Sancţiune complementară

Decizie 1404 din 08.11.2016


OBIECT: Prin sentinţa civilă nr. 2810/27.04.2016 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 13256/180/2015 s-a admis plângerea contravenţională formulată de petenta SC I. SRL în contradictoriu cu G.F.S., şi s-a anulat în parte procesul verbal seria CCS nr. 025553/12.10.2015 cu privire la sancţiunea complementară aplicată. 

Soluţia primei instanţe a avut la bază următoarele considerente:

„La data de 12.10.2015a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul intimatei  procesul-verbal de contravenţie seria CCS  nr. 0255553/12.10.2015  prin care petentul a fost sancţionat cu avertisment pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art.7  alin.1 lit.a  din HG 470/2014  si sanctionata de  acelasi articol .Totodata s-a aplicat si sanctiunea complementara de retragere a acordului de distribuire si utilizare a documentelor cu regim special.

S-a reţinut că la data de 12.10.2015, localitatea Bacau  petentul nu a transmis raporturile S. pentru lunile aprilie -august 2015 depasindu-se cu 45 de zile termenul de depunere a acestora .

Sub aspectul legalităţii proceselor verbale, instanţa reţine că acestea au fost întocmite cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute.

Instanţa mai reţine, de asemenea şi împrejurarea că faptei reţinute în sarcina petentului i s-a dat o corectă încadrare juridică şi a fost legal individualizată asa cum reiese si din analiza facuta mai sus.

Instanta nu poate lua in considerare critica petentului precum ca nu este precizat locul savarsirii contraventiei , acesta fiind indicat in procesul verbal ca fiind loc. Bacau ,  in aceasta localitate avand sediul atat petenta cat si intimata.

De asemenea nu se poate retine ca motiv de nulitate faptul ca nu au fost precizate imprejurarile care pot servi la aprecierea gravitatii faptei atat timp cat fapta este una simpla - nedepunerea raporturilor S. .

Se va retine insa apararea petentului referitoare la lipsa legalitatii sanctiunii com,plementare aplicate , avand in vedere faptul ca in cauza a fost aplicata sanctiunea avertisment ceea ce denota un pericol social redus care nu justifica aplicarea vreunei sanctiuni complementare asa cum rezulta din prevderile art.5 din OG2/2001 unse se arata urmatoarele :

(3) Sancţiunile contravenţionale complementare sunt:

a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii;

b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi;

c) închiderea unităţii;

d) blocarea contului bancar;

e) suspendarea activităţii agentului economic;

f) retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv;

g) desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială.

(4) Prin legi speciale se pot stabili şi alte sancţiuni principale sau complementare.

#M3

(5) Sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite.

(6) Sancţiunile complementare se aplică în funcţie de natura şi de gravitatea faptei.

In consecinta , instanta va admite in parte plangerea contraventionala formulata de petent SC I. SRL si va anula in parte procesul verbal de contraventie seria CCS nr.0255553/12.10.2015 cu privire la sanctiunea complementara aplicata.”

CALEA DE ATAC EXERCITATĂ: Împotriva acestei sentinţe a formulat apel G.F.S., solicitând menţinerea sancţiunii complementare a retragerii acordului de distribuire şi utilizare a formularelor cu regim special.

În motivarea cererii de apel s-a indicat că textul articolului 7 alineat 1 litera a din HG 470/2014 reglementează sancţiunea retragerii acordului de distribuire şi utilizare a formularelor cu regim special, fără posibilitatea eliberării unui nou acord, sancţiunea complementară fiind stabilită prin norme imperative. Apelanta a indicat că prin soluţia de anulare a măsurii complementar se încurajează încălcarea normelor legale şi efectuarea de operaţiuni de acest gen, fenomenul silvic luând amploare în ultimul timp, iar scopul sancţiunii este acela de înlăturare a stării de pericol.

APĂRĂRILE INTIMATEI: Intimata a solicitat prin concluziile orale respingerea apelului, indicând că sancţiunea complementară nu a respectat principiul proporţionalităţii.

ANALIZA INSTANŢEI:

Analizând cererea de apel prin prisma motivelor invocate şi a probelor administrate, instanţa apreciază că este fondată, soluţia primei instanţe de înlăturare a sancţiunii complementare fiind netemeinică.

În raport de principiul disponibilităţii şi a limitelor căii de atac, instanţa de apel urmează a analiza doar aspectul referitor la individualizarea sancţiunii complementare, stabilirea elementelor răspunderii contravenţionale intrând în puterea de lucru judecat, părţile neformulând critici împotriva modului de reţinere a situaţiei de fapt şi a încadrării juridice.

În ceea ce priveşte cererea de înlăturare a sancţiunii complementare admisă de prima instanţă, instanţa de apel apreciază că nu este fondată în raport de contravenţia reţinută în sarcina părţii şi în raport de consecinţele negative ale nerespectării regulilor privind provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase.

 Măsura de înlăturare a sancţiunii retragerii acordului de distribuire şi utilizare a documentelor cu regim special a fost adoptată de instanţa de fond prin raportare la lipsa pericolului social al faptei dedus din împrejurările cauzei, apreciindu-se nejustificat asupra caracterului disproporţionat al pedepsei.

Instanţa de apel nu neagă posibilitatea de examinare a legalităţii stabilirii sancţiunii complementare, dar apreciază faptul că în prezenta cauză s-a respectat principiul proporţionalităţii, în raport de fapta săvârşită de petent şi conduita acestuia. Aplicarea sancţiunii avertismentului nu conduce la nelegalitatea sancţiunii complementare, sancţiune care are ca scop înlăturarea stării de pericol produsă prin săvârşirea faptei, reeducarea petentului neputându-se realiza doar prin adoptarea măsurii avertismentului.

În raport de aceste aspecte, instanţa apreciază faptul că în mod corect a fost aplicată măsura complementară, sancţiunea fiind prevăzută de lege, urmărind un scop legitim şi respectând principiul proporţionalităţii, dar raportat la modificările legislative intervenite după încheierea procesului verbal de contravenţie, va face aplicarea legii mai favorabile, actul normativ nou reglementând o sancţiune complementară mai uşoară. .

La data soluţionării căii de atac articolul 7 alineat 1 litera a din HG 470/2014 a fost abrogat prin OUG 51/2016, fapta reţinută în sarcina părţii fiind reglementată de dispoziţiile articolului 19 alineat 4 litera a din Legea 171/2010 HG 69/2012, contravenţia reţinută în sarcina părţii fiind sancţionată cu măsura complementară a suspendării acordului de distribuire şi utilizare a documentelor cu regim special pentru o perioadă de 1 an.

Având în vedere că fapta pentru care a fost sancţionat petentul apelant este sancţionată mai uşor de noul act normativ, Tribunalul apreciază faptul că în cauză este incident principiul aplicării legii mai favorabile, definit de articolul 15 alineat 2 din Constituţie, regulile referitoare la aplicarea legii mai favorabile în penal fiind incidente şi în materie contravenţională.

Prin Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2012, Curtea Constituţională a statuat că "determinarea caracterului «mai favorabil» are în vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau conţinutul pedepselor, condiţiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influenta circumstanţelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativa, recidiva etc. Aşa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au in vedere atât condiţiile de incriminare şi de tragere la răspundere penală, cât şi condiţiile referitoare la pedeapsă.”

Având în vedere faptul că potrivit dispoziţiilor legii sancţiunea complementară pentru fapta de neutilizare a Sistemului informatizat de urmărire a materialelor lemnoase, denumit în continuare S., sau transmiterea cu întârziere mai mare de 45 de zile este cea de suspendare a acordului de distribuire şi utilizare a documentelor cu regim special pentru o perioadă de 1 an, faţă de sancţiunea aplicată părţii-retragerea acordului de utilizare şi distribuire a documentelor cu regim special, în raport de prevederile articolului 15 alineat 2 din Constituţie şi 12 din OG 2/2001, instanţa va face aplicarea legii mai favorabile, şi va stabili noua sancţiune complementară.

Faţă de aceste aspecte, în raport de prevederile articolului 480Cod procedură civilă, instanţa va admite apelul, va schimba în parte sentinţa civilă, va admite în parte plângerea contravenţională, în sensul că va aplica sancţiunea complementară a suspendării acordului de distribuire şi utilizare a documentelor cu regim special pentru o perioadă de 1 an, ca urmare a aplicării legii mai favorabile.