 lei reprezentând contravaloarea medicamentelor şi tratamentelor pe care a fost nevoită să le suport în vederea recuperării ca urmare a vătămărilor suferite, daune morale 50.000 lei reprezentând compensarea suferinţelor.

În drept Florea Valeria şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 20 C.p.

În dovedirea pretenţiilor  a solicitat administrarea următorului probatoriu, potrivit redactării acesteia: înscrisuri, martori, prezumţii legale, orice probă care va reieşi din cercetarea judecătorească şi pe care o va considera utilă şi necesară bunei soluţionări a cauzei.

Barcan Aurora a cerut instanţei obligarea inculpaţilor FV şi FF la plata sumelor de 100.000 lei cu titlu de daune morale şi 70.000 lei cu titlu de daune materiale.

Pentru dovedirea pretenţiilor partea civilă BA a propus spre administrare mijloacele de probă arătate în înscrisul aflat la fila 110 dosar instanţă şi care vor fi reproduse aşa cum au fost redactate respectiv proba cu acte, proba cu martori, prezumţii legale.

FA nu s-a constituit parte civilă.

Examinând pretenţiile părţilor civile prin prisma probelor administrate, instanţa va reţine elementele de fapt şi împrejurările care vor fi expuse în continuare .

Cu privire la acţiunea inculpaţilor (faptele ilicite) rezultatul socialmente periculos generator de prejudicii  în patrimoniul părţilor civile legătura de cauzalitate între acţiunea inculpaţilor şi rezultatul generator de prejudicii  şi culpa acestora, instanţa va avea în vedere aceeaşi situaţie de fapt aşa cum a fost expusă în mod detaliat la soluţionarea acţiunii penale.

Pentru restabilirea stării de sănătate  partea vătămată BA a fost îngrijită medical ambulatoriu la domiciliu , efectuând cheltuieli suplimentare estimate la  valoarea de  1000 lei determinate de alimentaţie specială şi medicamente .

În acelaşi scop persoana vătămată FV a efectuat cheltuieli apreciate de instanţă la valoarea de 500 lei.

Părţilor civile  le-au fost aduse atingere drepturilor personal nepatrimoniale , la integritatea fizică.

La reţinerea situaţiei de fapt, instanţa a avut în vedere probele administrate la soluţionarea acţiunii penale.

Potrivit art. 25 alin.1 din Codul de procedură penală rezolvarea acţiunii civile în procesul penal: (1) Instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre atât asupra acţiunii penale, cât şi asupra acţiunii civile.

Potrivit art 397 alin.1 Cpp  rezolvarea acţiunii civile: (1) Instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre şi asupra acţiunii civile

Prin art. 1357 din Codul civil, care constituie temeiul răspunderii civile delictuale, se prevede că “(1) Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare.

(2) Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa.” şi potrivit art. 6 paragraful 1 din CEDO, orice persoană are dreptul la judecarea, în mod echitabil şi intr-un termen rezonabil, de către o instanţă care să hotărască nu numai cu privire la temeinicia acuzaţiei penale, ci şi asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil.

Trăsăturile esenţiale ale prejudiciilor morale sunt rezultatul încălcării ilicite a unor drepturi extrapatrimoniale şi nu se exprimă prin pierderi pecuniare, materiale, manifestându-se însă prin suferinţe fizice sau psihice pe care le-au resimţit persoanele  vătămate.

Repararea prejudiciului moral este tot atât de legitimă ca şi repararea prejudiciului patrimonial, iar despăgubirile acordate persoanelor vătămate vor  constitui o justă şi integrală reparaţie a daunelor morale suferite şi vor fi stabilite după principiile dreptului civil, într-o sumă globală corectă şi fără exagerări.

Prejudiciul moral cauzat se va aprecia după criterii proprii naturii acestuia, respectiv importanţa pagubei, durata menţinerii consecinţelor vătămării, intensitatea durerilor fizice şi psihice. Gravitatea prejudiciului moral fiind  important, conform situaţiei de fapt aşa cum a fost mai sus reţinută, atunci indemnizaţia va  trebui să ofere, prin utilizarea sa, o satisfacţie reparatorie, compensatorie.

Instanţa apreciază că la cuantificarea prejudiciului moral, criteriile de acordare a daunelor morale sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs părţilor civile.

Importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, acordarea de daune morale, dar cuantumul ce se impune a fi  acordat trebuie să îl constituie o sumă rezonabilă şi echitabilă în raport de prejudiciul nepatrimonial efectiv suferit.

Instanţa constatând îndeplinite in mod cumulativ condiţiile răspunderii civile delictuale subiective pentru fapta proprie respectiv fapta ilicită prezentată mai sus, raportul de cauzalitate între aceasta şi prejudiciul produs, existenţa prejudiciului şi culpa fiecărui inculpat urmează a dispune în temeiul art.25 C.p.p., art. 397 C.p.p.  obligarea inculpaţilor FV şi FA să plătească în solidar părţii civile BA  suma de  3.000 lei cu titlu de daune morale şi suma de  1.000 lei cu titlu de daune materiale.

În temeiul art.25 C.p.p., art. 397 C.p.p.  va obliga  inculpatul BA  să plătească părţii civile FV suma de  1.000 lei cu titlu de daune morale şi suma de  500 lei cu titlu de daune materiale.

Instanţa va cuantifica prejudiciul produs parţilor civile în echitate, sprijinându-şi convingerea pe criteriile duratei îngrijirilor medicale, felului şi gravităţii vătămărilor suferite, intensităţii suferinţelor fizice şi psihice, cheltuielilor suplimentare efectuate începând cu data săvârşirii delictului şi până la însănătoşire.

În temeiul art. 25 C.p.p. şi art. 397 C.p.p. instanţa va lua act că Florea Adrian Florin  nu s-a constituit parte civilă.

În temeiul 274 alin.1,2 C.p.p. instanţa constatând culpa procesuală a inculpaţilor, urmează a dispune obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.

Domenii speta

Spete similare