Restituirea cauzeila procuror in situatia imposibilitatii stabilirii limitelor si obiectului judecatii in procedura camerei preliminare

Prin rechizitoriul nr. X/P/2015 emis la data de 14.12.2016 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casatie şi Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei OFC pentru săvârsirea infractiunilor de: hârtuire, faptă prev. de art. 208 alin. 1 şi 2 Cp ,violare a vieţii private, faptă prev. de art. 226 alin. 1 Cp, amenintare, faptă prev. de art. 206 alin. 1 Cp.,  fals informatic, faptă prev. de art. 325 Cp şi tentativă la acces ilegal la un sistem informatic, faptă prev. de art. 32 alin. 1 Cp rap. la art. 360 alin. 1 şi 3 Cp, toate în final cu aplic. art. 38 alin. 1 şi 2 Cp.

De asemenea, s-a dispus clasarea cu privire la infractiunea de alterare a integritătii datelor informatice, faptă prev. de art. 362 Cp, întrucât fapta nu există.

În fapt, în esentă, s-a retinut în sarcina inculpatei OFC că a încercat să acceseze fără drept partea nepublică a contului persoanei vătămate BIM.

Totodată, s-a retinut că inculpata a introdus, modificat si sters fără drept, datele informatice unele rezultate din contul persoanei vătămate BIM, rezultând date necorespunzătoare adevărului.

De asemenea, s-a retinut că inculpata OFC, prin mesaje transmise pe Internet, a amenintat-o în diverse modalităti pe persoana vătămată BIM ( ex. ,, vedea-ţi-aş familia în 4 blăni,, sau „ vede ia bătaie de se p.... pe ea, dacă umblă cu de astea,, ).

S-a mai retinut că în mod repetat, prin apeluri telefonice, a creat persoanei vătămate PIC o stare de disconfort şi panică, iar prin intermediul Facebook-ului, a urmărit în mod constant viata de zi cu zi a persoanei vătămate PIC, iar ulterior a captat anumite fotografii ale acesteia şi le-a postat pe conturi create de ea, aducând atingere vietii private a persoanei vătămate.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă:

-declaratiile persoanelor vătămate,

-capturi de pe Facebook,

-perchezitii domiciliare,

-perchezitie informatică şi

-declaratiile inculpatei.

În procedura camerei preliminare a fost stabilit termen de 20 zile pentru părti în vederea formulării de cereri şi excepţii privind obiectul camerei preliminare.

La data de 09.01.2017 inculpata OFC a formulat cereri şi exceptii privind obiectul procedurii de cameră preliminară (filele 19-23 dosar), solicitând restituirea cauzei la parchet invocând dispozitiile art.346 alin.3 lit.a c.p.p.

În susţinerea acestora inculpata a depus următoarele înscrisuri : memorii adresate procurorului sef al Serviciului Teritorial Craiova din cadrul DIICOT din 11.07.2016 şi 14.07.2016, cerere de probe adresată procurorului sef al Serviciului Teritorial Craiova din cadrul DIICOT la data de 12.12.2016, plângere formulată la data de 22.08.2016 de numitul OM pentru inculpată (filele 25-35 aflate în dosarul nr.X/104/2016/a1).

La termenul din data de 27.01.2017, judecătorul de cameră preliminară a invocat din oficiu următoarele aspecte privind actul de sesizare:

Cu privire la situatia de fapt s-a invocat faptul că rechizitoriul nu cuprinde descrierea faptelor retinute în sarcina inculpatei într-o modalitate care să permită identificarea conduitei interzise , care să corespundă actiunilor incriminate prin indicarea elementelor necesare pentru a încadra faptele în tipicitatea infractiunilor cu care a fost sesizată instanta.

Încadrarea juridică a faptelor nu cuprinde indicarea fiecărei fapte determinate care întruneste elementele constitutive ale infractiunilor retinute cu suficiente elemente care să permită stabilirea obiectului şi limitelor judecătii.

Astfel, s-a invocat că, în ceea ce priveste infractiunea de tentativă la acces ilegal la un sistem informatic există o neconcordantă. Deşi această faptă este încadrată în forma tentativei, constând în încercarea de accesare a contului persoanei vătămate B M, la pagina 7 a rechizitoriului paragraf 3 se retine că perchezitia informatică a relevat faptul că au fost captate materiale de pe contul de Facebook, ceea ce pare să acrediteze ideea că fapta mentionată ar fi fost consumată.

Cu privire la infractiunea de fals informatic s-a invocat faptul că aceasta  ar fi fost comisă în mai multe modalităti normative alternative, fără a se indica în concret datele informatice care au fost introduse, modificate şi sterse fără drept de către inculpată.  Cu privire la aceeasi infractiune nu se indică în  niciun fel consecinta juridică urmărită de inculpată prin desfăsurarea activitătii infractionale, conditie ce reprezintă element constitutiv al infractiunii retinute.

Cu privire la infractiunea de hârtuire se retine comiterea atât a faptei prevăzute de alin. 1 cât şi a faptei prevăzute de alin. 2 a art. 208 C. pen. deşi acestea sunt infractiuni diferite iar în cuprinsul rechizitoriului ar rezulta că acuzatia ar viza doar varianta specială prev. de art. 208 alin. 2 C. pen.

Cu privire la toate cele 5 infractiuni nu s-a indicat data comiterii acestora (în cazul infractiunilor simple) , precum şi datele comiterii fiecărui act material în parte, cerinte esentiale pentru a aprecia asupra formulării în termenul legal a plângerilor penale prealabile, existentei sau nu a formei continuate a infractiunii şi a stabilirii laturii obiective a infractiunilor de obicei deduse judecătii (infractiunea de hârtuire).

A fost încuviinţată proba cu înscrisurile depuse la dosar odată cu cererile şi exceptiile invocate precum şi cele depuse de DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova  – filele 122-186 dosar nr.X/104/2016/a1. 

Prin încheierea din data de 13.02.2017 pronuntată de Tribunalul Olt în dosarul nr.X/104/2016/a1, în baza art. 345 alin. 1, 2 C. proc. pen., s-au admis exceptiile invocate din oficiu şi în parte exceptiile invocate de inculpată în procedura camerei preliminare.

În baza art. 345 alin. 2, 3 C.p.p. rap. la art. 328 alin. 1 C.p.p. s-a constatat neregularitatea rechizitoriului cu nr. X/P/2015 din data de 14.12.2016  al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justitie- Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism  - Serviciul Teritorial Craiova în ceea ce priveste stabilirea obiectului şi limitelor  judecătii cu privire la inculpata OFC.

S-a dispus comunicarea acelei încheieri Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justitie- DIICOT- Serviciul Teritorial Craiova , urmând ca procurorul, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii  să remedieze neregularitătile actului de sesizare şi să comunice judecătorului de cameră preliminară dacă mentine dispozitia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

Pentru a dispune astfel,  judecătorul de cameră preliminară, a reţinut în esenţă următoarele:

În baza art. 342 C.p.p judecătorul de cameră preliminară a constatat că este competent material şi teritorial să judece prezenta cauză, având în vedere dispozitiile art. 36 alin. 1 lit. c) C.p.p.

Conform art. 342 C.proc. pen., obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competentei şi a legalitătii sesizării instantei, precum si verificarea legalitătii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

În ceea ce priveşte legalitatea sesizării instanţei, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că, potrivit art. 328 C.p.p., rechizitoriul se limitează la fapta şi persoanele pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde în mod corespunzător mentiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta retinută în sarcina inculpatilor şi încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, mentiunile prevăzute la art. 330 şi 331, dispozitia de trimitere în judecată, precum şi alte mentiuni necesare pentru solutionarea cauzei.

Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitătii şi temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, rechizitoriul este verificat de procurorul-şef de sectie, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet. În cauzele cu arestaţi, verificarea se face de urgenţă şi înainte de expirarea duratei arestării preventive. În rechizitoriu se arată numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate în instanţă, cu indicarea calităţii lor în proces, şi locul unde urmează a fi citate.  Procurorul întocmeşte un singur rechizitoriu chiar dacă lucrările urmăririi penale privesc mai multe fapte ori mai mulţi suspecţi şi inculpaţi şi chiar dacă se dau acestora rezolvări diferite, potrivit art. 327.

În cadrul acestui criteriu judecătorul verifică claritatea acuzaţiei (descrierea faptei cu suficiente elemente încât să rezulte concordanţa cu norma penală şi să facă înţeles obiectul judecăţii). Se reţine că acuzaţiile trebuie să fie formulate într-o manieră suficient de clară, încât să dea posibilitatea persoanei inculpate să înţeleagă, chiar beneficiind de sprijinul unor specialişti ai dreptului (avocaţi, consilieri juridici) ce anume i se reproşează de către autorităţi şi care este semnificaţia penală a conduitei sale (încadrare juridică şi implicit tratament sancţionator).

Analizând conţinutul rechizitoriului prin prisma dispoziţiilor legale enunţate s-a constatat că aspectele invocate de judecătorul de cameră preliminară sunt întemeiate, iar cele invocate de inculpată în ceea ce priveşte neregularitatea actului de sesizare, sunt parţial întemeiate.

S-a constatat astfel că, rechizitoriul nu cuprinde descrierea faptelor reţinute în sarcina inculpatei într-o modalitate care să permită identificarea conduitei interzise, care să corespundă acţiunilor incriminate prin indicarea elementelor necesare pentru a încadra faptele în tipicitatea infracţiunilor cu care a fost sesizată instanţa, aspect invocat şi de inculpată.

Încadrarea juridică a faptelor nu cuprinde indicarea fiecărei fapte determinate care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute cu suficiente elemente care să permită stabilirea obiectului şi limitelor judecăţii.

În ceea ce priveşte infracţiunea de tentativă la acces ilegal la un sistem informatic există o neconcordanţă. Deşi această faptă este încadrată în forma tentativei, constând în încercarea de accesare a contului persoanei vătămate B M, la pagina 7 a rechizitoriului paragraf 3 se reţine că percheziţia informatică a relevat faptul că au fost captate materiale de pe contul de Facebook, ceea ce pare să acrediteze ideea că fapta menţionată ar fi fost consumată.

Cu privire la infracţiunea de fals informatic s-a reţinut că aceasta  ar fi fost comisă în mai multe modalităţi normative alternative, fără a se indica în concret datele informatice care au fost introduse, modificate şi şterse fără drept de către inculpată.  Cu privire la aceeaşi infracţiune nu se indică în niciun fel consecinţa juridică urmărită de inculpată prin desfăşurarea activităţii infracţionale, condiţie ce reprezintă element constitutiv al infracţiunii reţinute.

Cu privire la infracţiunea de hărţuire s-a reţinut comiterea atât a faptei prevăzute de alin. 1 cât şi a faptei prevăzute de alin. 2 a art. 208 C. pen. deşi acestea sunt infracţiuni diferite iar în cuprinsul rechizitoriului ar rezulta că acuzaţia ar viza doar varianta specială prev. de art. 208 alin. 2 C. pen.

Cu privire la toate cele 5 infracţiuni nu s-a indicat data comiterii acestora (în cazul infracţiunilor simple), precum şi datele comiterii fiecărui act material în parte, cerinţe esenţiale pentru a aprecia asupra formulării în termenul legal a plângerilor penale prealabile, existenţei sau nu a formei continuate a infracţiunii şi a stabilirii laturii obiective a infracţiunilor de obicei deduse judecăţii (infracţiunea de hărţuire).

S-a reţinut că aspectele invocate de judecător din oficiu, sunt concordante parţial cu cele invocate de inculpată în ceea ce priveşte descrierea deficitară a faptelor pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, cu toate elementele necesare sub aspectul expunerii în fapt şi încadrării juridice, care să facă posibilă înţelegerea de către inculpată a acuzaţiilor formulate împotriva sa (beneficiind de asistenţa unui avocat) şi stabilirea obiectului şi limitelor judecăţii.

S-a constatat că rechizitoriul reprezintă în esenţă o redare a conţinutului plângerilor şi declaraţiilor persoanelor vătămate şi ale inculpatei, fără conţinutul juridic expres prevăzut de lege.

S-a concluzionat astfel că este afectată legalitatea sesizării instanţei, nefiind îndeplinită condiţia prev. de art. 328 alin. 1 C.p.p., referitoare la conţinutul rechizitoriului cu indicarea elementelor necesare apte să investească instanţa de judecată.

La data de 07.03.2017 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT- Serviciul Teritorial Craiova a depus la dosar referatul nr.X/P/I/2017 din 07.03.2017 de remediere a neregularitătii actului de sesizare a instantei. (filele 4-15, 31-42 vol.II dosar nr.X/104/2016/a1. ).

Prin acest referat procurorul a precizat că menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatei.

Sub aspectul  situatiei de fapt judecătorul de cameră preliminară constată că nu există deosebiri între situatia de fapt descrisă în rechizitoriul din 14 decembrie 2016 si referatul din 07. 03.2017 .

 În ceea ce priveste secţiunea în drept se constată că există deosebiri între cele două acte mentionate mai sus.

 Astfel, cu privire la infractiunea de  tentativă la acces ilegal la un sistem informatic prev de art. 32 alin.1 rap . la art. 360 alin.1 si 3 C.p. se constată că, prin referat s-a indicat data comiterii infractiunii ( luna iunie 2015) şi elementul material al acesteia ( inculpata a încercat să se logheze la contul de facebook al persoanei vătămate B I M , în vederea accesării datelor informatice din continutul nepublic al contului prin încălcarea mijloacelor de securitate: user-name-uri si parole).

 Cu privire la infractiunea de fals informatic prev. de art. 325 C.p. se constată că prin referat procurorul a modificat elementul material al acestei infractiuni care, conform rechizitoriului consta în introducerea , modificarea si stergerea fără drept  a datelor informatice, unele rezultate din contul persoanei vătămate, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în timp ce acum, acesta ar consta în aceea că în luna martie 2015, inculpata a copiat din contul de facebook al persoanei vătămate, fotografiile din continutul public pe care le-a folosit pentru a introduce conturi de facebook false cu numele persoanei vătămate, ulterior modificării datelor informatice, prin atasarea la fotografii a unor mesaje vulgare la adresa persoanei vătămate, rezultând date necorespunzătoare adevărului în scopul denigrării imaginii publice a acesteia.

 Se constată că, desi procurorul a indicat data săvârsirii infractiunii şi scopul urmărit de inculpată, a modificat esential conduita ilicită a inculpatei ce constituie elementul material ( introducere, modificare, stergere fără drept de date informatice/ copiere, folosire, modificare date informatice).

Cu privire la infractiunea de amenintare prev de art. 206 C.p. se constată că prin referat procurorul a indicat data săvârsirii acesteia ( luna iunie 2015) şi elementul material al acesteia.

Cu privire la infractiunea de violare a vietii private prev de art.226 alin.1 C.p., prin referat s-a indicat data comiterii acesteia ( martie 2015- iulie 2015), dar a fost modificat substanţial conţinutul constitutiv al acesteia sub aspectul laturii obiective (ce initial consta în aceea că inculpata a urmărit în mod constant prin intermediul facebook-ului viata de zi cu zi a persoanei vătămate PIC, iar ulterior a captat anumite fotografii ale acesteia si le-a postat pe conturi create de ea, aducând atingere vietii privata a persoanei vătămate), în timp ce prin referat ar consta în aceea că inculpata  a adus atingere vietii private a persoanei vătămate prin captarea de imagini care o prezintă pe aceasta in ipostaze private, descărcate din contul de face-book al acesteia si al celeilalte persoane vătămate, înregistrarea lor în calculatorul propriu, urmate de postarea lor, modificate în sens sicanator.

Cu privire la infractiunea de hărtuire prev de art. 208 alin.1 si 2 C.p. se constată că, prin referatul din data de 07.03.2017 procurorul a extins obiectul sesizării instanţei, retinând două infractiuni: una prev de art. 208 alin.1 si cealaltă prev de art. 208 alin.2 C.p., deşi actul de sesizare a instantei şi actele procesuale de urmărire penală privesc o singură infractiune de hărtuire prev de art. 208 alin.1 si 2 C.p.

 Astfel, în rechizitoriu la sectiunea „ în drept” , s-a retinut că fapta inculpatei OFC, care în mod repetat prin apeluri telefonice a creat persoanei vătămate PIC o stare de disconfort şi panică întruneste elementele constitutive ale infractiunii de hărtuire, faptă prev. de art. 208 alin.1 şi 2 C.p.

 Prin referatul din data de 07.03.2017 la aceeasi sectiune „ în drept” , procurorul retine că fapta inculpatei OFC care în perioada aprilie 2015- februarie 2016 a urmărit fără drept sau interes legitim, în mod constant prin intermediul facebook-ului, viata de zi cu zi a persoanei vătămate PIC, iar ulterior a captat anumite fotografii ale acesteia si le-a postat pe conturi create de ea, creându-i persoanei vătămate o stare de temere,  întruneste elementele constitutive ale infractiunii de hărtuire, faptă prev. de art. 208 alin.1 C.p.

De asemenea, prin acelasi referat se retine că fapta aceleiasi inculpate, care in perioada iulie 2015- mai 2016 a efectuat în mod repetat apeluri telefonice ( în fiecare zi, iar uneori câte 20 de apeluri pe zi, pe numărul personal al persoanei vătămate PIC), creând acesteia o stare de temere, disconfort si panică, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de hărtuire, faptă prev. de art. 208 alin.2 C.p..

Se constată, astfel că din 5 infractiuni initiale procurorul retine prin referatul din data de 07.03.2017, un număr de 6 infractiuni, apărând pentru prima dată acuzatia formulată împotriva inculpatei cu privire la faptul că în perioada aprilie 2015- februarie 2016 a urmărit fără drept sau interes legitim, în mod constant prin intermediul facebook-ului, viata de zi cu zi a persoanei vătămate PIC, iar ulterior a captat anumite fotografii ale acesteia şi le-a postat pe conturi create de ea, creându-i persoanei vătămate o stare de temere, activitate încadrată în infracţiunea de hărţuire prev. de art. 208 alin.1 C.p.

Procedând în acest fel nu se poate aprecia că procurorul a remediat neregularităţile actului de sesizare, din cele  de mai sus constatându-se că procurorul a modificat substantial sectiunea în drept, aspect incident cu privire la infractiunile arătate mai sus, în loc să precizeze, să clarifice aspectele mentionate de judecătorul de cameră preliminară prin încheierea din data de 13.02.2017, mai mult, extinzând acuzaţiile aduse inculpatei peste limita iniţială a învestirii.

Faţă de cele expuse, se constată că procurorul nu a remediat neregularitătile actului de sesizare, judecătorul de cameră preliminară fiind în continuare în imposibilitatea de a stabili limitele şi obiectul judecătii.

Se retine că potrivit art. 371 C.p.p., judecata se mărgineste la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare a instantei, or în situatia în care prin cele două acte ( rechizitoriul din data de 14.12.2016 şi referatul din data de 07.03.2017) nu există concordantă sub aspectul numărului de infractiuni pentru care se dispune trimiterea în judecată,  dar nici sub aspectul laturii obiective a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatei, instanta nu se poate considera legal învestită. 

În atare situaţie apar ca fiind fondate susţinerile inculpatei privind restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii actului de sesizare.

 Potrivit art. 346 alin. 3 C.p.p., judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă:

a) rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecătii;

 b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale;

 c) procurorul solicită restituirea cauzei, în conditiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleasi dispozitii.

În atare situatie, este incident cazul de restituire prev. de art. 346 alin. (3) lit. a) C. proc. pen.  si se va dispune restituirea cauzei privind pe inculpata OFC la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism – Serviciul Teritorial Craiova.

În baza art. 275 alin. 1 pct. 4 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

În baza art. 275 alin. 6 C.p.p., art. 5 alin. 1 lit. a) din Protocolul nr. 48025/2015, încheiat între Ministerul Justitiei si UNBR, onorariul avocatului desemnat din oficiu RM pentru inculpată, aferent fazei de cameră preliminară, în cuantum de 80 lei, va rămâne în sarcina statului. ( f. 5 dosar a1).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art. 346 alin. (3) lit. a) C. proc. pen.  restituie cauza privind pe inculpata OFC la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism – Serviciul Teritorial Craiova.

În baza art. 275 alin. 1 pct. 4 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

În baza art. 275 alin. 6 C.p.p., art. 5 alin. 1 lit. a) din Protocolul nr. 48025/2015, încheiat între Ministerul Justitiei şi UNBR, onorariul avocatului desemnat din oficiu RM pentru inculpată, aferent fazei de cameră preliminară, în cuantum de 80 lei, rămâne în sarcina statului. ( f. 5 dosar a1).

Cu drept la contestatie în 3 zile de la comunicarea încheierii.

Data publicarii pe portal:10.08.2017

Domenii speta

Spete similare