Fals în declaraţii

Dosar nr. 9903/180/2017

SENTINŢA PENALĂ NR. 2197/2017

obiect falsul în declaraţii  (art.326 CP).

INSTANŢA

deliberînd

Asupra cauzei penale de faţă constată următoarele :

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Bacău nr ----------  înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. ----------------- s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului  --------------, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii prev de art 326 NCPEN, cu aplicarea art 35 alin 1 NCPEN

În fapt, prin actul de sesizare s-a reţinut că, în perioada noiembrie 2010-octombrie 2015, a depus declaraţiile de avere înregistrate cu numerele --------------------în care a omis să menţioneze bunurile imobile şi bunurile mobile dobândite, bunuri a căror menţionare este obligatorie, respectiv:

a.în declaraţiile de avere înregistrate cu numerele --------------------- inculpatul a omis să menţioneze suprafaţa de 1.686, 80 m.p. teren intravilan, o magazie construită din chirpici şi suprafaţa de 1382 m.p. teren extravilan, situate în ---------------------

b.În declaraţiile de avere înregistrate cu numerele -------------------------inculpatul a omis să menţioneze apartamentul situat în mun. Bacău, --------------------- la mansardă, împreună cu cota indiviză de 1/24 din dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcţiei în suprafaţă de 428 m.p., cota indiviză de 1/144 asupra suprafeţei de 923 m.p. teren curţi construcţii;

c.  În declaraţiile de avere înregistrate cu numerele --------------------- inculpatul a omis să menţioneze suma 35.000 euro primită cu titlu de donaţie, în aceste declaraţii nefiind menţionat nici imobilul pentru care a fost încheiat antecontract de vânzare-cumpărare.

Inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei şi a solicitat ca judecata să se desfăşoare potrivit prevederilor art 374 CPP cu referire la dispoziţiile art 396 alin 10 CPP.

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti instanţa reţine următoarele  :

Inculpatul ---------------- este angajat al --------------------- de la data de 01.03.2006, conform deciziei nr. ----------------  iar în funcţia de şef serviciu achiziţii publice a fost numit începând cu data de 15.10.2007, conform deciziei nr. -----------------------------

În această calitate, inculpatul are obligaţia de a depune în fiecare an declaraţie de avere şi declaraţie de interese.

Inculpatul a îndeplinit această obligaţie în fiecare an, a completat declaraţiile de avere, le-a semnat şi a depus declaraţiile de avere şi de interese, la secretarul şef al universităţii.

Procedând la verificarea declaraţiilor de avere, organele de urmărire penală au constatat că acestea nu corespund adevărului, bunuri mobile şi imobile a căror menţionare era obligatorie, dobândite de către inculpat, nu au fost menţionate în declaraţiile dc avere.

La data de 27 iunie 2008, la Biroul Notarului Public ------------, a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr.------------, prin care inculpatul ---------------, a cumpărat suprafaţa de 1.686,80 m.p. teren intravilan, o magazie construită din chirpici şi suprafaţa de 1382 m.p. teren extravilan, situate în -------------------, cumpărătorul intrând înstăpânirea de drept şi de fapt la data încheierii contractului.

Aceste imobile au fost înstrăinate prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. ---------------, autentificat la Biroul Notarului Public -----------------------

In perioada în care aceste bunuri imobile au fost în proprietatea inculpatului-------------------, acestea nu au fost menţionate în declaraţiile de avere depuse de către inculpat şi înregistrate cu numerele ----------------------

La data de 30 iunie 2010, la Biroul Notarului Public ---------------, a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat eu nr.---------------, prin care inculpatul ------------------, a cumpărat dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în --------------------, la mansardă, împreună cu cota indiviză de 1/24 din dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcţiei în suprafaţă de 428 m.p. şi cota indiviză de 1/144 asupra suprafeţei de 923 m.p. teren curţi construcţii. Aceste imobile nu au fost menţionate în declaraţiile de avere depuse de către inculpat şi înregistrate cu numerele ---------------------

I.a data de 02 martie 2012. cu nr. ----------- la Biroul Notarului Public ----------------- a fost autentificată donaţia prin care inculpatul ------------------a primit suma de 35.000 euro, cu sarcina cumpărării unui apartament individualizat în actul de donaţie.

La aceeaşi dată, la Biroul Notarului Public -----------------, cu numărul ------------, a fost autentificat antecontractul de vânzare-cumpărare prin care vânzătorul s-a obligat să vândă inculpatului -------------------- apartamentul situat în --------------------------

Suma de 35.000 euro primită cu titlu de donaţie de către inculpat nu a fost menţionată în declaraţiile de avere depuse de acesta şi înregistrate cu numerele -----------------------, în aceste declaraţii nefiind menţionat nici imobilul achiziţionat cu suma de 35.000 euro primită cu titlu de donaţie.

Faptele sunt probate cu declaraţia inculpatului, şi copiile declaraţiilor depuse de către inculpat.

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor.

II. MIJLOACELE DE PROBĂ:

 Situaţia de fapt expusă mai sus se dovedeşte cu următoarele mijloace de probă:

-  declaraţiile inculpatului:

-  declaraţiile de avere depuse de către inculpat şi înregistrate cu numerele -------------------------

- decizia rectorului ---------------------------

- contractul individual de muncă nr. ----------------------

- fişa postului ---------------------------------

- carnetul de muncă al inculpatului;

III. IN DREPT:

Faptele inculpatului ---------------, care în calitate de şef serviciu achiziţii publice din cadrul Universităţii ----------------, a depus declaraţiile de avere înregistrate cu numerele------------------------în care a omis să menţioneze bunurile imobile şi mobile dobândite, a căror menţionare era obligatorie, respectiv suprafaţa de 1.686,80 m.p. teren intravilan, o magazie construită din chirpici şi suprafaţa de 1382 m.p. teren extravilan, situate în ----------------- apartamentul în mun. Bacău, ----------------------la mansardă. împreună cu cota indiviză de 1/24 din dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcţiei în suprafaţă de 428 m.p. şi cota indiviză de 1/144 asupra suprafeţei de 923 m.p. teren curţi construcţii, precum şi suma 35.000 euro primită cu titlu de donaţie, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de fals în declaraţii prevăzută de art. 326 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.

Analizând materialul probator administrat în cauză instanţa constată că infracţiunea dedusă judecăţii prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă,

Instanţa va avea în vedere că legiuitorul a prevăzut sancţionarea acestei infracţiuni cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani alternativ  cu pedeapsa amenzii penale, aspect de natură să denote că această infracţiune nu a fost stabilită de legiuitor  ca o infracţiune gravă.

Instanţa apreciază că legiuitorul a prevăzut ca  în cazul infracţiunilor grave şi foarte grave instanţele să dispună în mod obligatoriu şi pedepse complementare şi  interzicerea în mod obligatoriu a unor drepturi,  ceea ce nu este prevăzut pentru infracţiunile mai puţin grave.

În confiormitate cu prevederile art 74 NCPEN:

,, Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;

d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;

e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;

 g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

(2) Când pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedepse alternative, se ţine seama de criteriile prevăzute în alin. (1) şi pentru alegerea uneia dintre acestea.

Aprecierea gravităţii unei fapte penale se face în mod concret şi nu abstract, prin raportare la datele existente în dosar şi doar prin prisma prevederilor legale , art 74 NCPEN.

Instanţa  apreciază  în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

De asemenea din fişa de cazier judiciar a inculpatului, aflată la dosarul instanţei, rezultă că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, cu privire la acesta nu s-a mai dispus renunţarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infracţiunii pentru care este judecat; acesta nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată şi nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor iar maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea dedusă judecăţii este de 1-5 ani închisoare sau amendă penală, valoare inferioară celei prevăzute de art. 80 alin. (2) lit. d) N.CPEN,  respectiv pedeapsa prevăzută de lege este 5 ani.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 396 alin. (3) CPP ,  raportat  la art. 80 NCPEN, instanţa va renunţa la aplicarea pedepsei faţă de inculpat .

Pentru a dispune astfel, instanţa va avea în vedere şi următoarele aspecte : 

Conform art. 80 CPEN instanţa poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) infracţiunea săvârşită prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit;

b) în raport de persoana infractorului , de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

În cauză instanţa reţine în ceea ce priveşte persoana inculpatului următoarele:  nu are antecedente penale, nu a mai fost cercetat penal până la momentul de faţă, este cunoscut în comunitate ca o persoană responsabilă, are un loc de muncă stabil, o situaţie profesională stabilă , o situaţie financiară corespunzătoare şi a recunoscut şi înţeles consecinţele faptei sale.

Prin săvârşirea faptei inculpatul nu a adus atingere în mod concret, nici nu a afectat ori încălcat drepturile civile ori constituţionale ale altei persoane ( dreptul la sănătate, integritate fizică sau psihică, libertate de mişcare, drept de proprietate, etc ) şi nici nu a cauzat un prejudiciu patrimonial sau nepatrimonial vreunei alte persoane.

De asemenea instanţa va avea în vedere,  data săvârşirii faptei, dată de la care inculpatul a completat corespunzător declaraţiile de avere, aspect de natură să dovedească că procesul de îndreptare a comportamentului acestuia este deja în desfăşurare iar inculpatul este o persoană ce poate să îşi corijeze singur comportamentul, fără a fi necesară aplicarea unei pedepse ori supravegherea unei instituţii.

Întregul ansamblu probator şi concluziile ce se desprind din conţinutul caracterizările depuse de către inculpat,  dovedeşte în mod clar şi real că inculpatul nu poate fi considerat o persoană cu un comportament infracţional structurat şi este cunoscut în comunitate ca o persoană  serioasă, responsabilă  fiind recomandat de aceste calităţi pentru aplicarea acestei instituţii penale , instanţa apreciind ca inoportună aplicarea unei pedepse , din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia , constând în  menţinerea unui loc de muncă ,  loc de muncă care la rândul său este generator de venituri licite , venituri ce contribuie la întreţinerea inculpatului  şi a familiei sale  .

Toate aceste  aspecte sunt în mod concret şi real  de natură să contribuie în mod evident la reintegrarea în societate a inculpatului  şi îndreptarea comportamentului acestuia pe viitor

Rolul instanţei nu constă doar în sancţionarea celor care au încălcat legea ci are si un rol educativ şi de corijare a comportamentului unor persoane care se pot îndrepta şi care nu au un comportament infracţional structurat.

Conform deciziei penale  nr 481/2015 a ICCJ  ,, în ceea ce priveşte procesul de individualizare a pedepsei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că acesta trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probator, studiat după anumite reguli şi criterii precis determinate.

 Înscrierea în lege a criteriilor generale de stabilire a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării sancţiunii, aşa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanţă.

De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.”

Conform aceleaşi decizii arătate,  reţinând că infracţiunea comisă de inculpat este un fapt izolat, fără şanse de revenire în câmpul infracţional, întreaga conduită anterioară a acestuia demonstrând că este bine integrat în familie şi în societate, având un comportament adecvat şi constatând faptul că în speţă nu sunt regăsite niciuna dintre condiţiile negative prevăzute în art. 80 alin. (2) C. pen.”,  instanţa supremă a apreciat că în aceste condiţii  în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 80 alin. (1) C. pen.

Faţă de toate considerentele de ordin legal şi circumstanţe personale ale inculpatului, instanţa  în baza art. 81 NCPEN  va aplica inculpatului un AVERTISMENT, atrăgându-i atenţia asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune în cazul în care va mai comite infracţiuni, respectiv lipsa posibilităţii de a mai beneficia de instituţia renunţării la aplicarea pedepsei, conform art. 80 alin. (2) lit. b) N.CPP.

În ceea ce priveşte solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău de desfiinţare parţială ori totală a înscrisurilor falsificate, urmează ca instanţa să respingă această solicitare,  motivat de faptul că  înscrisurile a căror desfiinţare se solicită  nu conţin menţiuni nereale, ci dimpotrivă , fapta a fost săvârşită prin omisiune, respectiv lipsa unor menţiuni care ar fi trebuit inserate în declaraţiile de avere.

În baza art. 274 alin. (1) CPP, instanţa  va obliga pe inculpat la plata  cheltuielilor judiciare avansate de stat pentru derularea procedurilor judiciare în faza de urmărire penală şi cercetare judecătorească.

Domenii speta

Spete similare