Acţiune în constatare

Sentinţă civilă 169 din 05.04.2016


 Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamant RG şi pe pârât ORAŞUL MS PRIN PRIMAR, având ca obiect anulare act.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns: avocat CM pentru reclamant  RG lipsă, lipsă fiind şi pârât ORAŞUL MS PRIN PRIMAR .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele:

- pricina are ca obiect anulare act;

- stadiul procesului: în prima instanţa în etapa cercetării procesului, la al 3-lea termen de judecată.

Instanţa pune în discuţie excepţia autorităţii de lucru judecat.

Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat, având în vedere dispoziţiile art. 431 NCPC care arată că nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate. Apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de acest articol, având în vedere că nu există triplă identitate de părţi, obiect şi cauză, iar elementele lucrului judecat sunt repere esenţiale ale autorităţii lucrului judecat. În dosarul 922/294/2011 părţi sunt reclamantul RG şi Ministerul Finanţelor Publice, iar în cauza de faţă părţi sunt reclamantul şi Oraş MS prin Primar, motiv pentru care apreciază că nu există identitate de părţi în cele două dosare. Conform dispoziţiilor art. din Lg.nr.18/91, terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităţii şi care sunt în administrarea primăriilor, trec în proprietatea comunelor, oraşelor şi municipiilor, motiv pentru care apreciază că pârât Oraş MS prin Primar are calitate procesuală pasivă. Depune la dosar note de şedinţă cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecată.

Instanţa rămâne în pronunţare asupra excepţiei invocată din oficiu.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă,

Constată că la data de 10.11.2015 s-a înregistrat la această instanţă acţiunea civilă formulată de reclamantul RG cu domiciliul în XXXX, cu domiciliul procesual ales în XXXX - av. MC, în contradictoriu cu Oraşul MS prin primar, cu sediul în XXXX solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa:

- să se constate că imobilul înscris în CF nr.XXX Miercurea Sibiului (nr. CF vechi XXX Miercurea) sub nr.top.XXXreprezentând „livezi” în suprafaţă de 540 mp. a fost preluat de Statul Român fără titlu valabil;

- să se constate nulitatea încheierii de intabulare nr.XXXX

- să se dispună restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară prin intabularea dreptului de proprietate în favoarea numitului RM, antecesorul reclamantului cu privire la imobilul menţionat;

- să se constate că din masa succesorală rămasă după defunctul RM, decedat la 26.05.1944, face parte şi imobilul înscris în CF XXX Miercurea Sibiului (nr. CF vechi XXX Miercurea) nr. top.XX;

- să se dispună intabularea în CF XXX Miercurea Sibiului (nr. CF vechi XXX Miercurea) nr. top.XXX a dreptului de proprietate în favoarea numitei TC cu titlu succesiune;

- să se constate că din masa succesorală rămasă după defuncta TC, decedată la data de 24.02.1987, face parte şi imobilul înscris în CFXXXX Miercurea Sibiului (nr. CF vechi XXX Miercurea) nr. top.XXX;

- să se dispună intabularea în CF XXX Miercurea Sibiului (nr. CF vechi XXX Miercurea) nr. top.XXX a dreptului de proprietate în favoarea numitului RM, cu titlu succesiune;

- să se constate că din masa succesorală rămasă după defunctul RM, decedat la 12.01.2001, face parte şi imobilul înscris în CF XXX Miercurea Sibiului (nr. CF vechi XXX Miercurea) nr. top.XXX;

- să se dispună intabularea în CF XXX Miercurea Sibiului (nr. CF vechi XXX Miercurea) nr. top.XXX a dreptului de proprietate în favoarea reclamantului, cu titlu de succesiune.

Solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, în caz de opoziţie.

În fapt, reclamantul învederează că imobilul înscris în CF XXX Miercurea Sibiului (nr. CF vechi XXX Miercurea) nr. top. XXX a fost proprietatea tabulară a bunicului reclamantului (încheiere cf nr. XXXX), fiind preluat de Statul Roman prin expropriere, prin emiterea Deciziei nr.XXXX de către Comitetul Local de Expropriere si împroprietărire al Comunei M. Prin încheierea de carte funciara nr.XXX s-a dispus intabularea dreptului de proprietate, cu titlu de expropriere, asupra imobilului înscris în CF XXX Miercurea Sibiului (nr. CF vechi XXX Miercurea) nr. top. XX în favoarea Statului Român. Exproprierea s-a făcut in baza nrt.3 din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare fără a exista nici o dovadă ca antecesorii subsemnatului, RM şi RC bunicii reclamantului, au colaborat cu Germania hitleristă. Reclamantul susţine că preluarea imobilului, făcută în temeiul Legii nr, 187/1945 a fost abuzivă, încălcându-se principiul ocrotirii dreptului de proprietate garantat de Constituţie.

De asemenea,susţine că actul normativ menţionat intră în contradicţie şi cu prevederile art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora orice persoană are dreptul la proprietate şi nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică. Totodată, apreciază că au fost încălcate dispoziţiile  art. 480 CC întrucât nu a existat o cauză de utilitate publică şi nici nu s-a primit o dreaptă şi prealabilă despăgubire.

Reclamantul este nepotul numitului RM, decedat la 26.05.1944.După numitul RM, dec. la 26.05.1944, s-a dezbătut succesiunea - dosar succesoral nr XXX şi moştenitor legal după acesta este RC, în calitate de soţ supravieţuitor conform certificatului de moştenitor nr. XX emis de Notariatul de Stat Judeţean S. După numita RC, dec. la 24.02.1987, s-a dezbătut accesiunea - dosar succesoral nr. XXX şi moştenitor legal după acesta este RM, în calitate de fiu, conform certificatului de moştenitor nr. XXX emis de Notariatul de Stat Judeţean S. După numitul RM, dec. la 12.01.2001, s-a dezbătut succesiunea - dosar succesoral nr. XXX şi singurul moştenitor legal după acesta sunt subsemnatul reclamant RG, în calitate de fiu, conform certificatului de moştenitor nr. XX emis de BW DV.

Imobilul înscris în CF XX Miercurea nr. top. XX a fost folosit de către reclamant şi anterior de antecesorii săi, împreună cu imobilul înscris în CF XXX Miercurea nr. top XXX - casă , curte şi grădină,proprietatea tabulară a reclamantului, cele două imobile menţionate fiind alăturate.

Reclamantul arată că  prin Dec.nr.33/2008 a ICCJ s-a statuat asupra aspectului de practică neunitară cu privire la acţiunile întemeiate pe dispoziţiile dreptului comun, acţiuni în revendicarea imobilelor preluate abuziv în perioada 6.03.1945 - 22,12.1989 formulate după intrarea in vigoare a L. 10/2001, stabilind că legea specială se aplica în acest caz cu prioritate faţă de dreptul comun. Cu toate acestea, aceeaşi decizie a mai stabilit că în cazul în care acţiunea în revendicare întemeiată pe dreptul comun nu aduce atingere unui alt drept de proprietate sau securităţii raporturilor juridice se aplică cu prioritate Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, ceea ce face ca existenţa legislaţiei speciale (LJ 0/2001 )să nu excludă în toate situaţiile posibilitatea de a recurge la acţiunea în revendicare potrivit dreptului comun. Conform jurisprudenţei CEDO se constată că neexercitarea procedurii administrative nu determină o decădere din dreptul de a promova acţiune în revendicare. Valoarea imobilului înscris în CF XXX Miercurea nr. top. XXX este 10527 lei conform expertizei topografice anexate.

În drept ,invocă: art.480,  art. 644 CC, art. l din Primul Protocol al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

În probaţiune, solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, expertiză topografica, interogatoriu pârât, martori.

Solicită audierea următorilor martori: TM, şi BS, şi administrarea oricăror alte probe ce ar rezulta ca fiind necesare pe parcursul derulării litigiului.

La dosar au fost depuse următoarele înscrisuri:extras CF, copie CF extenso,copie Încheiere  XXX,copie Decizie nr.XXX,certificate deces RM, RC, RM, certificate de moştenitor,expertiză topografică extrajudiciară,taxă timbru,împuternicire avocaţială.

În termen legal a formulat întâmpinare pârâta Oraşul MS prin primar, solicitând respingerea acţiunii formulate şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, invocă lipsa calităţii procesuale pasive a oraşului MS faţă de situaţia de carte funciară în care proprietar tabular asupra imobilului înscris în CF XX Miercurea nr. top. XXX livezi în suprafaţă de 540 mp. este Statul Român, fără a se preciza domeniul public sau privat şi nici titularul dreptului de administrare a bunului. Pârâta apreciază că în speţă, calitatea procesuală pasivă are Statul Român prin Guvernul României - Ministerul de Finanţe şi nu Oraşul MS. De asemenea, invocă excepţia lipsei de competenţă a Judecătoriei Sălişte, apreciind că reclamantul ar fi trebuit să se adreseze Primăriei MS sau organelor superioare cu o plângere prealabilă. Pârâta invocă tardivitatea cererii, apreciind că termenul de depunere a plângerii prealabile raportat la cererea nr.XXX a fost de 30 zile în condiţiile art. 7 al.1 din L. 554/2004.Solicită judecarea cauzei şi în lipsă. Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine în fapt următoarele;

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine în fapt următoarele;

În cauză s-a dispus ataşarea dos. XXX al Judecătoriei Sălişte având ca obiect revendicare imobiliară.

În şedinţa publică din data de 8.03.2016 instanţa a pus în discuţia părţilor excepţiile invocate prin întâmpinare şi a unit excepţiile cu fondul cauzei, urmând ca instanţa să se pronunţe prin hotărâre.

Apreciind că este competentă general, material şi teritorial în soluţionarea prezentei cauze şi raportat la actele şi lucrările dosarului nr. XXX în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. XXX, instanţa a stabilit termen de punere în discuţia părţilor a excepţiei autorităţii de lucru judecat invocată din oficiu.

Prin Sentinţa civilă nr. XXX pronunţată în dos. nr.XXX de Judecătoria Sălişte,  definitivă prin Decizia civilă nr. XXX a Tribunalului Sibiu, a fost admisă excepţia de inadmisibilitate şi în consecinţă respinsă acţiunea civilă formulată de reclamantul RG în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice. În considerente s-a reţinut în esenţă: „Faţă de împrejurarea că imobilul înscris în Cf XXX Miercurea Sibiului nr top XXX în suprafaţă de 540 mp a fost preluat cu titlu de expropriere ,în speţă îşi găseşte aplicarea decizia nr 53/2007 pronunţată de ÎCCJ în recursul în interesul legii potrivit căreia dispoziţiile art. 35 din legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică se interpretează în sensul că aceste dispoziţii nu se aplică în cazul acţiunilor având ca obiect imobile expropriate în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989 ,introduse după intrarea în vigoare a legii 10/2001 ,Imobilul a fost expropriat în anul 1945 iar acţiunea a fost introdusă după 2001 ,decizia fiind aplicabilă în speţă S-a apreciat de către Înalta Curte în interpretarea textelor menţionate că deşi avantajos prin posibilitatea părţilor de a avea acces direct la instanţele judecătoreşti, dreptul comun fiind rigid şi conservator în câmpul său de aplicare, a fost înlocuit cu legea nr 10/2001 care cuprinde atât norme speciale de drept substanţial cât şi reglementarea unei proceduri administrative ,obligatorie şi prealabilă sesizări instanţei…”.

De asemenea, s-a apreciat că „reclamantul a formulat tardiv cererea de restituire adresată primăriei MS, însă în aprecierea noastră, potrivit deciziei menţionate partea nu are în acest caz deschisă posibilitatea de a opta .Legea 10/2001 prevede obligativitatea parcurgerii procedurii administrative prealabile pe care o reglementează, ceea ce nu conduce la privarea reclamantului de dreptul la un tribunal ,pentru că împotriva dispoziţiei sau deciziei emise în  procedura administrativă ,legea prevedea calea contestaţiei în instanţă prin art. 26 căreia i se conferă o jurisdicţie deplină ,după cum au posibilitatea de a supune controlului judecătoresc toate deciziile care se iau în cadrul procedurii legii 10/2001 ,inclusiv refuzul persoanei juridice de a emite decizia de soluţionare a notificării .Existenţa legii 10/2001 ,derogatorie de la dreptul comun ,cu consecinţa imposibilităţii utilizării unei reglementări anterioare ,nu încalcă art. 6 din Convenţie în situaţia în care calea oferită de legea specială pentru valorificarea dreptului dedus pretins este una efectivă.Ori ,aşa cum am mai arătat ,reclamantul putea obţine măsuri reparatorii pentru imobil ,dacă formula notificare în termen legal ,cel prevăzut de art. 22 ,fiind în măsură să dovedească atât dreptul de proprietate ,calitatea de moştenitor dar şi preluarea abuzivă de către stat” .

Astfel,cum se reţine şi prin Decizia nr. 3028/04.05.2012 a Secţiei I Civile a ÎCCJ  „Efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifestă ca prezumţie, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părţi, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a se statua diferit. Aceleaşi considerente au fost reţinute de ÎCCJ şi în Decizia nr 3845/08.11.2013, pronunţată în recurs de Secţia a II - a Civilă. Statuând că în egală măsură cu dispozitivul, intră în autoritate de lucru judecat considerentele necesare ale hotărârii cele care explică şi sprijină soluţia din dispozitiv, (decizia nr. 2391/2104.2010). Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumţiei vine să asigure, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătoreşti. Prezumţia nu opreşte judecata celui de-al doilea proces,ci doar uşurează sarcina probaţiunii, aducând în faţa instanţei constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecăţii anterioare şi care nu pot fi ignorate.Cum potrivit art.1200 pct.4 cu referire la art.1202 alin.(2) CC în relaţia dintre părţi, prezumţia lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicţional într-un prim litigiu va fi opus părţilor din acel litigiu şi succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluţionat” .

Jurisprudenţa a statuat că efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat descris de art. 431 alin. (2) NCPC prevede posibilitatea oricăreia dintre părţi de a opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă. „ Efectul negativ al autorităţii de lucru judecat constă în împiedicarea unei a doua judecăţi între aceleaşi părţi, cu acelaşi obiect şi cu aceeaşi cauză, fiind prevăzut de art. 431 alin. (1) NCPC, ca excepţia autorităţii de lucru judecat. Art. 431 alin. (2) NCPC reglementează prezumţia legală de lucru judecat, care reprezintă manifestarea pozitivă a autorităţii de lucru judecat; ea este la îndemâna oricăreia dintre părţile unui litigiu, în sensul că fiecare dintre ele are posibilitatea de a opune lucrul anterior judecat, într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă”.

În practica judiciară s-a subliniat că „ în acest caz, nu este necesar a fi întrunită tripla identitate, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o chestiune litigioasă în legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior fie prin dispozitiv, fie prin considerente, fie prin dispozitiv şi considerente; această judecată fiind deja făcută, ea nu mai poate fi contrazisă”.

Faţă de cele învederate, instanţa va admite excepţia autorităţii de lucru judecat invocată din oficiu şi în consecinţă ,va respinge acţiunea civilă formulată de reclamantul RG în contradictoriu cu Oraşul MS  prin primar.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea se depune la Judecătoria Sălişte.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia autorităţii de lucru judecat invocată din oficiu şi în consecinţă:

Respinge acţiunea civilă formulată de reclamantul RG cu domiciliul în XXXX cu domiciliul procesual ales în XXX - av. MC, în contradictoriu cu Oraşul MS prin primar, cu sediul în XXX.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea se depune la Judecătoria Sălişte.

Pronunţată în şedinţă publică azi 5 aprilie 2016.