Conducerea unui vehicul fără permis de conducere si sub influenta alcoolului sau a altor substante. Vinovătia inculpatului sub forma intentiei indirecte. Suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Prestarea unei munci in folosul comunitătii.

Având în vedere natura infracţiunii comisă de către inculpat (infracţiune la regimul rutier), faptul că inculpatul nu are antecedente penale, ca a avut o atitudine constant sinceră şi de regret faţă de comiterea faptei, aspecte faţă de care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, se apreciază că impunerea inculpatului a obligaţiei de a nu părăsi ţara (în condiţiile în care a încheiat un contract de muncă care a început se se execute deja pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene) nu îndeplineşte cerinţa necesităţii într-o societate democratică a unei asemenea măsuri pentru securitatea naţională, siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora, nefiind astfel îndeplinite cerinţele limitării dreptului la circulaţie prev. de art. 2 par. 3 din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

De asemenea, în statul membru UE unde inculpatul urmează să muncească nu există restrângeri, prevăzute de lege, justificate de interesul public într-o societate democratică, privind libera circulaţie a cetăţenilor din România, nefiind astfel îndeplinite nici cerinţele limitării dreptului la circulaţie prev. de art. 2 par. 4 din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În acelaşi sens, se au în vedere şi prevederile art.20 par.2 din Constituţia României care reglementează tratatele internaţionale privind drepturile omului: „Dacă există neconcor[...]ţe între pactele şi tratale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”.

Art. 335, alin. 1, din Cod penal

Art. 16 alin.(3) lit. b) Cod penal

Art. 396 alin. 2 Cod procedură penală

Art. 2 par.1, par. 3 şi par. 4 din Protocolul nr. 4

 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale

Instanţa constată că prin sentinţa penală nr. 1329 din data de 15.11.2016 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul penal nr. .../212/2016 s-a hotărât:

„În baza art. 396, alin.2 Cod pr. pen. cu aplicarea art. 396, alin.10 Cod pr. pen. condamnă pe inculpatul [...] la o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fară permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 1 C.pen.

În baza art. 396, alin.2 Cod pr. pen. cu aplicarea art. 396, alin.10 Cod pr. pen. condamnă pe inculpatul [...] la o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin. 1 C.pen.

În baza art. 38 alin.1 c.pen. raportat la art.39 alin.1 lit. b) C.pen., contopeşte pedepsele stabilite în prezenta cauză, în pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, respectiv sporul de 3 luni închisoare, pedeapsa stabilită în final fiind de 1 an  închisoare.

În baza art.91Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.92 alin.(1)/Cod penal stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93, alin.2, lit.d) Cod pr. pen. impune inculpatului obliga?ia de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instan?ei.

Potrivit art. 93 alin.(3)/Cod penal., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Constan?a/ Consiliul Local Constan?a pe o perioadă de 80 zile, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96/Cod penal.

În baza art.272 raportat la art.274 alin.1/ Cod proc.penală obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 1700 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare (1500 de lei din faza de urmărire penală).”

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Potrivit procesului-verbal de depistare din data de 02.10.2015, în jurul orei 22.55, lucrătorii din cadrul IPJ Constanţa, Serviciul Rutier, fiind în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, au oprit şi au scos din trafic autoturismul marca Ford, model Mondeo, cu nr. de înmatriculare …, care circula pe strada Rândunelelor, din oraşul [...], judeţul Constanţa, dinspre strada Panseluţelor către DJ 226.

Aşa cum a fost consemnat în procesul-verbal de constatare întocmit la data de 02.10.2015, lucrătorii de poliţie au constatat că la volanul autoturismului oprit de ei se afla inculpatul [...], care a declarat că nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Pentru că inculpatul emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest şi s-a constatat că acesta avea o concentraţie alcoolică de 0,41 mg/l alcool pur în aerul expirat la ora 22,59, motiv pentru care a fost condus la spital pentru a i se recolta probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie (BATA) nr. 1278/A12/08.10.2015, emis de SJML Constanţa, rezultă că inculpatul [...] a avut o îmbibaţie alcoolică peste limita legală şi anume de 0,85 g/l alcool pur în sânge, la singura probă recoltată la ora 23,35.

Din adresa nr. 158518/22.10.2015 2l IPJ Constanţa, Serviciul Rutier, rezultă că la data comiterii faptei, inculpatul [...] nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

In urma efectuării cercetărilor penale în cauză s-a stabilit în fapt că inculpatul [...], la data de 02.10.2015, în jurul orelor 22,55, deşi nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, aşa cum rezultă din adresa nr. 158413/07.10.2015 a IPJ Constanţa, Serviciul Rutier, şi consumase anterior băuturi alcoolice, totuşi a condus autoturismul marca Ford, model Mondeo, cu nr. de înmatriculare [...], pe drum public şi anume pe strada Rândunelelor, din oraşul [...], judeţul Constanţa, dinspre strada Panseluţelor către DJ 226.

Potrivit declara?iei de suspect luată în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut atât  săvâr?irea faptei de conducere sub influen?a băuturilor alcoolice, cât ?i fapta de a conduce fără a de?ine permis de conducere. Inculpatul a arătat că a urmat cursurile unei ?coli autorizate, dar nu a promovat examenul pentru ob?inerea permisului de conducere.

Aceea?i atitudine de recunoa?tere a avut inculpatul ?i în fa?a instan?ei.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel inculpatul [...].

În dezvoltarea motivelor de apel ale inculpatului [...] s-a solicitat admiterea apelului, precizându-se că se critică instituirea obligaţiei de a nu părăsi ţara fără acordul instanţei, obligaţie prev. de art. 93 alin. 2 Cpp, solicitându-se reformarea sentinţei primei instanţe sub acest aspect şi să se înlăture obligaţia impusă în sarcina inculpatului; în acest sens s-a arătat că apelantul inculpat are un contract de muncă valabil încheiat în Anglia, iar dacă obligaţia impusă inculpatului ar rămâne definitivă, inculpatul ar trebui să renunţe la locul de muncă de acolo şi să revină în ţară, astfel fiind afectat atât dumnealui, cât şi familia acestuia; s-a solicitat să se aibă în vedere faptul că această măsură restrictivă ar trebui luată şi în raport de prevederile art. 2 din Protocolul nr. 4 din CEDO, iar potrivit acestui text oricine se găseşte în mod legal pe teritoriul unui stat, are dreptul să circule în mod liber şi să îşi aleagă în mod liber reşedinţa sa, precizându-se că alin. 3 al aceluiaşi articol stabileşte situaţiile în care se poate ajunge asupra restrângerii acestui drept în sensul că exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care sunt prevăzute de lege, constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea naţională siguranţa publică; o a doua critică adusă sentinţei apelate, este locul în care inculpatul trebuie să execute zilele de muncă, precizându-se că inculpatul locuieşte în localitatea [...] alături de concubina sa şi urmează ca în scurt timp să se căsătorească şi a depus contractul de casă al acesteia şi o declaraţie pe propria răspundere al doamnei că locuiesc împreună şi, în măsura în care ar trebui să execute munca neremunerată în folosul comunităţii în Constanţa, ar implica nişte costuri care, în măsura în care dumnealui în toată această perioadă nu va putea realiza venituri, vor fi destul de împovărătoare pentru familia acestuia.

La termenul din data 26.01.2017, inculpatul [...] a precizat personal că nu doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei de apel, uzând de dreptul la tăcere prev. de art.83 lit.a) cod procedură penală.

În apel inculpatul [...] a depus la dosar înscrisuri în circumstanţiere.

Examinând sentinţa apelată în raport de motivele de apel şi de actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că apelul formulat în cauză de către inculpatul [...] este fondat sub aspectul naturii obligaţiei impuse inculpatului potrivit art. 93 alin.2 cod penal şi a instituţiilor unde inculpatul urmează să execute obligaţia prevăzută de art. 93 alin.3 cod penal, pentru următoarele:

Prima instanţă a reţinut corect starea de fapt şi a făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză, reţinând vinovăţia inculpatului [...] sub forma intenţiei indirecte prev. de art. 16 alin.(3) lit. b) cod penal.

În acest sens, Curtea are în vedere mijloacele de probă administrate în cauză.

Curtea mai reţine, în acelaşi sens, că la termenul de judecată din data de 18.10.2016 din faţa instanţei de fond inculpatul [...] a arătat că înţelege să beneficieze de dispoziţiile prev. de art.396 alin.10 cod procedură penală, în sensul că a recunoscut în totalitate fapta astfel cum i s-a reţinut în sarcină prin actul de sesizare şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Curtea constată de altfel că motivele de apel invocate de către inculpat nu vizează modalitatea de reţinere a stării de fapt de către prima instanţă, ci natura obligaţiei impuse inculpatului potrivit art.93 alin.2 cod penal şi a instituţiilor unde inculpatul urmează să execute obligaţia prev. de art.93 alin.3 cod penal.

Încadrarea juridică dată faptei comise de inculpat este legală, instanţa de fond efectuând o aplicare corespunzătoare a normelor în materie.

Astfel, fapta inculpatului [...] care la data de 02.10.2015, în jurul orei 22.55, deşi nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule a condus autoturismul marca Ford, model Mondeo, cu nr. de înmatriculare [...], pe drum public şi anume pe strada Rândunelelor, din oraşul [...], judeţul Constanţa, dinspre strada Panseluţelor către DJ 226 întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, care constă în conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere, faptă prev. de art. 335, alin. 1, din C. pen.

Fiind întrunite toate condiţiile cerute de dispoziţiile art. 396 alin. 2 cod procedură penală, în mod corect aceasta a dispus condamnarea inculpatului pentru fapta pentru care a fost trimis în judecată.

În cadrul operaţiunii de individualizare judiciară a pedepsei ce urma a fi aplicată, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 74 cod penal şi a stabilit pentru inculpat o pedeapsă corespunzătoare gradului de pericol social concret a infracţiunii şi persoanei inculpatului.

În acest sens, Curtea are în vedere împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Modalitatea de executare a fost stabilită corespunzător de prima instanţă, neimpunându-se executarea efectivă a pedepsei, instanţa de fond reţinând în mod corect că pedeapsa principală aplicată inculpatului nu depăşeşte 3 ani închisoare, iar acesta nu a mai fost condamnat anterior, neavând antecedente penale astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar, ţinând seama de vârsta inculpatului (29 de ani) şi de faptul că obţine venituri licit, fiind integrat în societate, instanţa consideră că scopul pedepsei şi reinserţia socială pot fi atinse fără privarea de libertate a acestuia, pronunţarea prezentei condamnări constituind un avertisment ce îl va determina pe inculpat să nu mai săvârşească infracţiuni şi să adopte o atitudine diferită pe viitor faţă de valorile sociale ocrotite de normele penale. De asemenea, inculpatul ?i-a dat acordul în ceea ce prive?te prestarea unei munci neremunerate în folosul comunită?ii (declara?ie de inculpat din data de 18.10.2016).

Curtea constată că dispunându-se suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art. 91 cod penal, este obligatoriu impunerea respectării de către inculpat a obligaţiilor prevăzute de art.93 alin.1 cod penal, a uneia sau unora dintre obligaţiiile prev. de art.93 alin.2 cod penal şi a obligaţiei prev. de art. 93 alin. 3 cod penal.

Curtea reţine că instanţa de fond a impus inculpatului, în baza art. 93 alin.2 lit.d) Cod pr. pen., obliga?ia de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instan?ei.

Curtea constată însă din înscrisurile în circumstanţiere depuse în apel de inculpatul [...]  că acesta a încheiat la data de 10.01.2017 un contract de muncă pe o durată de 3 luni cu o firmă din Anglia, că a început să muncească şi s-a întors în ţară pentru a participa la judecata în apel, contract de muncă care potrivit susţinerilor inculpatului se va prelungi.

Curtea mai reţine că România este membră a Uniunii Europene iar potrivit art. 2 par.1 din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale se garantează libertatea de circulaţie: „oricine se găseşte în mod legal pe teritoriul unui stat, are dreptul să circule în mod liber şi să îşi aleagă în mod liber reşedinţa sa” iar potrivit art. 2 pct.2 din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale „orice persoană este liberă să părăsească orice ţară, inclusiv pe a sa”.

Curtea constată că art. 2 par. 3 şi par. 4 din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale stabileşte situaţiile în care se poate ajunge asupra restrângerii acestui drept, respectiv:

„3. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care sunt prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică pentru securitatea naţională, siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

4. Drepturile recunoscute în paragraful 1 pot, de asemenea, în anumite zone determinate, să facă obiectul unor restrângeri care, prevăzute de lege, sunt justificate de interesul public într-o societate democratică”. 

Având în vedere natura infracţiunii comisă de către inculpat (infracţiune la regimul rutier), faptul că inculpatul nu are antecedente penale, ca a avut o atitudine constant sinceră şi de regret faţă de comiterea faptei, aspecte faţă de care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, Curtea apreciază că impunerea inculpatului a obligaţiei de a nu părăsi ţara (în condiţiile în care a încheiat un contract de muncă care a început se se execute deja pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene) nu îndeplineşte cerinţa necesităţii într-o societate democratică a unei asemenea măsuri pentru securitatea naţională, siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora, nefiind astfel îndeplinite cerinţele limitării dreptului la circulaţie prev. de art. 2 par. 3 din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

De asemenea, Curtea constată că la acest moment în statul membru UE unde inculpatul urmează să muncească nu există restrângeri, prevăzute de lege, justificate de interesul public într-o societate democratică, privind libera circulaţie a cetăţenilor din România, nefiind astfel îndeplinite nici cerinţele limitării dreptului la circulaţie prev. de art. 2 par. 4 din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În consecinţă, Curtea constată că în condiţiile în care inculpatul a făcut dovada că pe o perioadă de cel puţin 3 luni – cu începere din 17.01.2017, care se poate prelungi ulterior, urmează să muncească pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, impunerea faţă de acest inculpat a obligaţiei de a nu părăsi ţara, în condiţiile art.93 alin.2 lit.d) cod penal este excesivă, încălcându-se dreptul la liberă circulaţie consacrat de către art. 2 par.1 din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamental.

În acelaşi sens, Curtea are în vedere şi prevederile art.20 par.2 din Constituţia României care reglementează tratatele internaţionale privind drepturile omului: „Dacă există neconcor[...]ţe între pactele şi tratale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”.

În consecinţă, Curtea va înlătura obligaţia impusă inculpatului prevăzută de art.93 alin.2 lit.d) cod penal şi, în baza art.93 alin.2 lit.b) cod penal, va impune inculpatului [...] să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Constanţa sau organizat în colaborare cu instituţiile din comunitate.

Având în vedere că în cazul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata termenului de supraveghere, potrivit art. 93 alin.(3)/Cod penal, inculpatul trebuie în mod obligatoriu să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, Curtea va stabili ca această obligaţie să fie executată în cadrul Primăria/Consiliul Local Lumina sau Primăria /Consiliul Local [...], ce va fi stabilită de către Serviciul de Probaţiune Constanţa pe o perioadă de 80 zile, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, având în vedere înscrisurile depuse de către inculpat în apel din care reiese că domiciliază în oraşul [...].

Faptul că inculpatul va lucra o perioadă în Marea Britanie nu reprezintă un impediment pentru dispunerea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, raportat la prevederile art.17035 alin.1 lit.a) pct.i) din Legea nr.302/2004 republicată privind cooperarea judiciară în materie penală care reglementează recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti care stabilesc măsuri de probaţiune sau sancţiuni alternative date în România în scopul executării lor în alte state membre ale Uniunii Europene în cazul în care prin hotărârea judecătorească instanţa română a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Faţă de ansamblul considerentelor expuse, în baza art.421 pct.2 lit.a) cod procedură penală, Curtea va admite apelul formulat de către inculpatul [...], va desfiinţa sentinţa apelată şi, rejudecând, în baza art. 93 alin.2 lit.b) cod penal, va impune inculpatului [...] să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Constanţa sau organizat în colaborare cu instituţiile din comunitate.

Curtea va înlătura obligaţia impusă inculpatului prevăzută de art.93 alin.2 lit.d) cod penal.

În baza art.93 alin.3 cod penal, Curtea va obliga pe inculpatul [...] să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile în cadrul uneia dintre cele două instituţii publice, respectiv Primăria/Consiliul Local Lumina sau Primăria /Consiliul Local [...], ce va fi stabilită de către Serviciul de Probaţiune Constanţa.

Se vor menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

Conform art.400 alin. 3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.

 Definitivă.

 Pronunţată în şedinţă publică, azi, 31.01.2017.

Domenii speta

Spete similare