Lovirea sau alte violente

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal nr. …./P/2014 înregistrat pe rolul Judecătoriei Caracal la data de  7.03.2017 sub numărul de dosar ..../207/2017 s-a pus în mişcare acţiunea penală şi a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul C.B.F., pentru săvârşirea  infracţiunii de lovire sau alte violenţe  şi distrugere,  fapte prev.şi ped.de art.193  alin.2 C.P şi art.253 al.1 din Cp, cu aplic.art.38 al.1 Cp

În actul de sesizare al instanţei, s-a reţinut în esenţă că,  la data de 14.02.2014, organele de  cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul Postului de poliţie Stoicăneşti, au fost sesizate prin plângere, de M.C.L., din oraşul Drăgăneşti-Olt, jud.Olt, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de lovirea sau alte violenţe" şi "distrugerea prevăzute de art. 193, alin.2 şi art. 253, alin. 1 din C.Pen., constând în aceea că în timp ce se afla în patrulare, la volanul autoturismului marca Suzuki Vitara, pe fondul de vânătoare nr. 32, Boianu, unde lucrează ca paznic de vânătoare, inculpatul C.B.F. a aruncat cu o cheie în autoturism, pe care 1-a avariat, iar pe el 1-a lovit, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 11-12 zile de îngrijiri medicale.

Iniţial inculpatul a aruncat cu o bară metalică asupra autoturismului Suzuki Vitara, lovind aripa, apoi cu o cheie de roţi, lovind şi spărgând geamul stânga faţă, cheia lovindu-1 şi pe conducătorul auto M.C.L.,  provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un nr. 11-12 zile de îngrijiri medicale, conform Certificatului medico-legal nr. 121/C eliberat de Serviciul de Medicină Legală Slatina.

De pe cheia metalică cu care inculpatul a aruncat în autoturismul persoanei vătămate au fost prelevate urme papilare apte pentru valorificare.

În urma cercetărilor efectuate a fost stabilită următoarea situaţie de fapt:

În data de 14.02.2014, inculpatul C.B.F., se afla pe raza comunei Stoicăneşti, împreună cu alţi trei tineri într-un autoturism, şi când a văzut autoturismul marca Suzuki Vitara cu numărul de înmatriculare OT-02-..., condus de partea vătămată, a încercat iniţial să-1 blocheze, şi nereuşind, a procedat la urmărirea acestuia.

Iniţial inculpatul a aruncat cu o bară metalică asupra autoturismului Suzuki Vitara, lovind aripa, apoi cu o cheie de roţi, lovind şi spărgând geamul stânga faţă, cheia lovindu-1 şi pe conducătorul auto M.C.L.,  provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un nr. 11-12 zile de îngrijiri medicale.

De pe cheia metalică cu care inculpatul a aruncat în autoturismul persoanei vătămate au fost prelevate urme papilare apte pentru valorificare.

Din raportul de constatare criminalistică dactiloscopică, nr. 85575/14.04.2014 al Serviciului Criminalistic din cadrul I.P.J. Olt reiese faptul că urmele digitale ridicate de pe cheia de roţi cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului aparţin inculpatului C.B.F..

În cursul urmării penale, inculpatul C.B.F., astfel cum rezultă din procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare şi cel întocmit de organele de cercetare penală, a refuzat să dea declaraţii cu privire la faptele comise, iar ulterior când a fost citat pentru audiere în calitate de inculpat nu s-a prezentat.

Prin ordonanţa organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul Postului de poliţie Stoicăneşti, din data de 19.02.2014, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de "lovirea sau alte violenţe" şi "distrugerea".

La data de 10.03.2014, s-a dispus ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de suspectul C.B.F., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de "lovirea sau alte violenţe" şi "distrugerea", prevăzute de art. 193, alin. 2 şi art. 253, alin. 1 din C.Pen.

Prin rezoluţia din data de 10.03.2014, a fost inceputa urmarirea penala  faţă de inculpatul C.B.F. pentru infracţiunile de "lovirea sau alte violenţe" şi "distrugerea", prevăzute de art. 193 alin.2 şi art. 253 alin. 1 din C.Pen. cu  aplic. art. 38 alin. 1 C.p.

Prin ordonanţa din data de 05.10.2016 a Parchetului de pe langa Judecatoria Caracal s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penală  faţă de inculpatul  C.B.F. pentru săvârşirea infracţiunilor de "lovirea sau alte violenţe" şi "distrugerea", prevăzute de art. 193 alin.2 şi art. 253 alin. 1 din C.Pen. cu  aplic. art. 38 alin. 1 C.p.

Deşi a fost citat pentru data de 5.10.2016 pentru a fi audiat în calitate de inculpat, inculpatul  C.B.F., nu s-a prezentat.

De altfel, inculpatul C.B.F., a refuzat să dea declaraţii şi în calitate de suspect, aceste aspecte fiind consemnate în procesul verbal întocmit în data de 7.07.2014 de lucrătorii de poliţie.

Situaţia de fapt mai sus menţionată a fost reţinută de procuror în urma administrării următoarelor mijloace de probă: Plângere şi declaraţii persoană vătămată; proces verbal de  cercetare la faţa locului; Certificatului medico-legal nr. 121/C eliberat de Serviciul de Medicină Legală Slatina; raportul de constatare criminalistică dactiloscopică, nr. 85575/14.04.2014 al Serviciului Criminalistic din cadrul I.P.J. Olt; declaraţiile martorilor I.E.I. şi I.V.C.

Pe rolul Judecătoriei Caracal dosarul a fost înregistrat la data de 21.08.2014 sub nr...../207/2014.

Prin încheierea nr.57 din data de  11.04.2017 pronunţată  în dosarul ..../207/2017/a1, judecătorul de cameră preliminară, analizând legalitatea actului de sesizare, în temeiul  art. 346 alin. 2 din Codul de procedură penală, a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul  nr. 547/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal,  privind pe inculpatul C.B.F., trimis în judecată în stare de libertate şi a  dispus începerea judecăţii cauzei cu privire la acesta.

IPJ Olt ca urmare a adresei emisă de instanţă a înaintat la dosar cazierul judiciar ale inculpatului C.B.F. (fila 10).

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt :

La  data de 14.02.2014, partea civilă M.C.L. însoţită de martorii I.E.I. şi I.V., se afla pe fondul de vânătoare observând că mai mulţi tineri printre care şi inculpatul se aflau cu ogarii în această zonă. 

Partea civilă s-a îndreptat cu autoturismul  în direcţia în care se afla inculpatul, dar acesta din urmă a fugit. Ulterior,  pe raza comunei Stoicăneşti inculpatul C.B.F. împreună cu alţi trei tineri  aflaţi într-un autoturism, observând autoturismul marca Suzuki Vitara cu numărul de înmatriculare OT-02-..., condus de partea vătămată, au încercat iniţial să-1 blocheze, şi nereuşind, au procedat la urmărirea acestuia.

Iniţial inculpatul a aruncat cu o bară metalică asupra autoturismului Suzuki Vitara, lovind aripa, apoi cu o cheie de roţi, lovind şi spărgând geamul stânga faţă, cheia lovindu-1  pe partea civilă  M.C.L. în zona feţei şi provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un nr. 11-12 zile de îngrijiri medicale, aspect ce rezultă din declaraţiile părţii civile M.C.L.(fila 36) ce se coroborează cu declaraţiile martorilor I.E.I. şi I.V.(filele 37-38), proces verbal de  cercetare la faţa locului; Certificatului medico-legal nr. 121/C eliberat de Serviciul de Medicină Legală Slatina; raportul de constatare criminalistică dactiloscopică, nr. 85575/14.04.2014 al Serviciului Criminalistic din cadrul I.P.J. Olt  .

Instanţa reţine că în urma loviturilor, parte civilă a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 11-12 zile de îngrijiri medicale prin lovire cu un corp dur, aşa cum rezultă din certificatului medico-legal nr. 121/C eliberat de Serviciul de Medicină Legală Slatina (fila 20 d.u.p).

În drept fapta inculpatului, constând in aceea că la data de 14.02.2014, a lovit-o pe partea civilă M.C.L. cu o cheie metalică, în zona feţei, provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 11-12 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire şi alte violenţe, faptă prevăzută si pedepsită de dispoziţiile art.193 alin 2 Cod.penal.

Sub aspectul laturii obiective instanţa apreciază ca probele administrate in cauza sunt concludente in ceea ce priveşte existenţa elementului material al infracţiunii de lovire şi alte violenţe.

In cauza din coroborarea depoziţiei părţii civile, cu declaraţiile martorilor I.E.I. şi I.V.(filele 37-38),  reiese că la data de 14.02.2014 inculpatul a lovit-o pe partea civilă în zona feţei,  lovirea efectuându-se cu un  corp dur, aşa cum rezultă din certificatului medico-legal nr. 121/C eliberat de Serviciul de Medicină Legală Slatina(fila 20 d.u.p).

In ceea ce priveşte urmarea imediata a realizării elementului material al infracţiunii aceasta consta în vătămarea corporală a părţii civile care a necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale de 11-12 zile, aşa cum rezultă din certificatului medico-legal nr. 121/C eliberat de Serviciul de Medicină Legală Slatina.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata este evidenta, fiind  determinată de împrejurarea că fapta ilicită a inculpatului constituie cauza determinantă a vătămării integralităţi corporale  şi a leziunilor cauzate părţii civile M.C.L..

Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihica a inculpatului la momentul savârsirii faptei se caracterizeaza prin vinovatie sub forma intenţiei directe aşa cum este prevazută de dispoziţiile art.16 alin.3 lit.a Cod penal.

În aceste condiţii, constatând ca fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni prezintă pericol social, fiind săvârşită cu vinovăţie şi fiind prevăzută de legea penala si anume de dispoziţiile art. 193 alin.2 Cod penal şi ţinând cont de dispoziţiile art.15 alin. 2 Cod penal potrivit căruia infracţiunea este unicul temei al răspunderii penale, instanţa apreciază că se impune tragerea la răspundere penala a inculpatului, fapta fiind pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani  sau amendă.

La stabilirea si aplicarea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 alin. 1 C.p., respectiv dispoziţiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă speciale, pericolul social concret al faptelor săvârşite, determinat atât de modul de producere, cât şi de importanţa valorilor sociale încălcate, persoana inculpatului şi  împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Astfel, se va avea în vedere faptul că inculpatul s-a sustras de la cercetările penale efectuate în cauză şi a refuzat să se prezinte sau să dea declaraţii pe parcursul procesului penal

Instanţa are în vedere că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul său este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. Acest scop se poate realiza nu numai prin aplicarea unei pedepse privative de libertate respectiv închisoarea într-un cuantum ridicat ci şi prin aplicarea pedepsei amenzii.

 Având în vedere circumstanţele reale şi personale ale cauzei şi limitele de pedeapsă stabilite de lege, instanţa  apreciază că în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei amenzii, se impune aplicarea pedepsei, orientată spre maximul special.

Astfel instanţa are în vedere faptul că inculpatul a urmărit-o cu autoturismul pa partea civilă şi nu a ezitat ca într-un loc public să arunce cu obiecte metalice în direcţia autoturismului părţii civile,  lovind-o pe aceasta din urmă, motiv pentru care apreciază că fapta săvârşită de inculpat prezintă un grad de pericol social relativ ridicat. 

Faţă de situaţia de fapt şi de drept anterior reţinută, în temeiul de art.193 alin.2 Cod penal cu aplicarea cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal condamnă pe inculpatul C.B.F., la 300 zile amendă  pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe, stabilind  valoarea unei  zile amendă la 50 lei.

În drept fapta inculpatului, constând in aceea că la data de 14.02.2014,  a aruncat cu o cheie metalică spre autoturismul părţii civile M.C.L., provocând spargerea parbrizului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere, faptă prevăzută si pedepsită de dispoziţiile art.253 alin 1 Cod.penal. .

Sub aspectul laturii obiective instanţa apreciază ca probele administrate in cauza sunt concludente in ceea ce priveşte existenta elementului material al infracţiunii de distrugere

In cauza din coroborarea depoziţiei părţii civile, cu declaraţiile martorilor I.E.I. şi I.V.(filele 37-38),  reiese că la data de 14.02.2014 inculpatul a lovit cu  o cheie metalică autovehiculul părţii civile, rezultând avarierea acestuia, respectiv spargerea parbrizului.

In ceea ce priveşte urmarea imediata a realizării elementului material al infracţiunii aceasta consta în distrugerea autovehiculului părţii civile raportul de constatare criminalistică dactiloscopică, nr. 85575/14.04.2014 al Serviciului Criminalistic din cadrul I.P.J. Olt şi procesul verbal de cercetare la faţă locului şi planşele fotografice anexate (filele 11-18 d.u.p). 

Legătura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata este evidenta, fiind  determinată de împrejurarea că fapta ilicită a inculpatului constituie cauza determinantă a distrugerii autoturismului  părţii civile M.C.L..

Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihica a inculpatului la momentul savârsirii faptei se caracterizeaza prin vinovatie sub forma intenţiei directe aşa cum este prevazută de dispoziţiile art.16 alin.3 lit.a Cod penal.

In aceste condiţii, constatând ca fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni prezintă pericol social, fiind săvârşită cu vinovăţie şi fiind prevăzută de legea penala si anume de dispoziţiile art. 253 alin.1 Cod penal şi ţinând cont de dispoziţiile art.15 alin. 2 Cod penal potrivit căruia infracţiunea este unicul temei al răspunderii penale, instanţa apreciază că se impune tragerea la răspundere penala a inculpatului, fapta fiind pedepsite cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani  sau amendă.

La stabilirea si aplicarea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 alin. 1 C.p., respectiv dispoziţiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă speciale, pericolul social concret al faptelor săvârşite, determinat atât de modul de producere, cât şi de importanţa valorilor sociale încălcate, persoana inculpatului şi  împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Astfel, se va avea în vedere faptul că inculpatul s-a sustras de la cercetările penale efectuate în cauză şi a refuzat să se prezinte sau să dea declaraţii pe parcursul procesului penal insă prejudiciul provocat este relativ redus.

Instanţa are în vedere că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul său este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. Acest scop se poate realiza nu numai prin aplicarea unei pedepse privative de libertate respectiv închisoarea ci şi prin aplicarea pedepsei amenzii.

 Având în vedere circumstanţele reale şi personale ale cauzei şi limitele de pedeapsă stabilite de lege, prejudiciul relativ redus provocat, instanţa  apreciază că în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei amenzii, se impune aplicarea pedepsei cu amenda într-un cuantum moderat.

Faţă de situaţia de fapt şi de drept anterior reţinută, potrivit de art.253 alin.1 Cod penal cu aplicarea cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal, va condamna pe inculpatul C.B.F., la 180 zile amendă  pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, stabilind  valoarea unei  zile amendă la 50 lei.

 În baza art. 39 alin.1 lit. c Cod penal, instanţa va contopi pedeapsa de 300 zile amendă aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe prev. de art. art.193 alin.2 Cod pen alin.1  cu pedeapsa de 180 zile amendă aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, prev. de art.253 alin.1 Cod penal, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 360 zile amendă, stabilind  valoarea unei  zile amendă la 50 lei, inculpatul având de executat o pedeapsă rezultantă constând în amenda de 18.000 lei.

Instanţa va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 63 alin. 1 şi 3 Cod penal, potrivit cărora în caz de neexecutare a amenzii, cu rea-credinţă, zilele amendă neexecutate se înlocuiesc cu închisoarea, cât şi asupra dispoziţiilor art. 64 Cod penal, referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii cu prestarea de muncă neremunerată în folosul comunităţii, atunci când pedeapsa amenzii nu se poate executa din motive neimputabile celui condamnat.

În ceea ce priveşte soluţionarea laturii civile instanţa  apreciază că devin aplicabile în prezenta cauză dispoziţiile art.1357 Cod civil potrivit căruia cel ce cauzează  altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Având în vedere dispoziţiile legale anterior menţionate instanţa apreciază că pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpatului este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii:existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat. 

 Referitor la modul de soluţionare a acţiunii civile promovate de partea civilă M.C.L., instanţa constată că aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, partea civilă a suferit un prejudiciu în valoare de 500 lei, reprezentând cheltuiala ce a fost efectuată de partea civilă în vederea înlocuirii parbrizului.

 Faţă de considerentele anterior menţionate instanţa apreciază că parte civilă M.C.L. a suferit un  prejudiciu patrimonial ca urmare a distrugerii autovehiculului său, prejudiciu a cărui valoare este de  500 lei, aspect ce rezultă din declaraţiile martorilor.

Totodată instanţa reţine că prejudiciul este cert atât în privinţa existenţei cât şi în privinţa posibilităţii de evaluare.

În ceea ce priveşte fapta ilicită aceasta reprezintă orice faptă prin care încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei persoane.

Prin încălcarea normelor dreptului obiectiv în vederea aprecierii  caracterului ilicit al faptei urmează a fi avute în vedere normele juridice şi normele de convieţuire socială, în măsura în  care reprezintă o continuarea dispoziţiilor legale şi conturează însuşi conţinutul, limitele şi modul de executare a drepturilor subiective recunoscute de lege.

Fapta ilicită a inculpatului din prezenta cauză constă în avarierea autovehiculului  părţii civile M.C.L. .

Astfel instanţa reţine că prin fapta sa de avariere a autovehiculului  părţii civile M.C.L., inculpatul a produs un prejudiciu în cuantum de 500 lei în patrimoniul acesteia.

Potrivit art.25 Cod pr.pen şi art.393 alin.3 Cod pr.pen.,  art.1357 Cod civ., va  admite acţiunea civilă formulată de partea civilă M.C.L. şi va obliga inculpatul la plata către partea civilă  a sumei de 500 lei reprezentând daune materiale.

În baza art. 274 alin 1 C. pr. pen., va obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 de lei reprezentând cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale.

Postat 06.10.2017

Domenii speta

Spete similare