Pretenţii

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin cererea adresată acestei instanţe şi inregistrată sub nr……, reclamanta C.S.M.B. a chemat in judecată ca pârâţi pe R.C., pentru ca prin hotărâre judecătorească să fie obligaţi pârâţii in solidar la restituirea sumei totale de …….

 În fapt, a arătat reclamanta că, în perioada 29.10 -12.12.2014 a fost efectuată de către Curtea de Conturi a României - Camera de  Conturi a judeţului …..., acţiunea de control privind verificarea modului de gestionare şi utilizare a mijloacelor materiale şi băneşti, precum şi asigurarea integrităţii patrimoniului public şi privat al UAT la C.S.M.B…, 2010.

Din conţinutul raportului de control întocmit la data de 12.12.2014, fila 20, punctul 3.1.3.4, Anexele 13, 14, 14.1., 14.2, 14.3, 14.4, 14.5, 15 şi din Decizia nr.101 din 26.01.2015, pag. 4-5, punctul 6.4, rezultă că, luna februarie 2014 s-au efectuat plăţi către cabinet de avocat R.C. în valoare de 3000 lei, fără existenţa unor documente justificative şi fără ca lucrările/serviciile efectuate să aibă la bază un contract. De asemenea, în baza contractului de prestări servicii nr.15/2013, PFA ……. avea stabilită o sumă de 50.000 lei anual pentru serviciile prestate enumerate în contractul anterior menţionat, însă plăţile efectuate în anul 2013 către PFA …..au fost în valoare de 60.32 lei, depăşind valoarea contractului cu 10.362 lei, fără existenţa unui act adiţional care să justifice majorarea valorii contractului. În luna octombrie 2013, PFA …… a emis către C.S.M. B. un număr de 6 facturi fiscale în valoare totală de 7800 lei, cu menţiunea pe fiecare factură ,,prestări servicii conform contract”. În raportul de activitate întocmit pentru fiecare lună nu se menţionează servicii prestate suplimentar faţă de cele obişnuite în fiecare luni, nu se menţionează luna calendaristică, anul pentru care au fost efectuate, conducătorul entităţii nu a semnat pentru beneficiarul serviciilor prestate şi recepţionate, iar raportul de activitate este identic cu un raport de activitate penru o lună în care factura emisă a fost de 1300 lei, astfel încât facturile suplimentare nu se justifică.

 Actele normative încălcate, în opinia Curţii de Conturi, sunt:  art. 6 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, , art. 54 din Legea 273/2006 privind finanţele publice, OMFP  nr. 1792/24.12.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea , lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor  bugetare şi legale.

Ca urmare, prin Decizia nr.101/26.01.2015 s-a dispus ca pentru recuperarea plăţilor nelegale stabilite în sume certe şi reale, ordonatorul terţiar de credite , respectiv CSSM Bacău, să formuleze  acţiuni la instanţele de judecată pentru obţinerea titlurilor executorii în sarcina persoanelor fizice autorizate beneficiare şi/sau a celor stabilite ca fiind responsabile potrivit fişei postului pentru angajarea, ordonanţarea, lichidarea şi plata sumelor care au determinat prejudicierea bugetului entităţii controlate.

În raportul de control, la pag.27-28, lit.e, s-a stabilit ca persoanele cu atribuţii în domeniul abaterii consemnate sunt : V.M., contabil, care răspundea de activitatea financiar-contabilă a clubului şi a întocmit şi achitat ordinele de plată privind decontarea facturilor persoanelor fizice autorizate; L.G.S  director coordonator, care a aprobat plata.

În drept, au fost invocate prevederile art.1349, 1350, 1635 şi 1636 Cod civil.

În dovedirea cererii s-au depus copii de pe următoarele înscrisuri: Hotărârea Consiliului Local ….. nr. …..şi Regulamentul de organizare si functionare al C.S.M.B , Decizia Camerei de Conturi a Judeţului …….. nr. …….. o serie de facturi fiscale cuprinzând contravaloarea meselor servite de sportivi în perioada 2011-2014, pontaje persoane ce au servit masa întocmite de către S.C. .

Acţiunea a fost timbrată cu suma de 1098,1 lei.

Cererea de chemare în judecată şi înscrisurile aferente au fost comunicate pârâţilor cu menţiunea de a formula întâmpinare.

La data de ….. pârâta R.C., în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al …… -Cabinet de avocat” a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a R.C. ca persoană fizică, întrucât aceasta din urmă a acţiont doar ca reprezentant al formei de organizare şi exercitare a profesiei de avocat, respectiv al cabinetului individual de avocatură, astfel încât atât contractul de asistenţă juridică cât şi documentele contabile privind plăţile au fost emise prin cabinetul de avocat şi nu în nume propriu.

În ceea ce priveşte cabinetul de avocat R.C. , se arată că în data de …… s-a încheiat un contract de prestări servicii de asistenţă juridică, contract înregistrat la nr.4 din aceeaşi dată. Conform acestui contract pârâta şi-a asumat mai multe obligaţii care au fost realizate pe tot parcursul derulării contractului. Contractul a încetat la sfârşitul lunii octombrie 2013. Plata pentru serviciile prestate aferente lunilor septembrie şi octombrie 2013 a fost făcută în luna februarie 2014 datorită dificultăţilor financiare prin care treceea clubul. Astfel, în momentul în care a fost anunţată că există disponibil pentru achitarea restanţelor, a emis factura şi s-a prezentat pentru încasarea banilor.

Apreciază pârâta că, deşi a emis factura cu întârziere întrucât ştia că nu există posibilitatea efectuării plăţii la termen, totuşi suma de 3000 lei reprezintă o plată restantă a clubului, din cuprinsul raportului de control al Curţii de Conturi nereieşind faptul că toate obligaţiile de natură patrimonială pe care clubul şi le-a asumat au fost respectate la timp, iar plata efectuată în luna februarie 2014 ar fi fost achitată în plus.

Pe cale reconvenţională, în eventualitatea în care se va aprecia că acţiunea reclamantei este întemeiată şi se va dispune restituirea sumei de 3000 lei achitată în luna februarie 2014, a solicitat pârâta obligarea reclamantei la plata sumei de 3000 lei reprezentând servicii neachitate pentru perioada septembrie-octombrie 2013 şi, în consecinţă, constatarea intervenirii compensării celor două obligaţii reciproce.

În drept, a fost solicitată proba cu înscrisuri şi un martor.

Prin întâmpinare formulată la dat de …… S. I. a solicitat respingerea acţiunii formulate. În fapt, a arătat pârâta că la data de … a încheiat cu CSM ……. un contract de prestări servicii secretariat, contract înregistrat la nr……din aceeaşi dată. Conform acestui contract pârâta a prestat servicii de secretariat, casier şi gestionar până la sfârşitul lunii octombrie 2013 când a încetat. În schimbul serviciilor prestate reclamanta s-a obligat să-i plătească suma de 1300 lei lunar, prevedere ce a fost modificată ulterior printr-un act adiţional, în sensul că s-a stabilit o sumă anulă, respectiv 26000 lei/an. Întrucât clubul nu avea bani suficienţi pentru efectuarea tuturor plăţilor lunre, se obişnuia să se facă mai întâi plăţile urgente, respectiv să fie achitate indemnizaţiile sportivilor, masa, cazarea şi echipamentele acestora astfel încât pârâta nu a insistat să fie plătită cu prioritate.

Întrucât în data de …… directorul clubului a anunţat-o că doreşte să înceteze colaborarea cu aceasta, pârâta a înţeles să emită toate facturile care nu au fost achitate de către reclamantă în vederea introducerii la plată.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri şi un martor.

Întâmpinării i-au fost ataşate contractul de prestări servicii încheiat în data de ……, act adiţional nr……. şi notificare de încetare contract.

Prin întampinarea depusă la dosarul cauzei la data de …., pârâtul  L.G.S. a invocat excepţia lipsei calităţii procesual pasive deoarece nici PFA …… şi nici L.G.S. nu au fost nominalizaţi in Decizia Curţii de Conturi ca responsabili pentru prejudiciul produs. De asemenea invocă inopozabilitatea Raportului de control si a Deciziei Curţii de Conturi nr. 101 deoarece acestea nu i-au fost comunicate pentru a-şi putea formula apărări sau  pentru a–l putea contesta.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii formulate.

În probaţiune, solicită proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei, proba testimonială.

În drept, invocă art. 115 şi 220 Cpc.

Pârâta V.M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii. A arătat că  în data de …… a încheiat cu CSM …. contract de prestări servicii, înregistrat sub nr. 8 de la aceeşi dată. Obligaţiile au fost îndeplinite pe tot parcursul contractului. Contractul a încetat în …….. În momentul efectuării controlului, nu mai lucra la acest club, dar s-a prezentat de mai multe ori pentru a da explicaţii.

În ceea ce priveşte suma de 3000 lei achitată către Cabinet de avocat R.C., a arătat pârâta că aceasta reprezintă plata legală şi corectă pentru serviciile prestate de către dna avocat aferente lunilor septembrie şi octombrie.

Referitor la suma de 6500 lei achitată către S.I.R. aceasta reprezintă diferenţa de plată achitată acesteia pentru activitatea desfăşurată până la încetarea contractului de prestări servicii, respectiv până la data de …...

Cu privire la suma de 10362 lei achitată către M.V.E, arată pârâta că acesta avea încheiat cu CSM …… un contract de prestări servicii având ca obiect –monitorizare şi evaluare comunicare şi a nevoilor de publicitate, elaborare campanie publicitară, comunicate de presă, bannere, pliate, afişe, printuri, tipărituri, servicii foro, pregătire emisiuni, etc. în valoare de 50.000 lei, anual. Diferenţa de 10362 lei reprezintă achiziţionare de echipament sportiv pentru sportivii clubului, neavând legătură cu executarea obligaţiilor la care s-a obligat prin contractul anterior.

Menţionează pârâta că în perioada 02.11.2013-10.04.2014 a avut loc la CSM ……… o misiune de audit intern, efectuat de către numita P.M. , auditor public intern în cadrul Compartimentului de Audit Public Intern al Primăriei ….. cu scopul în a da asigurări că se respectă cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea cluburilor sportive şi cu privire la gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti. În raportul de audit intern înregistrat la Primăria …. subnr……. nu se menţionează nicio plată nelegală, toate plăţile efectuate fiind corecte şi legale şi având la bază documente justificative.

În dovedire, a fost solicitată proba cu înscrisuri şi un martor.

În drept, au fost invocate prevederile legale ale art.205 Cod proc. civ..

Pârâtul M.V.E  a depus la dosarul cauzei la data de ……. precizări, arătând că diferenţa e 10362 lei reprezintă achiziţionarea de echipament sportiv pentru sportivii clubului şi nu executarea unei obligaţii asumată prin contractul de prestări servicii nr…….. astfel cum, în mod greşit, reclamanta consideră. Astfel, arată pârâtul că a achiziţionat echipament sportiv în baza unei cereri exprese urmată de o acceptare şi alte activităţi colaterale ce implică investiţii şi muncă, acestea nefăcând obiectul contractului încheiat cu reclamanta.

Precizărilor formulate le-au fost ataşate o serie de înscrisuri: facturi fiscale, rapoarte de activitate, nota de recepţie şi constatare.

La termenul de judecată din data de ……. instanţa a pus în vedere pârâtei reclamante R.C. să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 215 lei aferentă cererii reconvenţionale, sub sancţiunea anulării cererii ca netimbrată. La termenul de judecată din data de …… instanţa a admis excepţia nelegalei timbrări a cererii reconvenţionale formulată de către pârâta reclamantă R.C. , invocată din oficiu, a unit cu fondul excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului L.G.S  şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei R.C., a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, iar pentru pârâţi proba cu înscrisuri, testimonială şi interogatoriu.

La termenul de judecată din data de ……. instanţa a procedat la administrarea probei cu martora R.M.  şi a dispus amânarea cauzei pentru solicitarea de relaţii scrise.

În şedinţa publică din data de ……. instanţa a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale a pârâtei PFA …….. pe care a admis-o cu motivarea că aceasta a fost radiată, urmând ca acţiunea în contradictoriu cu PFA ……. să fie soluţiontă în baza excepţiei. Nemaifiind alte cereri, instanţa a constatat încheiată cercetarea judecătorească, a acordat cuvântul asupra excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a R.C. -Cabinet de avocat şi L.G.S  şi pe fondul cauzei.

Analizând cererea formulată prin raportare la situaţia de fapt şi dispoziţiile legale incidente, instanţa reţine următoarele:

Întrucât la termenul de judecată din data de ….. instanţa a admis excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtei V.M. pe motiv că aceasta a fost radiată la 04.02.2015, conform  certificatului ORC depus la dosar (f.152), va da efect acest acestei excepţii prin hotărârea asupra fondului în sensul că va respinge acţiunea faţă de această pârâtă ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosinţă.

Având în vedere că în cauză a fost invocată excepţia lipsei calităţii procesuală pasivă a pârâtului L.G.S., instanţa va proceda la analizarea excepţiei cu prioritate conform art.248 Cod proc. civ..

Excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului L.G.S,  invocată de pârâtul L.G.S  şi motivată de faptul că nu a fost nominalizat in Decizia Curţii de Conturi ca responsabili pentru prejudiciul produs, nu poate fi reţinută şi urmează a fi respinsă pentru următoarele motive:

Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului pretins ( calitate procesuală activă ), precum şi între persoana chemată în judecată ( pârât ) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecatii ( calitate procesuală pasivă). Instanţa este obligată să verifice calitatea procesuală, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecăţii.

Având în vedere că din cuprinsul fişei postului rezultă că pârâtul L.G.S , avea calitatea de director coordonator  al reclamantei şi, prin urmare, acesta răspunde pentru operaţiunile economico-financiare efectuate în numele reclamantei, astfel cum rezulta din prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991 şi Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, astfel încât va respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual pasivă a pârâtei R.C. -persoană fizică, instanţa apreciază că este întemeiată şi o va admite, pentru următoarele considerente:

Din cuprinsul contractului de prestări servicii încheiat în data de 04.04.2011 rezultă că reclamanta C.S.M.B a încheiat cu Cabinet de avocat R.C. un contract de prestări servicii având ca obiect activităţi de consultanţă juridică. Prin actele adiţionale la contractul de prestări servicii încheiate în data de ……..,  reclamanta şi pârâta Cabinet de avocat ,,R.C.” au hotărât prelungirea duratei contractului prestări servicii până la data de 31.12.2013 şi modificarea preţului prestaţiei la 1200 lei lunar în loc de 2200 lei.

Prin urmare, având în vedere că nu există identitate între partea contractantă-Cabinet avocat ,,R.C.” şi persoana chemată în judecată-R.C., persoană fizică, iar reclamanta şi-a întemeiat pretenţiile pe contractul de prestări servicii, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei R.C. şi, în consecinţă respinge acţiunea faţă de această pârâtă ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

În ceea ce priveşte inopozabilitatea Raportului de control si a Deciziei Curţii de Conturi nr. ……, invocată de  pârâtul L.G.S , motivat de faptul că acesta nu i-a fost comunicat pentru a-şi putea formula apărări, va fi calificată de instanţă ca fiind  o apărare pe fondul cauzei întrucât apreciază că reprezintă o apărarea a pârâtului formulată în vederea respingerea cererii formulate.

Pe fondul cauzei acţiunea este în parte întemeiată, pentru următoarele considerente:

Prin Hotărârea Consiliului Local Bacău  441/28 12 2010 s-a aprobat înfiinţarea reclamantei sub denumirea de C.S.M. (actuala denumire fiind C.S.S.M), ca persoană juridică de drept public, instituţie de interes public local, sub autoritatea Consiliului Local ……. 

Din regulamentul de funcţionare al C.S.S.M, precum şi din fişele de post ale pârâţilor L.G. şi V.M., rezultă că reclamanta a fost condusă în perioada 2012-2014 de către un director coordonator (funcţie ocupată de pârâtul L.G.S), având in subordine compartimentul financiar contabil , funcţie ocupată de pârâta V.M..

Potrivit art. 6 din Legea contabilitatii nr.82/1991,  „(1) Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

(2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz”.

Potrivit art.  54 din  Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale,

„ (1) În procesul execuţiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare, ordonanţare, plată.

(2) Execuţia bugetară la oraşe, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţe şi municipiul Bucureşti se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil.

(3) Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituţiilor publice.

(4) Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil, în limita fondurilor disponibile.

(5) Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor, executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de către contabil şi şeful compartimentului financiar-contabil.

(6) Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fost angajate, lichidate şi ordonanţate”.

Faţă de dispoziţiile  menţionate, aplicabile reclamantei întrucât aceasta a fost înfiinţată şi funcţionează ca instituţie publică de interes local potrivit  HCL 441/2010, rezultă că orice operaţiune economico-financiară  trebuie efectuată în baza documentelor justificative şi a avizelor compartimentelor de specialitate care să reflecte necesitatea operaţiunilor, iar instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative care să certifice exactitatea  plăţii sumelor, recepţia bunurilor şi modalitatea consumării lor.

Din cuprinsul contractului de prestări servicii încheiat în data de ….. şi actelor adiţionale încheiate în data de …. instanţa reţine că pârâta Cabinet de avocat R.C. a desfăşurat pentru reclamanta C.S.M.B activităţi de consultanţă juridică în perioada 04.04.2011-31.12.2013. Conform actului adiţional încheiat în data de 01.01.2013 preţul prestaţiei lunare a fost stabilit la suma de 1500 lei, iar conform Hotărârii nr.1/03.01.2013 preţul prestaţiei a fost majorat cu 300 lei. Contractul de prestări servicii a încetat la data de 01.11.2013 prin acordul ambelor părţi şi conform actului adiţional nr……..

În urma efectuării controlului întocmit la data de 12.12.2014 de către Curtea de Conturi s-a constatat că în luna februarie a anului 2014, ulterior încetării contractului de prestări servicii mai sus menţionat, s-au efectuat plăţi către Cabinet de avocat ,,R.C” în valoare de 3000 lei.

Pârâta nu contestă că factura în temeiul căreia s-a efectuat plata sumei de 3000 lei a fost emisă cu întârziere însă arată că suma decontată corespunde prestaţiilor aferente lunilor septembrie-octombrie 2013 care nu au fost achitate la timp.

Instanţa nu poate reţine ca întemeiată apărarea pârâtei. Chiar dacă reclamanta nu şi-ar fi îndeplinit obligaţia de plată a prestaţiei pârâtee, lunar, astfel cum s-a stabilit conform contractului de prestări servicii, nu se justifică emiterea unei facturi de către pârâtă ulterior încetării contractului. Din moment ce s-a stabilit prin contractul de prestări servicii încheiat între părţi ca plata servicilor oferite de Cabinet de avocat ,,R.C.” să se facă lunar, aceasta din urmă avea obligaţia emiterii pe parcursul derulării contractului, la sfârşitul fiecărei luni câte o factură din care să reiasă serviciile prestate, perioada în care serviciile au fost prestate şi suma aferentă.

Astfel, chiar dacă reclamanta nu ar fi dispus de fonduri băneşti suficiente la sfârşitul fiecărei luni pentru efectuarea tuturor plăţilor, din moment ce facturile emise conform menţiunilor de mai sus erau înregistrate în evidenţa sa, era obligată să efectueze plata acestora.

Însă, din moment ce pârâta a înţeles să emită aceste facturi ulterior încetării contractului de prestări servicii, rezultă că acestea erau lipsite în acel moment de o bază factuală şi de drept şi, în mod corect, Curtea de Conturi a reţinut că această factură nu poate reprezenta un document justificativ în sensul dispoziţiilor legale mai sus menţionate, care să certifice recepţia de către reclamantă a bunurilor pentru care s-au emis facturile şi exactitatea  plăţii sumei.

Mai mult, astfel cum rezultă şi din cuprinsul raportului de control al Curţii de Conturi dar şi din precizările pârâtei Cabinet de avocat ,,R.C” în urma interpelărilor instanţei de la termenul de judecată din data de ……, în perioada în care s-a derulat contractul de prestări servicii dintre părţi, pârâta nu a întocmit rapoarte de activitate complete şi concrete, detaliate pe activităţi şi calendaristic, plata sa efectuându-se lunar, cu o sumă fixă, conform contractului fără a specifica şi justifica în vreun fel activităţile realizate.

În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect plata de către PFA S.I.R şi S.I.R a sumei de 7.800 lei reprezentând contravaloarea a şase facturi fiscale emise de către C.S.M.B în luna octombrie 2013, instanţa constată, de asemenea, în conformitate cu considerentele anterior menţionate că facturile emise nu pot constitui documente justificative.

Astfel, la fel ca şi pârâta Cabinet de avocat ,,R.C , pârâta PFA S.I.R  a emis şase facturi fiscale într-o singură lună, respectiv în luna octombrie 2013 la denumirea produselor fiind indicat cu titlu general ,,prestări servicii conform contract” fără a detalia căror activităţi corespund contravaloarea facturilor şi pentru ce perioadă.

Apărarea pârâtei că aceste facturi au fost emise în aceeaşi lună întrucât urma să se desfiinţeze contractul de prestări servicii nr…… din ……. încheiat cu reclamanta şi nu îi fuseseră achitate toate drepturile salariale nu poate fi reţinută de către instanţă. Dacă pârâta a apreciat că avea obligaţia emiterii unor facturi pentru a-i fi plătite drepturile salariale, aceste facturi ar fi trebuit să respecte dispoziţiile legale ale art. 54 din  Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, respectiv să certifice executarea unor servicii de către părâtă şi recepţia bunurilor de către reclamantă.

Cu toate că pârâta a arătat că în conformitate cu ultimele prevederi ale contractului de prestări servicii reclamanta era obligată să îi achite o sumă anuală şi nu una lunară, astfel încât nu ar mai fi fost nevoie de emiterea unor facturi, totuşi apărarea sa este contrazisă chiar de către atitudinea sa, din moment ce în luna octombrie a înţeles să emită o serie de facturi pentru a-i fi achitate pretinse drepturi salariale.

Având în vedere că, potrivit OUG 44/2008 persoană fizică autorizată răspunde cu toată averea personală în faţa creditorilor, în situaţia în care nu îşi poate achita datoriile, instanţa constată că pârâta S.I.R răspunde pentru obligaţiile PFA S.I.R.

Cu privire la capătul de cerere având ca obiect obligarea PFA M.V.E  şi M.V.E la plata sumei de 10.362 lei reprezentând contravaloare plăţi efectuate în anul 2013 către PFA M.V.E fără existenţa unui act adiţional care să justifice majorarea valorii contractului, instanţa arată următoarele:

Prin contractul de prestări servicii nr.15/10.02.2013 (f.52) pârâtul PFA M.V.E  s-a obligat faţă de reclamantă la efectuarea anumitor activităţi, respectiv elaborarea campanie publicitară, elaborare comunicate de presă, texte pentru broşuri, materiale promoţionale, texte publicitare pentru publicaţii tipărite, articole pentru presă, bannere, pliante, afişe, printuri, tipărituri, servicii foto etc. Facturarea serviciilor prestate urma să fie efectuată lunar sau o singură dată la începutul lunii, iar decontarea facturii urma să aibă loc lunar.

Prin întâmpinare, arată pârâtul că diferenţa de 10362 lei reprezintă achiziţionarea de echipament sportiv pentru sportivii clubului, în temeiul unei cereri efectuată de către reclamantă înafara obligaţiilor asumate conform contractului nr…….

Instanţa nu poate reţine apărarea pârâtului având în vedere că produsele indicate în cuprinsul facturilor de la filele nr.170-175 se regăsesc şi printre activităţile la care s-a obligat pârâtul prin contractul de prestări servicii nr. ….., respectiv printuri, inscripţionare echipament sportiv, imprimare tricouri, grafică/foto, activităţi menite să promoveze imaginea reclamantei.

Mai mult, cu toate că pârâtul a invocat că aceste facturi decontate au un alt temei contractual, acesta nu a fost în măsură să prezinte instanţei un alt contract de prestări servicii încheiat cu reclamanta ci doar un înscris denumit ,,proiect de operaţiune” nr……. care nu poate fi avut în vedere ca şi document justificativ conform art.54 din  Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale mai ales că a fost emis pe durata derulării contractului de prestări servicii încheiat între părţi.

În ceea ce-l priveşte pe pârâtul L.G.S , având în vedere calitatea sa de director coordonator, instanţa reţine că acesta este în culpă atât pentru faptul că nu a respectat dispozitiile legele anterior citate privitoare la operaţiunile economico-financiare, cât şi pentru că a încalcat atribuţiile impuse de art. 9 alin 2 lit a şi i din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.S.M.B – anexa la HCL 441/2010, în sensul că a organizat şi condus deficitar activitatea clubului, fără a coordona îndeplinirea sarcinilor personalului din compartimentul contabilitate -  PFA V.M., care nu a urmărit  recuperarea sumelor de la debitori.

În ceea ce priveşte PFA L.G.S, prin contractul de prestări servicii aceasta s-a obligat să presteze activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management. Deşi această activitate se suprapune cu aceea a directorului coordonator, iar prin consultanţa acordată nu a putut împiedica producerea prejudiciului, din obiectul contractului şi a fişei de post anexă nu rezultă că PFA L.G.S avea atribuţii de coordonare a compartimentului financiar, motiv pentru care instanţa va respinge acţiunea faţă de acest pârât.

În continuare, instanţa reţine că  pârâta  V.M. - persoană fizică autorizată şi pârâta V.M. s-au obligat prin contractul de prestări servicii  înregistrat sub nr. ……., să presteze activităţi de contabilitate reclamantei şi, prin urmare se află în culpă pentru încălcrea dispoziţiilor art. 6 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, ale art.  54 din  Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale şi ale Codului fiscal, întrucât aceasta nu trebuia să avizeze plata de achiziţii fără ca  instrumentele de plată să fie însoţite de documentele justificative.

Având în vedere că, potrivit OUG 44/2008 persoană fizică autorizată răspunde cu toată averea personală în faţa creditorilor, în situaţia în care nu îşi poate achita datoriile, precum şi a faptului că PFA V.M. a fost radiată, instanţa constată că pârâta V.M. răspunde pentru obligaţiile PFA V.M. .

Întrucât potrivit art. 1446 Cod Civil, „solidaritatea se prezumă între debitorii unei obligaţii contractate în exerciţiul activităţii unei întreprinderi, dacă prin lege nu se prevede altfel”, iar din prisma argumentelor mai sus menţionate rezultă că pârâţii  L.G.S şi V.M., R.C.-Cabinet de avocat”, PFA M.V.E, M,.V.E, PFA S.I.R, şi S.I.R nu şi–au îndeplinit obligaţiile asumate, aceştia răspund în solidar, instanţa va admite în parte cererea formulată de reclamanta C.S.M.B.

Astfel, va obliga pârâţii L.G.S , V.M., ,,R.C-Cabinet de avocat” să achite în solidar către reclamantă suma de 3000 lei plată efectuată de către reclamanta C.S.M.B în luna februarie 2014 către R.C.-Cabinet de avocat”.

Va obliga pârâţii …….. să achite în solidar către reclamantă suma de 10.362 lei reprezentând diferenţa între contravaloarea contractului de prestări servicii nr…….. şi plăţi efectuate de către reclamanta ………..

Va obliga pârâţii ……….., să achite în solidar către reclamantă suma de 7.800 lei reprezentând contravaloarea a şase facturi fiscale emise de către C.S.M.B.în luna octombrie 2013.

Întrucât pârâţii au căzut în prenteţii, instanţa îi va obliga să achite în solidar reclamantei suma de 2527 cheltuieli de judecată (1098 lei taxă de timbru şi 1429 lei onorariu avocat).

Domenii speta

Spete similare