Civil. Modificare titlu proprietate.

Deliberând asupra apelurilor civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei  sub nr.  la data de reclamanta  a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele  şi Comisia locală  pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, modificarea Titlului de proprietate nr. , emis pe numele defunctului  şi a procesului-verbal de punere în posesie, în privinţa vecinătăţilor suprafeţei de 7200 mp teren arabil situat în tarlaua, parcela, fără cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat că este moştenitoarea defunctului , că prin sentinţa civilă nr. din data de a Judecătoriei  s-au partajat terenurile rămase după defunct, ei fiindu-i atribuită suprafaţa de teren în litigiu, ale căror vecinătăţi au fost înscrise greşit. Din documentaţia ce a stat la baza eliberării titlului, respectiv testamentul autentic nr.  reiese că acest teren este situat pe dealul  în locul numit , comuna , judeţul, şi are ca vecini pe la răsărit, pe la apus şi drumul la miazăzi şi miazănoapte. În titlul de proprietate şi în procesul-verbal de punere în posesie apar însă alţi vecini la est şi la vest – respectiv şi . Aceste erori au reieşit cu prilejul întocmirii documentaţiei cadastrale pentru terenul în discuţie.

În drept a invocat dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 18/1991 iar în dovedire a depus înscrisuri.

Pârâta  a depus întâmpinare prin care a precizat că nu se poate reţine vreo culpă în sarcina sa, în condiţiile în care a făcut doar aplicarea dispoziţiilor legale şi a emis titlul de proprietate cu respectarea celor înscrise în procesul-verbal de punere în posesie. Totodată, a solicitat respingerea ca neîntemeiat a unui eventual capăt de cerere privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată întrucât nu are personalitate juridică iar identificarea terenurilor s-a făcut de către comisia locală.

Pârâta Comisia locală  a formulat şi ea întâmpinare prin care a arătat că titlul de proprietate contestat a fost emis în baza Hotărârea Comisiei judeţene  nr. iar la baza validării au stat cererea de reconstituire formulată de defunct, înregistrată sub nr., şi registrul agricol din anii 1959-1962. A menţionat că pentru terenul în discuţie procesul-verbal de punere în posesie a fost întocmit de Comisia locală , astfel că lasă soluţia la aprecierea instanţei.

La data de 28.09.2013 reclamanta şi-a precizat acţiunea în sensul modificării cadrului procesual prin introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a Comisiei locale , întrucât terenul în litigiu se află pe raza acestei comisii.

Prin întâmpinarea depusă pârâta Comisia locală  a arătat că se impune, în prealabil, verificarea calităţii procesuale active a reclamantei, raportat la menţiunile din sentinţa civilă nr. , şi a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive întrucât sola cu denumirea toponimică se află pe teritoriul comunei .

Pe fondul cauzei a arătat că este puţin probabil ca terenul menţionat în testamentul încheiat în anul 1945 să-şi fi menţinut aceleaşi vecinătăţi şi a arătat că în materia modificării titlului de proprietate există o procedură prealabilă obligatorie.

La data de 18.12.2013 reclamanta şi-a precizat din nou acţiunea în sensul introducerii în cauză, în calitate de pârâtă, a Comisiei locale , motivat de împrejurarea că terenul în litigiu se află pe raza acestei comune.

Pârâta Comisia locală  a depus cerere reconvenţională prin care a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate în litigiu în sensul radierii parcelei cu nr. topografic  şi înscrierea parcelei pentru care s-a făcut dovada dreptului de proprietate, situată în pct.  din comuna . Acesta constituie vechiul amplasament al terenului, astfel cum reiese din testamentul din anul 1945, iar în registrul agricol din anii 1956-1958 şi 1959-1962 autorul reclamantei figurează cu suprafaţa respectivă pe raza comunei  . A făcut trimitere la procedura obligatorie de urmat în cazul disponibilizării unui teren, care se validează de comisia judeţeană. În speţă însă nu există o atare hotărâre iar procesul-verbal de punere în posesie este semnat doar de reprezentanţii comisiilor locale  şi . Or, punerea în posesie a unor persoane pe raza unei localităţi, fără avizul acesteia din urmă, reprezintă un abuz iar titlul de proprietate este emis în fals.

Reclamanta a depus întâmpinare la cererea reconvenţională în care a arătat că susţinerile pârâtei-reclamante sunt contrazise de tabelul parcelar al parcelei– Fântâna lui Mitică, emis de Comisia locală , în care la rubrica  se menţionează că autoarea sa, , deţine terenul în suprafaţă de 0,72 ha.

Întrucât cererea reconvenţională a fost formulată de Comisia locală , având în vedere obiectul acesteia, instanţa de fond a invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâtei-reclamante, însă aceasta a precizat că titularul cererii reconvenţionale este Primarul comunei .

La termenul de judecată din data de 01.10.2014 instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâtei-reclamante Comisia locală , cu privire la cererea reconvenţională.

La termenul de judecată din data de 12.11.2014 pârâta-reclamantă a precizat că nu figurează printre cele 12 comune care au pus teren la dispoziţia Comisiei locale , care se face vinovată de ilegalitatea comisă.

La acelaşi termen prima instanţă a calificat cererea primarului comunei  ca fiind o cerere de intervenţie în interes propriu, pe care a admis-o în principiu.

Prin sentinţa civilă nr. din data de Judecătoria  a admis în parte acţiunea modificată a reclamantei , a admis  excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comisia locală  şi a dispus modificarea parţială a Titlului de proprietate nr.  şi a procesului-verbal de punere în posesie, ambele emise pe numele lui , în sensul înscrierii corecte a vecinătăţilor suprafeţei de 7200 mp teren categoria arabil din sola 59, parcela , situat în extravilanul comunei , punctul „Fântâna lui Mitică”, judeţul .

De asemenea, a respins ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă cererea reconvenţională a pârâtei-reclamante Comisia locală  şi ca nefondată cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientul primarul comunei .

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut, în privinţa excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comisia locale , că această calitate presupune existenţa identităţii dintre persoana pârâtului şi cel obligat în raportul juridic dedus judecăţii.

Având în vedere concluziile raportului de expertiză topografică potrivit cărora terenul în litigiu se află pe raza localităţii , în vecinătatea liniei de hotar cu comuna , prima instanţă a apreciat ca fiind fondată excepţia invocată.

Pe fondul cauzei a reţinut că în baza Legii nr. 18/1991 autorul reclamantei, , a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate inclusiv pentru suprafaţa de 40 prăjini teren moştenit de la . Terenul era situat în pct.  din comuna , fiind învecinat la Nord şi Sus cu drumul, la Vest cu iar la Est cu .

Comisia locală  l-a înscris pe autor în anexa , poz. cu suprafaţa de 1,33 ha teren, care a fost validată de  prin Hotărârea nr.. Ca urmare, a fost emis procesul-verbal de punere în posesie şi s-a emis Titlul de proprietate nr.  pentru suprafaţa totală de 1,33 ha. Suprafaţa de teren în litigiu figurează în sola 59, parcela , este situată în extravilanul comunei , punctul „Fântâna lui Mitică” şi se învecinează la Nord şi la Sud cu drumul de exploatare, la Est cu  iar la Vest cu .

Prima instanţă a mai reţinut că prin sentinţa civilă nr. , astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de , s-a constatat deschisă succesiunea defunctului  şi s-a luat act de tranzacţia încheiată între moştenitori în privinţa modului de ieşire din indiviziune, terenul în litigiu fiind atribuit reclamantei din prezenta cauză. Pe cale de consecinţă, reclamanta este îndreptăţită să acţioneze în justiţie cu privire la exercitarea dreptului său asupra terenului în litigiu, aspect ce nici nu a fost contestat. S-a contestat doar amplasamentul acestui teren, aspect cu privire la care prima instanţă a reţinut următoarele:

În testamentul autentic încheiat în anul 1945, suprafaţa de 40 prăjini apare menţionată ca fiind situată în comuna , pct. , şi are ca vecini la răsărit pe , la apus pe iar la miazăzi şi la miazănoapte drumul. În registrul agricol din anii 1956-1958 şi 1959-1962 autorul autorului reclamantei figurează cu suprafaţa de 0,72 ha teren arabil situat în , iar în tabelul de parcelare pentru parcela – Fântâna lui Mitică, care poartă parafa şi semnătura reprezentantului Comisiei locale , la poziţia  figurează autoarea reclamantei cu suprafaţa de 0,72 ha.

Concluziile raportului de expertiză topografică sunt în sensul că şi Fântâna lui Mitică sunt una şi aceeaşi tarla şi este situată pe teritoriul comunei . Apoi, martorul audiat pentru reclamantă la termenul din data de 10.02.2016 a confirmat că terenul în litigiu, în aceleaşi limite şi cu aceleaşi vecinătăţi, a fost stăpânit de autoarea reclamantei, că iniţial ţinea de comuna  iar ulterior de comuna .

Coroborând toate aceste relaţii prima instanţă a apreciat că reclamanta a dovedit faptul că terenul cu vecinătăţile: N – drum de exploatare, S - drum de exploatare, V –  şi E – , astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză topografică întocmit de expertul , reprezintă vechiul amplasament al proprietăţii, cu privire la care s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce se coroborează şi cu menţiunile din titlurile de proprietate de la filele ale dosarului, emise unor terţe persoane, care figurează în tabelele parcelare în . Deşi în registrul agricol terenul apare ca fiind situat în comuna , în realitate acesta era situat pe teritoriul comunei .

Relativ la apărările pârâtei Comisia locală , cu trimitere la Hotărârea Comisiei judeţene nr. prin care s-a aprobat disponibilizarea de către Comisia locală  către Comisia locală  a suprafeţei de teren în litigiu, coroborată cu lipsa unei disponibilizări de către Comisia locală , prima instanţă a apreciat că, în condiţiile în care reclamanta a dovedit îndreptăţirea sa, lipsa de comunicare dintre comisiile locale şi disputele lor teritoriale nu îi sunt imputabile.

În privinţa cererii de intervenţie în interes propriu a reţinut că, potrivit art. III pct. 1 lit. a) din Legea nr. 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.

Având în vedere situaţia de fapt astfel cum a fost reţinută, raportată la temeiul de drept invocat – respectiv art. III alin. 1 lit. a) din Legea nr. 169/1997 – a apreciat că lipsa disponibilizării terenului nu este un motiv de nulitate parţială a titlului de proprietate în litigiu, nici faptul că terenul se suprapune cu terenuri aparţinând unor terţe persoane care fie au titluri de proprietate (), fie sunt puşi în posesie (), mai ales că îndreptăţirea acestora din urmă nu a făcut obiectul analizei în prezenta cauză. Aceste suprapuneri de terenuri vor putea fi soluţionate de persoanele interesate în cadrul unei acţiuni în revendicare sau de anulare a titlurilor de proprietate.

 Pe baza acestor considerente prima instanţă a înlăturat apărările din cererea de intervenţie în interes propriu, pe care a considerat-o ca nefiind fondată.

În privinţa acţiunii principale, având în vedere situaţia de fapt reţinută şi concluziile expertului vizând identificarea suprafeţei de 7200 mp, prima instanţă a apreciat-o ca fiind întemeiată, fiind incidente dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 18/1991 (având în vedere faptul că terenul a intrat în circuitul civil) şi cele ale art. 75 din HG nr. 890/2005.

Împotriva sentinţei civile nr. din data de a Judecătoriei  au declarat în termen legal apel Comisia locală  şi primarul comunei , care au criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie deoarece Titlul de proprietate nr.  nu a fost emis legal în privinţa terenului situat în tarlaua, parcela . Atât din testamentul din anul 1945 cât şi din registrul agricol din anii 1956-1962 reiese că terenul este situat pe raza comunei .

Mai mult, în HOTĂRÂREA COMISIEI JUDEŢENE  nr. comuna  nu figurează printre comunele care au pus teren la dispoziţie în favoarea comunei  iar autoarea reclamantei figurează înscrisă în tabelul nominal cu persoanele din comuna  cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe raza comunei . Titlul de proprietate contestat a fost emis de Comisia locală  – având în vedere indicativul  – iar procedura de punere în posesie a unor persoane pe raza unei localităţi, fără avizul acesteia, constituie un abuz.

A mai arătat că terenul în litigiu se suprapune cu terenurile atribuite altor persoane îndreptăţite, cărora fie li s-au eliberat titluri de proprietate, fie li s-au întocmit procese-verbale de punere în posesie în mod legal.

Intimata-reclamantă  şi intimata-pârâtă Comisia locală  au depus întâmpinări separate (f., respectiv) prin care au solicitat respingerea apelului şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei apelate deoarece terenul în litigiu este pe vechiul amplasament al proprietăţii şi doar vecinătăţile acestuia au fost înscrise greşit în titlul de proprietate.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate în raport de motivele invocate precum şi din oficiu, potrivit art. 479 din noul Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelurile declarate în cauză nu sunt fondate urmând a fi respinse pentru următoarele considerente:

Este de necontestat faptul că la emiterea Titlului de proprietate nr.  nu s-a respectat procedura prevăzute de HG nr. 131/1991 privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor.

Se reţine că potrivit art. 13 alin. 5 din acest act normativ „Cererea împreună cu actele menţionate mai sus se depun la consiliul local în a cărui rază teritorială este situat terenul, fie personal, fie prin poştă, înăuntrul termenului de 30 de zile prevăzut de lege”, iar potrivit art. 6 din hotărâre comisiile locale au drept atribuţii principale „a) preiau şi înregistrează cererile formulate pentru atribuirea de teren în proprietate sau în folosinţă; b) solicită orice relaţii şi date sau, după caz, actele doveditoare prevăzute la art. 9 şi 10 din lege; c) stabilesc suprafaţa de teren ce urmează a fi atribuită în proprietate sau folosinţă persoanelor îndreptăţite, precum şi celelalte situaţii privind restituirea unor terenuri; d) completează, în baza datelor şi situaţiilor stabilite, anexele nr. 1 - 20 din regulament; e) primesc şi transmit comisiei judeţene contestaţiile cu privire la suprafaţa stabilită potrivit lit. c); f) întocmesc situaţia definitivă privind persoanele îndreptăţite să li se atribuie teren, cu suprafeţele stabilite a fi atribuite fiecăreia; g) înaintează şi prezintă comisiei judeţene situaţia definitivă, împreună cu documentaţia necesară; h) pun în posesie persoanele îndreptăţite a primi terenuri, după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute; i) exercită orice alte atribuţii ce îi revin din lege şi din prezentul regulament”.

Tot astfel, potrivit art. 7 din hotărâre comisiile judeţene au ca atribuţii principale „a) organizează instruirea comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale şi asigură distribuirea Legii fondului funciar, a regulamentului, a unor hărţi şi planuri, precum şi a altor materiale necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii acestora; b) asigură îndrumarea şi controlul comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale prin desemnarea tuturor membrilor din comisia judeţeană pe comune, oraşe şi municipii; c) verifică legalitatea propunerilor comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale; d) soluţionează contestaţiile formulate împotriva măsurilor stabilite de comisiile subordonate; e) validează sau invalidează măsurile stabilite de comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale; f) emit titlurile de proprietate; g) execută orice alte atribuţii ce le revin din lege şi din prezentul regulament”.

Având în vedere dispoziţiile legale menţionate reiese că autorul reclamantei, , trebuia să fi depus cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 7200 mp (40 prăjini) teren agricol la Consiliul local  sau, în situaţia concretă a depunerii cererii la Consiliul local , acesta din urmă trebuia să o fi transmis pe cale administrativă la Consiliul local . Nerespectarea competenţei teritoriale a comisiilor locale este imputabilă în special Comisiei judeţene  care nu şi-a îndeplinit, practic, niciuna din atribuţiile de la art. 7 lit. a)-c), menţionate mai sus, şi a dat îndrumări greşite comisiilor locale, permiţând, spre exemplu, Comisiei locale  să efectueze puneri în posesie pe raza comunei  fără ştirea acesteia din urmă.

Astfel a devenit posibilă suprapunerea terenului în discuţie cu terenurile atribuite de Comisia locală  altor persoane îndreptăţite, însă relevantă pentru soluţia pe care o va adopta instanţa de control judiciar o constituie împrejurarea că, anterior, această comisie a luat cunoştinţă de împrejurarea că în parcela– Fântâna lui Mitică există persoane din comuna  cărora li s-au emis titluri de proprietate. Printre acestea, la rubrica  din Tabelul de parcelare de la filele dosar fond figurează şi autoarea reclamantei, , cu suprafaţa de 0,72 ha. Tabelul a fost semnat de preşedintele, secretarul şi de alţi 2 membri ai Comisiei locale  iar pe tabel există menţiunea că „În urma verificărilor, cetăţenii din comuna , înscrişi în tabelul de mai jos, rămân în teren conform suprafeţelor înscrise în dreptul fiecăruia.”

Prin întocmirea şi aprobarea Tabelului de parcelare a parcelei– Fântâna lui Mitică, Comisia locală  a confirmat neregularităţile săvârşite anterior de Comisia locală  şi , cu consecinţa confirmării actelor de constituire a dreptului de proprietate pentru persoanele înscrise în acest tabel. Reiese că autoarea reclamantei are calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate în tarlaua, parcela  – cu atât mai mult cu cât acesta reprezintă vechiul amplasament al proprietăţii – şi că în mod just prima instanţă a apreciat că nu sunt întrunite cerinţele art. III alin. 1 lit. a) din Legea nr. 169/1997 pentru admiterea cererii de intervenţie având ca obiect constatarea nulităţii parţiale absolute a Titlului de proprietate nr. .

Pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 480 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă Tribunalul va respinge apelurile declarate în cauză şi va lua act de faptul că în această etapă procesuală nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate apelurile promovate de pârâta-reclamantă Comisia Locală  pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi intervenientul Primarul Comunei  împotriva sentinţei civile nr. din pronunţată de Judecătorie  în dosarul nr. .

Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Domenii speta

Spete similare