Insolvenţă. Cerere de ridicare a suspendării prevăzută de art. 36 din Legea nr. 85/2006 şi valorificarea imediată, în cadrul procedurii, a garanţiei constituită de către debitoare în favoarea acestei creditoare prin sechestrul fără deposedare.

Sentinţă civilă 45 din 26.01.2017


Cuprins pe materii: Insolvenţă. Cerere de ridicare a suspendării prevăzută de art. 36 din Legea nr. 85/2006 şi valorificarea imediată, în cadrul procedurii, a garanţiei constituită de către debitoare în favoarea acestei creditoare prin sechestrul fără deposedare.

art.39 din Legea 85/2006

Instanţa de fond, în baza dispoziţiilor art. 39 alin. 1 lit. B lit. c din Legea nr. 85/2006 a respins cererea de ridicare a suspendării prevăzută de art. 36 din Legea nr. 85/2006, ca nefondată, soluţie împotriva căreia nu a fost exercitată calea de atac.

Secţia a II-a Civilă, sentinţa civilă nr. 45 din 26 ianuarie 2017

 

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi la data de 19.08.2016, în cauza având ca obiect procedura de insolvenţă a SC C SA, creditoarea SC M SRL a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 39 din Legea nr. 85/2006, ridicarea suspendării prevăzută la art. 36 din Legea nr. 85/2006 şi valorificarea imediată, în cadrul procedurii, a garanţiei constituită de către debitoarea SC C SA în favoarea acestei creditoare prin sechestrul fără deposedare nr. 1188/27.01.2014.

Prin sentinţa civilă nr. 45 din 26 ianuarie 2017, Tribunalul Galaţi a respins cererea formulată de petentul creditor SC M SRL, în cadrul procedurii debitoarei S.C. C S.A., pentru  ridicarea suspendării prevăzută de art. 39 al.1 şi următoarele din Legea nr. 85/2006, ca nefondată.

La luarea acestei soluţii, s-a constatat că faţă de debitoarea S.C. C S.A., s-a dispus deschiderea procedurii falimentului prin Hotărârea intermediară nr. 371 din 7 decembrie 2016.

Reclamanta SC M SRL este, conform tabelului definitiv de creanţe nr. 2435/19.09.2016 aflat în dosarul de bază, creditoare garantată, cu o creanţă în valoare de 1.507.220,26 lei. Potrivit procesul-verbal de sechestru fără deposedare nr. 1188/27.01.2014, întocmit de BEJ CMC în dosarul de executare nr. 1188/CMC/2013 (f. 12-14), valoarea bunului sechestrat în favoarea reclamantei, dar proprietatea debitoarei, era la acel moment de 1.300.000 euro, potrivit facturii fiscale nr. 106007/23.01.2008. Această instalaţie de tunnelling este în prezent evaluată, potrivit datelor din planul de reorganizare, la suma de 4.742.000 lei. 

Prevederile art. 39 sunt aplicabile în cazul procedurii generale a insolvenţei, fie când se execută planul de reorganizare, care poate prevedea capitole relative la lichidarea parţială a patrimoniului debitorului (art. 3 pct. 20 lit. c), adică la restrângerea activităţii debitorului aflat în insolvenţă prin lichidarea unor bunuri din averea sa, fie tot în cadrul acelei proceduri, după momentul intrării în faliment, când patrimoniul debitorului urmează a fi lichidat de către lichidatorul desemnat sub supravegherea judecătorului-sindic. Aceasta pentru că, în cazul în care judecătorul-sindic ar admite cererea, cu consecinţa ridicării suspendării, trebuie respectate dispoziţiile art. 116-118 în ce priveşte lichidarea bunurilor respective, precum şi respectarea prevederilor art. 121 alin. 1 pct. 1 referitoare la distribuirea sumelor realizate în urma lichidării.

În prezenta cauză, între momentul formulării prezentei cereri de ridicare a suspendării şi momentul pronunţării acestei sentinţe, debitoarea a trecut în procedura falimentului, astfel încât nu se mai poate vorbi de condiţia „importanţei determinante” a bunului sechestrat în reuşita planului de reorganizare, planul de reorganizare propus nefiind votat de nicio categorie de creditori.

 La termenul de judecată din 10.11.2016, reclamanta prin avocat a precizat că cererea sa este întemeiată în drept pe disp. art. 39 alin. 1 lit. B c) din Legea nr. 85/2006, pentru lipsa asigurării bunului pentru pieire sau deteriorare.

Deşi a invocat că un container, în care se află o parte din piesele maşinii de tunnelling, a fost forţat, sustrăgându-se nişte ţevi, creditoarea SC M SRL nu a reuşit să dovedească cele invocate, deşi sarcina probei îi revenea potrivit principiului de drept „actori incubit probatio” (Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească), principiu ce se regăseşte în art. 249 din Noul Cod de procedură civilă.

În prezent, bunul ce reprezintă garanţia creditoarei SC M SRL se află într-o incintă păzită, la sediul SC N SA din Galaţi, aspect necontestat de părţi.

Având în vedere că bunurile sunt în prezent păzite, neexistând riscul dispariţiei, deteriorării, pieirii acestora, iar dispariţia unor piese nu a fost probată, instanța constată că nu sunt îndeplinite condiţiile stabilite de art. 39 alin. 1 lit. B lit. c din Legea nr. 85/2006, astfel încât va respinge cererea ca nefondată.

Domenii speta