Partaj judiciar

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 27.08.2015 sub nr. 10408/180/2015 reclamanta S.C. XX  S.R.L.a solicitat în contradictoriu cu pârâta  XX pronunţarea unei hotărâri prin care instanţa să dispună partajarea imobilului în suprafaţă construită la sol de 216,93 mp identificată pe punctele de contur 2-3-4-5-2 din schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expertul X  în dosarul nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei  X  jud. Bacău, obligarea pârâtei la plata despăgubirilor pentru exercitarea în mod exclusiv  a folosinţei imobilului, împotriva voinţei reclamantei.

În susţinerea cererii, reclamanta a arătat că prin sentinţa civilă nr. 10167/13.12.2011 pronunţată de Judecătoria  X  în dosarul nr. 12628/180/20078, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 544/2014 prin care s-au respins recursurile, reclamanta a dobândit dreptul de coproprietate ca efect al accesiunii imobiliare asupra construcţiei în suprafaţă construită la sol de 186,32 m.p. identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expertul  X  în dosarul nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei  X. Având în vedere că doar o parte din clădire se găseşte în proprietatea reclamantei, restul fiind în continuare în proprietatea pârâtei, asupra întregului imobil în suprafaţa construită la sol de 216,93 m.p. s-a născut o stare de indiviziune. Reclamanta a mai arătat că, deoarece este titulara unui drept de proprietate exclusivă asupra terenului în suprafaţă de 186,32 m.p. pe care este situată respectiva clădire, cota parte din întreg imobilul este reprezentată de fracţia dintre suprafaţa de teren proprietatea reclamantei aflată sub clădire şi suprafaţa de construită a întregii clădiri. Astfel, reclamanta a solicitat constatarea faptului că părţile au dobândi un drept de proprietate asupra imobilului situat în  str. X, în suprafaţă totală construită la sol de 216,93 m.p. identificată pe punctele de contur2-3-4-5-2 din schiţa anexă la raportul de expertiză şi constatarea faptului că reclamanta are o cotă corespunzătoare părţii de teren ocupate de construcţie, respectiv  o cotă de 186,32, iar pârâtele o cotă de 30,61 şi să dispună ieşirea părţilor din starea de indiviziune prin individualizarea fiecărei şi să atribuie imobilul în raport de aceste cote.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 636 alin. 2 , art. 669-670 Cod civil.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu interogatoriul pârâtului, înscrisuri, expertize.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 7.525 lei reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă cererii de ieşire din indiviziune şi cu suma de 1.105 lei reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă cererii de obligare a pârâtei la plata de despăgubiri.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.

În apărare, pârâtul a arătat că instanţa de judecată învestită cu cererea de partaj nu poate să facă lămurirea conţinutului unei alte hotărâri, ci doar instanţa care a pronunţat hotărârea. Admisibilitatea acţiunii de partaj promovate depinde de existenţa calităţii de proprietar pentru părţi şi de chemare în judecată a tuturor coproprietarilor. Aceste chestiuni însă nu sunt stabilite în mod lămurit tranşate de instanţa care a pronunţat hotărârea prin care s-a recunoscut dreptul de coproprietate şi până atunci apreciază că partajul este o acţiune prematur introdusă. Pârâtul a mai arătat că se impune, în situaţia în care reclamanta nu solicită chemarea în judecată a  X , introducerea forţată din oficiu a acesteia în temeiul dispoziţiilor art. 78 Cod de procedură civilă. Asta pentru că raportul juridic deduse judecăţii are şi X ca şi parte, şi mai degrabă aceasta are calitatea de coproprietar alături de reclamantă şi pârât.

În drept, au fost invocate prevederile art. 194 alin. 1 lit. c) Cod de procedură civilă, art. 31 alin. 2 din O.U.G.80/2013

În dovedire, pârâta nu a solicitat administrarea de probe.

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că prin dispozitivul sentinţei instanţa de fond a anulat ca netimbrată cererea de intervenţie în interes propriu formulată de X  şi a respins cererea de intervenţie în interes alăturat, formulată de  X  De asemenea, instanţa de fond în considerentele sentinţei civile 10167/2011, concluzionează că imobilul ce a format obiectul litigiului se află în proprietatea  X. Reclamanta a mai arătat că X nu poate fi parte în acest dosar de partaj, aceasta deşi intervenită în dosarul de accesiune imobiliară, nu avea şi nici nu a dobândit un drept de coproprietate. Cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr. 10167/2011 au tins spre clarificarea întinderii dreptului de coproprietate dobândit. De asemenea, reclamanta a mai arătat că este evident faptul că instanţa învestită cu partajarea imobilului nu este chemată să facă lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 10167/2011, pentru care nici nu ar fi competentă, iar obiectul cererii este exprimat clar.

La termenul de judecată din data de 06.04.2016, pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesual pasive, motivele aduse în sprijinul excepţiei fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată.

În cauză, instanţa a încuviinţat administrarea probei cu înscrisuri şi raport de expertiză specialitatea construcţii extrajudiciar.

La ultimul termen de judecată, instanţa a calificat apărarea din întâmpinare privind prematuritatea introducerii cererii de partaj, ca fiind o excepţie procesuală.

La ultimul termen de judecată, instanţa a dispus disjungerea capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 20.000 lei, reprezentând lipsa de folosinţă a imobilului şi formarea unui nou dosar având ca obiect acţiune în pretenţii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 10167/13.12.2011 pronunţată de Judecătoria  X  în dosarul nr. 12628/180/2007, devenită irevocabilă prin decizia nr. 544/19.05.2014 a Curţii de Apel  X , a fost admisă în parte cererea reclamantei privind dobândirea dreptului de proprietate asupra construcţiei edificate pe terenul situat în loc. X în suprafaţă de 216,93 mp, prin intermediul accesiunii imobiliare artificiale şi s-a constatat că reclamanta a dobândit dreptul de coproprietate ca efect al accesiunii imobiliare asupra construcţiei în suprafaţă construită la sol de 186,32 mp identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expert  X

În considerentele sentinţei civile nr. 10167/13.12.2011 s-a reţinut că cererea reclamantei este întemeiată în parte, întrucât construcţia situată loc. X a fost edificată parţial pe terenul proprietatea acesteia, respectiv pe suprafaţa de 186,32 mp identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expert  X  din totalul suprafeţei construcţiei de 216,93 mp. Astfel fiind, s-a reţinut că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate ca efect al accesiunii imobiliare asupra construcţiei în suprafaţă construită la sol de 186,32 mp identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expert  X  situată în X. Prin încheierea din data de 10.09.2015 pronunţată în dosarul nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei X,  rămasă definitivă prin neapelare, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta şi dispozitivul sentinţei civile nr. 10167/13.12.2011 pronunţată de Judecătoria  X  în dosar nr.12628/180/2007 în sensul că s-a constatat că reclamanta SC X SRL a dobândit dreptul de coproprietate ca efect al accesiunii imobiliare asupra construcţiei în suprafaţă construită la sol de 216,93 mp identificată pe punctele de contur 2-3-4-5-2 din schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expert  X situată în  iar nu dreptul de coproprietate ca efect al accesiunii imobiliare asupra construcţiei în suprafaţă construită la sol de 186,32 mp identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expert X

 În ceea ce priveşte excepţiile procesuale invocate în cauză, instanţa, în temeiul art. 248 alin. 1 şi alin. 2 C. pr. civ., se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei.

Sub aspectul calităţii procesuale, aceasta presupune existenţa unei identităţi între cel ce figurează ca parte în procesul civil şi titularul dreptului din raportul juridic de drept substanţial. Prin cererea de chemare in judecată, reclamanta este cea care trebuie să-şi justifice atât propria calitate cât şi calitatea procesuală a paratului. Prin indicarea obiectului cererii sale, precum şi a temeiurilor de fapt şi de drept pe care se bazează acest obiect, reclamanta justifică pretenţia sa de a obţine recunoaşterea dreptului său pe calea acţiunii civile de la un anumit subiect civil. Pornind de la aceste elemente, instanţa trebuie să constate dacă în raportul juridic de drept material dedus judecăţii pârâta este cea de la care se poate pretinde recunoaşterea dreptului civil dedus judecăţii.

Prin cererea introductivă, reclamanta a solicitat partajarea imobilului în suprafaţă construită la sol de 216,93 mp situată în X  invocând ca temei al dreptului de coproprietate sentinţa civilă nr. 10167/13.12.2011 pronunţată de Judecătoria  X  în dosarul nr. 12628/180/2007, devenită irevocabilă prin decizia nr. 544/19.05.2014 a Curţii de Apel X  şi încheierea din data de 10.09.2015 pronunţată în dosarul nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei X

Având în vedere că izvorul dreptului de coproprietate este reprezentat de sentinţa civilă nr. 10167/13.12.2011, astfel cum aceasta a fost îndreptată prin încheierea din data de 10.09.2015 pronunţată în cadrul aceluiaşi dosar, instanţa reţine că excepţia lipsei calităţii procesual pasive, invocată de pârâtă, este neîntemeiată, întrucât în cuprinsul acesteia figurează în calitate de coproprietari, reclamanta  SC  X  şi pârâta  X , cererea de intervenţie în interes propriu formulată de  X în cadrul dosarului nr. 12628/180/2007 al Judecătoriei  X,  fiind anulată, ca netimbrată, ceea ce exclude stabilirea unui drept de coproprietate şi în patrimoniul acesteia din urmă.

Luând în considerare aceste aspecte, instanţa nu poate reţine calitatea de coproprietar şi a  X  întrucât, în acest fel, s-ar nesocoti efectele juridice ale sentinţei civile nr. 10167/13.12.2011 şi a măsurilor dispuse prin aceasta. Cererea de intervenţie formulată de către X , fiind anulată ca timbrată, nu a fost analizată pe fond de către instanţa de judecată, astfel încât, la acest moment, nu se poate susţine că prin intermediul sentinţei pronunţate, instanţa a recunoscut şi în favoarea acesteia un drept de coproprietate. De asemenea, instanţa reţine că, în cuprinsul sentinţei civile nr. 10167/13.12.2011, a fost analizată calitatea procesuală a pârâtei  X  şi prin prisma celorlalte critici formulate de pârâta, care au fost respinse, ca neîntemeiate, astfel că, acestea nu pot fi reanalizate în cadrul prezentului dosar.

În consecinţă, instanţa va respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesual pasive, invocată de pârâtă.

În ceea ce priveşte excepţia prematurităţii formulării cererii de ieşire din indiviziune, instanţa reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.1 raportat la dispoziţiile art. 32 alin. 1 lit. d) C. pr. civ., pentru declanşarea oricărui proces civil este necesar ca o persoană să pretindă un drept subiectiv civil, iar, pentru a se bucura de protecţie judiciară, dreptul subiectiv civil trebuie să fie recunoscut şi ocrotit de lege, să fie exercitat în limitele sale externe şi interne, să fie exercitat cu bună credinţă şi să fie actual.

Cât priveşte cerinţa ca dreptul să fie actual, instanţa reţine că aceasta nu vizează stabilirea existenţei dreptului pus în discuţie, ci numai afirmarea dreptului respectiv, prin fomularea unei pretenţii de către reclamant.

În cauză, instanţa reţine că dreptul pretins de reclamantă a devenit actual prin rămânerea definitivă a încheierii de îndreptare eroare materială pronunţată la data de 10.09.2015 în dosarul nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei  X  prin care s-a stabilit, în patrimoniul părţilor, un drept de coproprietate asupra construcţiei în suprafaţă construită la sol de 216,93 mp situată în str. X . Este lipsit de relevanţă faptul că instanţa nu a stabilit şi cotele ce se cuvin fiecărei părţi, câtă vreme potrivit art. 984 alin. 1 C. pr. civ., cotele părţi se stabilesc de către instanţa învestită cu soluţionarea partajului, iar reclamanta a solicitat în mod expres, prin cererea de chemare în judecată,  stabilirea cotei ce se cuvine fiecărui coproprietar. A interpreta altfel înseamnă a obliga partea să rămână în indiviziune împotriva voinţei sale, ceea ce ar contraveni principiului de ordine publică stabilit prin art. 728 alin. 1 C. civ. 1864 (aplicabil în speţă faţă de faptul că starea de coproprietate s-a născut că urmare a unei hotărâri judecătoreşti pronunţate sub imperiul reglementării anterioare), ceea ce nu este permis.

Având în vedere aceste considerente, instanţa va respinge excepţia prematurităţii formulării cererii, ca neîntemeiată.

Pe fondul cauzei, se reţine că potrivit art. 984 alin. 1 C. pr. civ., instanţa stabileşte bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii.

Totodată, potrivit art. 980 C. pr. civ., cererile de împărţeală pot privi numai bunuri asupra cărora părţile deţin un drept de proprietate comună. Aşadar, situaţia premisă pentru realizarea oricărei cereri de partaj constă în existenţa în patrimoniul părţilor a unui drept de proprietate comună.

În cauză, instanţa reţine că părţile se află într-o situaţie atipică, atât din punct de vedere juridic, cât şi din punct de vedere faptic, întrucât, deşi prin dispozitivul sentinţei civile 10167/13.12.2011, astfel cum acesta a fost îndreptat prin încheierea de îndreptare eroare materială pronunţată la data de 10.09.2015, rămasă definitivă prin neapelare, acestora li s-a recunoscut un drept de coproprietate cu privire la întreaga construcţie în suprafaţă totală de 216,93 mp identificată pe punctele de contur 2-3-4-5-2 din schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expert  X  în cuprinsul considerentelor hotărârii judecătoreşti, s-a reţinut că reclamanta deţine un drept de proprietate exclusivă cu privire la suprafaţa de 186,32 mp identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expert  X

Practic, instanţa învestită cu soluţionarea dosarului nr. 12628/180/2007*, deşi în cuprinsul considerentelor hotărârii pronunţate a divizat bunul în materialitatea sa, atribuindu-i reclamantei suprafaţa de 186,32 mp din construcţia în suprafaţa totală de 216,93 mp, delimitând-o în mod corespunzător prin trasarea punctelor de contur 20-21-4-5-20, împrejurare firească având în vedere că edificiul este un accesoriu al terenului aflat în proprietatea exclusivă a reclamantei, prin dispozitivul aceleaşi hotărâri, a constatat că cele două părţi se află într-o stare de coproprietate cu privire la întreg bunul.

Instanţa reţine că starea de coproprietate, ca modalitate a dreptului de proprietate, există atunci când dreptul de proprietate asupra unui bun individual determinat aparţine concomitent mai multor titulari.

Trăsătura esenţială a coproprietăţii constă în aceea că fiecare dintre titularii dreptului deţine o cotă-parte sau o fracţie din dreptul de proprietate, fără că bunul corporal care formează obiectul acestui drept să fie divizat material. Bunul corporal care formează obiectul dreptului rămâne unitar, nedivizat, astfel încât cotele-părţi din dreptul de proprietate al titularilor se întâlnesc asupra oricăreia dintre cele mai mici particule materiale ale bunului. Aspectul colectiv al dreptului de proprietate pe cote-părţi rezultă din unitatea materială a bunului care constituie obiectul acestui drept, fiind necesar ca niciunul dintre coproprietari să nu stăpânească în exclusivitate o parte din bun.

Cât priveşte cotele-părţi din dreptul de proprietate, acestea pot fi exprimate prin procente sau fracţii şi, în mod excepţional, prin unităţi de măsură. În această ultimă ipoteză, este esenţial ca unitatea de măsură aleasă de părţi să reprezinte reflecţia unei cote-părţi ideale şi abstracte din dreptul de proprietate, care să nu producă prin ea însăşi divizarea materială a bunului.

Altfel spus, instanţa nu exclude posibilitatea ca dobândirea unei suprafeţe dintr-un imobil, exprimată sub diferite forme (10 mp din imobil sau 2 camere din imobil), să nască o stare de coproprietate, atât timp, însă, cât aceasta reflectă voinţa părţilor de a dobândi o cotă parte ideală şi abstractă din bun, iar nu bunul în materialitatea lui. Or, câtă vreme, în considerentele sentinţei civile nr. 10167/13.12.2011, instanţa a înţeles să individualizeze bunul primit de reclamantă, prin trasarea punctelor de contur ale suprafeţei din imobil aflate în proprietatea acesteia, stabilind cu putere de lucru judecat partea din construcţie asupra căreia reclamanta deţine un drept de proprietate exclusivă, dobândit prin intermediul accesiunii  imobiliare artificiale, respectiv suprafaţa de 186,32 mp identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expert  X , instanţa este obligată să aibă în vedere această împrejurare la realizarea partajului.

Dispoziţiile art. 430 alin. 2 C. pr. civ. stabilesc faptul că nu numai dispozitivul hotărârii judecătoreşti dobândeşte autoritate de lucru judecat, ci şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. Prin urmare, instanţa este ţinută nu numai de ceea ce s-a statuat prin dispozitivul sentinţei civile nr. 10167/13.12.2011, dar şi de chestiunea litigioasă tranşată prin considerentele aceleaşi hotărâri.

Astfel fiind, pentru realizarea partajului cu privire la construcţia în suprafaţă totală de 216,93 mp situată în  str. X , instanţa va avea în vedere dispozitivul sentinţei civile nr. 10167/13.12.2011 astfel cum acesta a fost îndreptat prin încheierea de îndreptare eroare materială pronunţată la data de 10.09.2015 în dosarul nr. 12628/180/2007*, rămasă definitivă prin neapelare, pentru reţinerea stării de coproprietate, şi considerentele hotărârii însoţite de concluziile raportului de expertiză întocmit de expert X  şi ale suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert  X , pentru realizarea loturilor şi atribuirea bunurilor în proprietatea exclusivă a fiecărei părţi.

În viziunea instanţei, extrem de important este faptul că, în cuprinsul considerentelor hotărârii, s-a reţinut că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra construcţiei, ca urmare a intervenirii accesiunii imobiliare artificiale, mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, deci a împrejurării că aceasta este proprietar exclusiv cu privire la suprafaţa de teren de 186,32 mp, si, drept urmare, pe calea realizării partajului, în nici un caz, nu s-ar putea ajunge la o situaţie în care acesteia să-i fie atribuită altă suprafaţă decât cea identificată prin punctele de contur 20-21-4-5-20 din schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expert Lucian Dragomirescu , iar pârâtei, altă suprafaţă decât suprafaţa de 30,61 mp identificată cu punctele de contur 20-21-3-2-20, întrucât, în caz contrar, s-ar încălca efectul pozitiv al puterii de lucru judecat al considerentelor sentinţei civile nr. 10167/13.12.2011, şi totodată, dreptul de proprietate exclusivă al fiecărei părţi asupra construcţiei dobândite în temeiul accesiunii imobiliare artificiale, ca mod originar de dobândire al dreptului de proprietate.

 Pornind de la elementele anterior expuse, instanţa reţine că părţile deţin un drept de coproprietate cu privire la construcţia situată în str., în suprafaţă de 216,93 mp identificată pe punctele de contur 2-3-4-5-2 din schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expert  X , astfel cum rezultă din dispozitivul sentinţei civile nr. 10167/13.12.2011 astfel cum acesta a fost îndreptat prin încheierea de îndreptare eroare materială pronunţată la data de 10.09.2015 în dosarul nr. 12628/180/2007*.

Din dreptul de coproprietate existent în patrimoniul părţilor, reclamanta deţine un procent de 85,89%, procent obţinut prin raportarea suprafeţei de 186,32 mp la întreaga suprafaţă a construcţiei de 216,83 mp, iar pârâta deţine un procent de 14,11%, procent obţinut prin raportarea suprafeţei de 30,61 mp la întreaga suprafaţă a construcţiei de 216,83 mp.

Sub aspectul atribuirii bunurilor, instanţa, având în vedere considerentele anterior expuse, raportul de expertiză tehnică specialitatea construcţii întocmit de expert  X în cadrul dosarului civil nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei Bacău şi suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expert  X  în cadrul aceluiaşi dosar, va atribui reclamantei construcţia în suprafaţă de 186,32 mp, de la subsol până la acoperiş, identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expert  X , respectiv:

- subsolul clădirii aflat pe terenul acesteia, conform releveu subsol anexat suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert  X l (f. 240 din dosarul civil nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei X );

- camerele 8, 9, grup sanitar 10, 11, casa scării – hol 12, în suprafaţă de 36,44 mp, hol 13, camerele 14, 15, 16, hol 17, camerele 18, 19, 20, 21, de la parterul construcţiei, conform releveu parter anexat suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert  X  (f. 241 din dosarul civil nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei  X );

- birou 24, holuri 25, 26, casa scării 27, holuri 28, 29, WC 30, oficiu OJSD Bacău 31, Preşedinte 32, secretariat  33, vicepreşedinte 34, camera 35 şi Revista  X  36, de la etajul 1 al construcţiei conform releveu etaj 1 anexat suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert  X  (f. 242 din dosarul civil nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei  X ).

Pârâtei urmează să-i fie atribuită suprafaţa de 30,61 mp, identificată pe punctele de contur 21-20-2-3-21 din schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit de expert  X  respectiv:

- camerele 6, 7 şi casa scării – hol 12, în suprafaţă de 3,5 mp, de la parterul construcţiei, conform releveu parter anexat suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert  X  (f. 241 din dosarul civil nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei  X );

- birou 22 şi secretariat 23 de la etajul 1 al construcţiei conform releveu etaj 1 anexat suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert  XX (f. 242 din dosarul civil nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei  X ).

În baza art. 453 C. proc. civ., având în vedere admiterea cererii de chemare în judecată, precum şi faptul că în litigiile având ca obiect ieşire din indiviziune fiecare dintre coindivizari trebuie să suporte cheltuielile de judecată proporţional cu cota ce îi revine din masa partajabilă, întrucât aceste cheltuieli profită tuturor, instanţa va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1061,77 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru calculată proporţional cu cota-parte deţinută din imobil.

Domenii speta

Spete similare