Fond funciar. Îndreptăţit la reconstituire.

Faptul că expertul topo a identificat în teren  suprafeţele solicitate de reclamant nu înseamnă că acesta  este îndreptăţit la reconstituire, în condiţiile în care nu s-a dovedit dreptul de proprietate al autorului asupra acestor suprafeţe, expertul ţinând seama de testamentul din anul 1954, care aşa cum s-a arătat, nu face dovada dreptului de proprietate al autorului precum.

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBDBO:2017:010.000010

Dosar nr. X/284/2012*

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DÂMBOVIŢA SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.10

Şedinţa publică de la 26  ianuarie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE: CC

 JUDECĂTOR: CC

JUDECĂTOR :CC

GREFIER: CC

Pe rol judecarea  recursului  civil  declarat de  recurentul-reclamant CC  cu domiciliu ales la C.Av. CC din  CC împotriva sentinţei civile nr.1035/21.09.2016 în contradictoriu cu  intimaţii CC, cu sediul în CC, CC, cu sediul în CC  judeţul  intimat CC, cu domiciliu în CC,  intimat CC,  cu domciliu în CC, CC, domiciliat în CC  CC, domiciliat în CC, CC, domiciliat în CC  având ca obiect fond funciar.

Mersul dezbaterilor, prezenţa şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din 12.01.2017, 19.01.2017 care face parte integrantă din prezenta sentinţă, şi când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea pentru azi.

T R I B U N A L U L

Asupra recursului civil de faţă:

Prin sentinţa civilă nr. 1035/21.09.2016 Judecătoria Răcari a respins cererea de chemare în judecata formulata de reclamantul CC în contradictoriu cu pârâţii CC, CC, CC,CC,  CC, CC şi CC.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că prin TP nr.41748/1994 s-a reconstituit lui CC si CC suprafaţa de 3,54 ha, iar prin TP nr.157163/2008 s-a reconstituit si diferenţa de pana la 3,81 ha, in concret 0,27 ha reprezentând procentul de diminuare, ca prin prezenta acţiune reclamantul solicita pe de o parte, să se dispună anularea hotararii nr.41/1991 adoptata de Comisia Judeteana pentru aplicarea legii nr.18, prin care mostenitorilor autorului sau CC, si anume, CC si reclamantului CC le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 3,54 ha prin titlul de proprietate din 29.04.1994 si reconstituirea dreptului de proprietate de la acelasi autor si pentru suprafetele de: 6584 mp teren arabil intravilan in completarea celor 8416 mp reconstituiti in titlul de proprietate in T13 P1240/1 –urmand ca in aceasta tarla si parcela suprafata totala din titlu sa fie de 15.000 mp cu vecinatatile indicate in titlul de proprietate si 3600 mp teren arabil extravilan, sens in care s-a solicitat si modificarea Titlului de proprietate nr.41748/1994.

Ca cerere accesorie reclamantul a solicitat in contradictoriu cu moştenitorii lui CC si nulitatea absoluta parţială a titlului de proprietate nr.59956/10.05.1995 beneficiar CC, in sensul excluderii din acest titlu de proprietate a suprafeţei de 3000 mp teren arabil intravilan situat in T13 P1244, cu vecini: N- most CC, E-most CC, S- teren adm primărie si V- ferma, si in contradictoriu cu moştenitorii lui CC nulitatea absoluta parţiala a titlului de proprietate emis pe numele acestuia, in sensul excluderii din titlul de proprietate a suprafeţei de 1241 mp teren arabil intravilan situat in T13 P1240/2.

Prin sentinta civila nr. 531/01.04.2011 pronuntata de Judecatoria Racari in dosar nr. X/284/2010 s-a desfiintat inscrisul numit „cerere” („ Domnule Primar…”) cu nr.1116/17.03.1991 reprezentand cererea formulata de numitii CC si CC in ceea ce priveste scrisul de completare.

Prin incheierea pronuntata in sedinta publica din 16.07.2014 instanţa a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei de interes invocate de parata locala de fond funciar CC prin intampinare si a statuat in considerente ca interpretarea cererii nr. 1116/17.03.1991 va fi facuta in sensul ca s-a solicitat reconstituirea pentru întreaga suprafata ce urmeaza a fi dovedita in cauza, întrucat înscrisul nu a fost desfiinţat in totalitate, ci doar scrisul de completare.

In analiza întinderii dreptului de proprietate, instanta a avut în vedere faptul ca reconstituirea a fost solicitata după autorul  CC, fapt necontestat in cauza, astfel ca analiza va fi facută doar in considerarea acestuia. Pe de altă parte, reclamantul  nu a dovedit că ar avea  vocaţie  succesorală si după  CC.

La solicitarea instantei, reclamantul a depus la dosar precizari privind suprafetele detinute de acest autor, precum si o schita ( filele 47-49 vol. I rejudecare) aratand ca CC a detinut in intravilan  suprafata de 15.000 mp si in extravilan suprafata de 20.000 mp, total general 35.000 mp. Adauga si suprafata detinuta de CC si arata ca in total cei doi au avut 47.500 mp.

Instanţa de fosnd a mai retinut ca diferenta intre aceasta suprafata totala de 47.500 mp avansata de reclamant si cea de 38.100 mp reconstituita acestuia prin cele doua titluri de proprietate este de 9400 mp. Este practic suprafata pe care reclamantul o pretinde in plus, aratand in aceleasi precizari ca solicita reconstituirea pentru 5800 mp in intravilan si 3600 mp in extravilan, totalul fiind de 9400 mp.

Din probele administrate in cauza s-a retinut ca reclamantul nu a reusit sa dovedeasca faptul ca, autorul CC  a avut in proprietate, pe langa suprafata recosntituita de 38.100 mp si suprafata pretinsa de 9400 mp.

La fila 23 din dosar ( primul ciclu procesual) se afla inscrisul intitulat „ borderoul populatiei, proprietatilor si exploatatiilor agricole din comuna/satCC, plasa CC, judetul Dambovita” datat ianuarie 1948. La rubrica „ suprafata totala posedata” se arata suprafata pentru fiecare component al gospodariei, autorul CC figurand cu 1 ha si 5000 mp. Pe verso la rubrica „ total supraf. exploatate” s-a retinut doar autorul CC cu suprafata de 4 ha si 2600 mp.

Instanta a retinut ca, aceasta suprafata totala exploatata de autorul CC de 42.600 mp reprezinta de fapt totalul suprafetelor posedate mentionate  la rubrica anterioara, pentru cei trei componenti ai gospodariei ( 15.000 mp CC + 12.900 mp  CC + 14.700 mp CC).

Rezulta astfel ca, autorul CC poseda la momentul anului 1948 suprafata de 1 ha si 5000 mp conform înscrisului analizat, mai putin decat suprafata reconstituita in cauza.

In susţinerea cererii de chemare in judecata, reclamantul a inteles sa se foloseasca si de un testament din anul 1954 ( fila 9 dosar prim ciclu procesual) prin care autorul CC a testat catre reclamant, in calitate de nepot de sora, urmatoarele suprafete: 75 ari teren, loc de casa 10 ari  si 65 ari arabil si 4x50 ari arabil.

A mai retinut instanţa de fond ca suprafata totala testata a fost de 27.500 mp, dar si ca acest inscris nu dovedeste dreptul de proprietate al autorului asupra acestei suprafete. Nu a fost mentionata modalitatea in care testatorul a intrat in posesia acestor terenuri si nici in prezenta cauza nu au fost produse dovezi in acest sens, in condiţiile in care a  testat o suprafata mai mare decat cea cu care figura in anul 1948 in borderoul populatiei.

Prima instanţă a avut  de analizat si fila de registru agricol pentru anii 1959-1963 a autorului CC potrivit careia suprafata totala a fost de 3,81 ha.

Desi reclamantul a contestat acest înscris cu privire la suprafata, s-a retinut ca nu a fost desfiintat prin nicio modalitate juridica. In plus, este de retinut faptul ca, prin sentinta civila nr. 531/01.04.2011 pronuntata de Judecatoria Racari in dosar nr. X/284/2010 s-a desfiintat inscrisul numit „cerere” („ Domnule Primar…”) cu nr.1116/17.03.1991 reprezentand cererea formulata de numitii CC si CC in ceea ce priveste scrisul de completare, insa exista si inscrisul intitulat „ declaratie” ( fila 79 dosar de recurs) nedesfiintat, in care se insereaza suprafata de 3,81 mp, identica cu cea din fila de registru agricol.

Mai mult, la fila 200 vol. I dosar rejudecare se regaseste cererea de intrare in CAP formulata de autorul CC in care se arata ca se inscrie cu  suprafata de teren arabil ce o poseda conform registrului agricol.

Atat Legea nr. 18/1991 cat si Legea nr. 1/2000, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005, au impus prin disp. art. 11 alin. 1 si 3 si respectiv art. 6 urmatoarele: reconstituirea dreptului de proprietate pe baza consemnarilor efectuate intre anii 1945 si 1990 in registrele agricole, cererile de intrare in fostele  cooperative de productie, documentele aflate in arhivele statului  referitoare la proprietatea terenurilor, acte care au o valoare declarativa cu privire la proprietate. In cazul in care aceste inscrisuri doveditoare nu mai exista, este suficienta proba testimoniala in situatia in care recosntituirea se face pe vechiul amplasament, iar martorii sunt proprietarii vecini pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea. Mai mult, prin art. 6 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 legiuitorul a impus verificarea in mod riguros a actelor doveditoare prevazute la art. 9 alin. 5 din Legea nr. 18/1991, precum si pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea si concludenta acestora.

Din speta de fata rezulta ca autorul CC a detinut o suprafata de 3,81 ha teren inscrisa in registrul agricol pentru care s-a reconstituit reclamantului si altui beneficiar dreptul de proprietate si nu s-a facut dovada contrara.

S-a mai  reţine că, în intravilan, conform filei de registru agricol, a deţinut 0,10 ha teren curţi si 0,52 ha  teren lângă casă, iar prin titlul de proprietate i  s-a  reconstituit în intravilan o suprafata mai mare, respectiv 9200 mp.

Nu s-a probat proprietatea autorului asupra unui total de 15.000 mp teren intravilan, conform  susţinerilor reclamantului.

In privinta depozitiei martorei CC( fila 187 vol. I dosar rejudecare) instanta nu a mai valorificat-o intrucat, pe de o parte nu respecta conditiile dispozitiilor legale sus mentionate, nefiind vecina a terenurilor, iar pe de alta parte, a facut referire la o suprafata totala de 9 pogoane si jumatate ( insemnand 47.500 mp astfel cum a sustinut si reclamantul) care ar fi apartinut defunctilor CC si CC, or in cauza intereseaza doar proprietatea autorului CC.

Fata de cele expuse, s-a retinut de către instanţă ca reconstituirea dreptului de proprietate dupa autorul CC a fost facuta in mod corect pentru întreaga suprafata dovedita a fi fost detinuta de acesta, motiv pentru care va fi respins primul capat de cerere.

In conditiile in care cererea completatoare a reclamantului prin care s-a solicitat in contradictoriu cu mostenitorii lui CC nulitatea absoluta parţiala a titlului de proprietate nr.59956/10.05.1995 beneficiar CC, in sensul excluderii din acest titlu de proprietate a suprafetei de 3000 mp teren arabil intravilan situat in T13 P1244, cu vecini: N- most CC, E-most CC, S- teren adm primarie si V- ferma, si in contradictoriu cu mostenitorii lui CC nulitatea absoluta parţiala a titlului de proprietate emis pe numele acestuia, in sensul excluderii din titlul de proprietate a suprafetei de 1241 mp teren arabil intravilan situat in T13 P1240/2, sunt cereri accesorii cererii principale,  pe cale de consecinţa si aceste cereri au fost respinse, reclamantul nefăcand dovada ca este persoana îndreptăţita la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile pretinse.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul CC criticându-o pentru nelegalitate şi netemeinicie sustinand că hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, instanţa de recurs urmand a analiza hotărârea si sub aspectul disp art. 304 ind 1 din V.c.pr.civ.. Sustine recurentul că in mod greşit instanţa de fond, a analizat cererea sa numai in ceea ce priveşte suprafeţele de teren provenite de la autorul CC si nu si de la autoarea sa, CC, întrucat, încă de la început a solicitat anularea hotărârii nr.41/1991 adoptata de Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 18, prin care moştenitorilor autorului CC, si anume , CC si el, reclamantul CC le-a fost reconstituit dreptul de poprietate pentru suprafaţa 3,54 ha prin titlul de proprietate din 29.04.1994 si reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele la care aceştia erau îndreptăţiti, cererea de chemare în judecată referindu-se la suprafeţele cuvenite celor doi si nu in mod exclusiv numai autorului CC.

Instanţa de fond nu a analizat cererea si sub aspectul suprafeţelor pe care recurentul-reclamant le-a solicitat a fi reconstituit dreptul, reţinând faptul ca, „ din probele administrate in cauza se retine ca reclamantul nu a reuşit sa dovedească faptul ca, autorul CC a avut in proprietate, pe langa suprafaţa reconstituita de 38.100 mp si suprafaţa pretinsa de 9400 mp.", acest aspect fiind nereal întrucât chiar instanţa de fond, a făcut in continuare analiza registrelor de posesori, si a găsit suparafata de 4 ha si 2600 mp.

Din chiar „ borderoul populaţiei, proprietăţilor si exploatatiilor agricole din comuna/satCC, plasa CC, judeţul Dambovita" datat ianuarie 1948, la rubrica „ suprafaţa totala posedata" se arata suprafaţa pentru fiecare component al gospodăriei, autorul CC figurând cu 1 ha si 5000 mp. Pe verso la rubrica „ total supraf. exploatate" se retine doar autorul CC cu suprafaţa de 4 ha si 2600 mp., ceea ce face ca suprafaţa sa fie deja dovedita.

Mai menţionează recurentul că  a arătat si a dovedit faptul ca prin testament din anul 1954 , autorul CC a testat către el, in calitate de nepot de sora, următoarele suprafeţe: 75 ari teren, loc de casa 10 ari si 65 ari arabil si 4x50 ari arabil, totalul acestor suprafeţe este de 44 000 mp., si nu cum greşit a reţinut instanţa de fond ca fiind de 27 500 mp.

Greşit a procedat instanţa de fond, si atunci când nu a dat eficienta necesara, depoziţiei martorei CC ( fila 187 voi. I dosar rejudecare) pe care nu a valorificat-o, sustinind , desigur greşit faptul ca, pe de o parte nu respecta condiţiile dispoziţiilor legale sus menţionate, nefiind vecina a terenurilor, iar pe de alta parte, a făcut referire la o suprafaţa totala de 9 pogoane si jumătate (însemnând 47.500 mp astfel cum a susţinut si reclamantul) care ar fi aparţinut defuncţilor CC si CC, or in cauza interesează doar proprietatea autorului CC, martora a fost mai mult decât un vecin, a fost cea care ani de-a rindul a lucrat aceste suprafeţe de teren.

Greşită este si susţinerea instanţei potrivit căreia a respins cererea reclamantului de a se constata nulitatea titlurilor de proprietate emise pe numele moştenitorilor defunctului CC, si moştenitori CC, considerând că cele doua titluri de proprietate sunt lovite de nulitatea absoluta prev de art. III din L 169/1997, prin faptul ca persoanele cărora le-a fost reconstituit dreptul nu erau persoane îndreptăţite la constituire, prin faptul ca acestea nu au avut teren in curtea si gradina mea, astfel ca cele doua titluri deşi se impunea desfiinţarea lor, instanţa de fond in mod greşit a respins cererea.

În situaţia in care se aprecia ca reconstituirea nu mai este posibila pe vechiul amplasament, instanţa de fond ar fi trebuit sa oblige Comisia locala, sa facă propuneri de reconstituire pe un alt amplasament, dar in aceeaşi localitate, aceasta măsura este permisa de Normele de aplicare ale L 18/1991, dar si de Lege, având in vedere dreptul meu de pe urma autorilor mei.

Se solicită admiterea recursului, casarea in tot a sentinţei criticate si pe cale de consecinţa , reanalizând probatoriul, in special probele  admiterea acţiunii formulata de către reclamant, omologarea raportul de expertiza, varianta finala, raport care alături de celelalte probe administrate fac dovada deplina a celor solicitate .

In drept, recursul a fost întemeiat pe disp art. 304 pct. 9, art. 304 ind 1 , art. 312 si urm din Cprciv( vechi).

Nu s-a formulat întâmpinare.

Examinând sentinţa civilă recurată prin prisma criticilor  formulate, a actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, tribunalul apreciază recursul ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Prin acţiunea formulată, reclamantul – recurent  CC a solicitat  anularea Hotărârii nr.  41/1991 a Comisiei Judeţene de Aplicare a Legii nr. 18/1991, prin care lui şi numitei  CC li s-a reconstituit în calitate de moştenitori ai autorului CC dreptul de proprietate pentru 3,54 ha prin titlul de proprietate nr. 41748/1994 şi reconstituirea  dreptului de proprietate de la acelaşi autor şi pentru suprafeţele de 6584 mp arabil intravilan şi 3600 mp arabil extravilan, precum şi modificarea titlului de proprietate nr. 41748/1994 în acest sens.

Ca cerere accesorie, reclamantul a mai solicitat şi nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 59956/10.05.1995, beneficiar  CC, în sensul excluderii suprafeţei de 3000 mp teren arabil intravilan şi nulitatea parţială a titlului de proprietate emis pe numele CC, în sensul excluderii din titlul de proprietate a suprafeţei de 1241 mp teren arabil intravilan.

În aceste condiţii, ţinând seama  de limitele investirii precum şi de motivarea acţiunii,  în sensul că reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a făcut pe întreaga suprafaţă provenită de la autorul său CC, în mod corect instanţa de fond a analizat cererea doar în ceea ce priveşte suprafeţele de teren deţinute de  autorul CC.

Este fără relevanţă faptul că reclamantul a arătat, la solicitarea instanţei, pe lângă suprafeţele pe care le-a deţinut CC (15.000 mp intravilan şi 20.000 mp extravilan) şi suprafeţele deţinute de CC, având în vedere  că reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a solicitat  după aceasta din urmă,  nici prin cererea de reconstituire nr. 1116/17.03.1991  ( dată la care  CC trăia şi ar fi  trebuit să solicite reconstituirea dreptului de proprietate în nume propriu ) şi nici în faţa instanţei, lucru de altfel care nu  putea fi primit, ca urmare a neparcurgerii procedurii administrative.

Este, de asemenea,  fără relevanţă faptul că în recurs, reclamantul a făcut dovada calităţii de moştenitor a lui CC, în condiţiile în care nu există o cerere de reconstituire a acesteia formulată, în nume propriu (ci doar  în calitate de moştenitoare  a lui  CC), pentru terenurile pe care le-a deţinut ca proprietara şi care să nu fi fost soluţionată sau soluţionată necorespunzător.

Referitor la întinderea dreptului de proprietate al autorului CC, în mod corect instanţa de fond a prezentat pe larg şi judicios argumentat că, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, acesta poseda în anii 1959 – 1963 o suprafaţă totală de 3,81 ha.

Astfel,  atât din borderoul populaţiei depus la fila 23, autorul CC figurează cu o suprafaţă de 1 ha şi 5000 mp, tribunalul neputând ţine seama de suprafaţa totală exploatată de 42600 mp, care reprezintă suprafeţele posedate de toţi membrii gospodăriei printre care şi CC 12.900 mp şi  şi CC 14.700 mp, persoane care nu au cerut reconstituirea dreptului de proprietate în nume propriu. Fila de registru agricol evidenţiază, de asemenea, o suprafaţă de 3,81 ha, iar testamentul prezentat de reclamant din anul 1954 prin care  autorul CC a testat în favoarea sa suprafaţa de  35.000 mp (75 ari = 7500 mp, 10 ari = 1000 mp, 65 ari =  6500 mp, 4 x 50 ari = 20.000 mp, total 35.000 mp), nu fac dovada dreptului de proprietate al autorului asupra acestor terenuri, în lipsa actelor primare de dobândire a proprietăţii, cu atât mai mult cu cât pe de o parte se testează o suprafaţă  mai mare decât cea cu care figura în borderoul  populaţiei, iar pe de altă parte, până la data înscrierii în C.A.P., în anul 1960, este posibil ca autorul să fi înstrăinat din aceste suprafeţe, cererea sa fiind în sensul că se înscrie  în Gospodăria Agricolă Colectivă cu suprafaţa de teren arabil ce o posedă, conform registrului agricol, care era de 3,81 ha ( fila de registru agricol  nefiind anulată sau desfiinţată).

Prin titlul de proprietate nr. 41748/1994, reclamantului şi numitei CC li s-au reconstituit, în calitate de moştenitori ai lui CC, o suprafaţă de teren intravilan mai mare decât cea cu care autorul figura în registrul agricol (9206 mp faţă de 6200 mp cât  apărea în registrul agricol).

Faptul că expertul topo a identificat în teren  suprafeţele solicitate de reclamant nu înseamnă că acesta  este îndreptăţit la reconstituire, în condiţiile în care nu s-a dovedit dreptul de proprietate al autorului CC asupra acestor suprafeţe, expertul ţinând seama de testamentul din anul 1954, care aşa cum s-a arătat, nu face dovada dreptului de proprietate al autorului precum şi de suprafeţele deţinute de CC în  privinţa căruia nu există o cerere de reconstituire în nume propriu, astfel  că nu interesează speţa de faţă.

Pentru considerentele mai sus expuse, constatând că instanţa de fond a pronunţat o soluţie corectă şi legală atât în privinţa cererii principale cât şi a cererii accesorii de anulare a titlurilor de proprietate (a cărei soluţie depindea de modul de soluţionare a cererii principale), tribunalul în  conformitate cu dispoziţiile art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat şi  va menţine sentinţa civilă recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

 DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul civil  declarat de  recurentul-reclamant CC  cu domiciliu ales la C.Av. CC din  CC împotriva sentinţei civile nr.1035/21.09.2016 în contradictoriu cu  intimaţii CC, cu sediul în CC, CC, cu sediul în Târgovişte,  judeţul  intimat CC, cu domiciliu în CC,  intimat CC,  cu domciliu în CC, CC, domiciliat în CC  CC, domiciliat în CC, CC, domiciliat în CC  având ca obiect fond funciar.

Menţine sentinţa civilă recurată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 26.01.2017.

Domenii speta

Spete similare