Termenul de emiterea deciziei de imputare conform art. 85 din legea nr. 188/1999

 ROMÂNIA

TRIBUNALUL XX

SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ NR. 747/C

SEDINŢA PUBLICĂ DIN 20.06.2017

 Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE – XX – JUDECĂTOR

– XX  – GREFIER

Pe  rol  se  află  soluţionarea  cauzei  civile  formulată  de reclamantul XX, cu domiciliul în XX, în contradictoriu cu pârâta XX, cu sediul în XX.

La apelul nominal, făcut în şedinţă  publică, a răspuns reclamantul XX

XX, legitimat cu CI seria NT, nr. XX, CNP XX, eliberată de SPCLEP Roman la 26.02.2014, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

După referatul grefierului.

Instanţa  constată  depuse  la  dosar,  de  către  pârâta  XX, înscrisurile solicitate.

La  întrebarea  instanţei, reclamantul XX confirmă faptul că a refuzat semnarea angajamentului de plată, solicitând să se asigure paza întrucât este o suprafaţă foarte mare. Arată că, prin prezenta acţiune, contestă decizia de imputare şi sub aspectul faptului că a fost emisă cu depăşirea termenului de 30 de zile, prevăzut de lege. Depune la dosar un set de înscrisuri, în dublu exemplar.

Instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind ca fiind utilă soluţionării cauzei. Constată că înscrisurile depuse de reclamant sunt cereri adresate instituţiei pârâte, înregistrate la aceasta şi nu se impune a fi comunicate.

Nemaifiind  cereri  de  formulat  sau  probe  de  administrat, instanţa  constată

cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Reclamantul XX solicită admiterea acţiunii aşa cum  a fost formulată şi arată că nu îi poate fi imputată suma reţinută, deşi ocupă funcţia de gestionar, nu poate să asigure paza depozitelor, care sunt întinse pe suprafeţe foarte mari şi pentru care a solicitat asigurarea pazei. Mai arată că furtul a avut loc în afara programului de lucru, în timpul nopţii.

S-au declarat dezbaterile închise, după care,

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei civile de faţă, constată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub numărul XX, reclamantul XX XX a solicitat, în contradictoriu cu pârâta XX anularea deciziei nr. XX privind imputarea sumei de 328,88 lei.

În motivare s-a arătat că nu îi poate fi imputată lipsa din gestiune, întrucât masa lemnoasă aflată în gestiunea sa se află în două puncte diferite, situate la circa 40 de km una de cealaltă şi la 50 de km de domiciliul său, arătând că materialul lemnos a fost furat de persoane necunoscute, sesizând acest aspect atât conducerii Ocolului Silvic XX, cât şi Poliţiei XX şi XX. Arată că, potrivit dispoziţiilor legale, şeful ocolului are obligaţia de a asigura paza pădurilor.

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea, ca neîntemeiată, a acţiunii, arătând în fapt următoarele:

Petentul a îndeplinit funcţia de maistru silvic, sens în acre s-a ocupat de gestionarea şi valorificarea masei lemnoase exploatate în regie proprie de către Ocolul Silvic XX. Cu ocazia inventarierii partizii 314 au fost constatate diferenţe în minus de volume de masă lemnoasă exploatată faţă de evidenţele scriptice. Petentul a semnat lista de inventariere, declarând faptul că pentru diferenţa de volum constatată lipsă şi nejustificată, a sesizat ocolul silvic şi organele de poliţie. Însă, materialele lemnoase ce fac obiectul sesizării organelor de cercetare penală privesc resturi lemnoase provenite din secţionarea buştenilor, ori masa lemnoasă constată lipsă nu se încadrează în categoria produselor lemnoase ce fac obiectul sesizării.

Instanţa a administrat, la solicitarea părţilor, proba cu înscrisuri.

La termenul de judecată, reclamantul arată că contestă decizia şi sub aspectul neemiterii în termenul de 30 de zile prevăzut de lege.

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin Decizia de imputare nr. XX emisă de XX a fost imputată în sarcina reclamantului XX XX, în calitate de gestionar, suma de 328,88 lei reprezentând contravaloare a 2,9 mc lemn foc plop (P 314 sec.R), precum şi contravaloarea a 0,3 mc lemn foc carpen (confiscări).

În aplicarea dispoziţiilor art. 85 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, reclamantul solicită, în contenciosul administrativ, anularea deciziei de imputare menţionate, invocând atât tardivitatea emiterii deciziei, cât şi netemeinicia ei.

Sub primul aspect, instanţa reţine că, prin procesul-verbal nr. 11703/07.11.2016 – fila 50, 53 dosar, comisia centrală de inventariere din cadrul Direcţiei Silvice XX a constat lipsa în gestiunea reclamantului XX a  2,9 mc lemn foc plop (P 314) şi a 0,3 mc lemn foc carpen (P 345). Procesul-verbal a fost aprobat de directorul Direcţiei Silvice XX la data de 09.11.2016. La acest moment, persona în drept să emită decizia de imputare, directorul Direcţiei Silvice XX a luat la cunoştinţă de producerea pagubei.

Potrivit art. 85 alin. 1 din Legea nr. 188/1999, repararea pagubei aduse autorităţii sau instituţiei publice prin acordarea unor sume necuvenite „se dispune prin emiterea de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice a unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată”.

Constatând incidenţa acestui text legal, este evident că Decizia de imputare contestată, emisă la data de 30.12.2016, nu respectă termenul legal de recuperare a pagubei.

Deşi în lege nu se arată natura termenului de 30 de zile în care se poate emite decizia de imputare, instanţa apreciază că acest termen este unul imperativ, iar nerespectarea lui atrage decăderea din dreptul de a recupera paguba. În speţă, instanţa observă că, în aplicarea art. 2548 Cod civil, nu s-a făcut dovada unei eventuale cauze de întrerupere a cursului termenului.

Pentru aceste considerente şi întrucât nerespectarea termenului de emitere a deciziei de imputare atrage decăderea pârâtului din dreptul de a recupera suma respectivă de la reclamant, tribunalul apreciază că nu se mai impune analiza celorlalte aspecte de netemeinicie a deciziei şi, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, va admite prezenta cerere şi va dispune anularea deciziei contestate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul XX,

cu domiciliul în XX, în contradictoriu cu pârâta XX, cu sediul în XX.

Anulează Decizia de imputare nr. XX.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la

Tribunalul Neamţ, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Domenii speta

Spete similare