Admisibilitatea cererii formulate în procedura ordonanței președințiale

Tribunalul apreciază, însă, că în contextul existenţei contractului de vânzare cumpărare încheiat între reclamanta intimată, moştenitoare a defunctului H I, şi pârâta apelantă cu privire la autoturismul marca DACIA tipul SD LSDAA LOGAN, cu nr. de identificare UU1LSDAAH35165572, an fabricaţie 2006, cu nr. de înmatriculare MM 05 VKE, nu poate fi vorba despre o aparenţă de drept în favoarea intimatei P I E care să justifice luarea măsurii provizorii solicitate prin cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale.

Împrejurarea că în contractul de vânzare cumpărare pentru vehicul folosit menţionat nu este consemnat preţul vânzării nu poate fi analizată în acest cadru procesual, căci instanţa nu are dreptul, în procedura ordonanţei preşedinţiale, să examineze validitatea titlurilor invocate de părţi, întrucât prin aceasta ar rezolva fondul, ci trebuie să se mărginească la stabilirea, în raport de probele administrate, a părţii în favoarea căreia există aparenţa de drept

Constată că prin sentinţa civilă nr.1376 din data de 10.02.2017 pronunţată de Judecătoria Baia Mare s-a admis cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta P I E, în contradictoriu cu pârâta V M, aceasta din urmă fiind obligată să-i predea reclamantei autoturismul marca DACIA tipul SD LSDAA LOGAN, cu nr. de identificare UU1LSDAAH35165572, an fabricaţie 2006, cu nr. de înmatriculare MM 05 VKE, cheile şi actele acestuia (talon, carte de identitate, poliţă RCA), urmând ca bunul de mai sus să rămână în posesia reclamantei până la rămânerea definitivă a hotărârii privind acţiunea în revendicare mobiliară, înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare sub dosar nr. 833/182/2017.

Pârâta a fost obligată să-i plătească reclamantei suma de 100 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că  reclamanta P I E a chemat-o în judecată pe pârâta V M solicitând instanţei să pronunţe, de urgenţă, în cameră de consiliu şi fără citarea părţilor, o hotărâre vremelnică, executorie, fără somaţie sau trecerea vreunui termen, prin care să oblige pârâta la predarea autoturismului marca DACIA tipul SD LSDAA LOGAN, cu nr. de identificare UU1LSDAAH35165572, an fabricaţie 2006, cu nr. de înmatriculare MM 05 VKE, cheile şi actele acestuia (talon, carte de identitate, poliţă RCA), fiind proprietara acestui autoturism, potrivit certificatului de moştenitor nr. 114/14.06.2016 şi care face obiectul unei acţiuni în revendicare mobiliară înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare, până la soluţionarea definitivă a acestei cauze, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a învederat faptul că este moştenitoarea legală, în calitate de soră, a defunctului H I, decedat la 20.05.2016, iar din masa succesorală rămasă după acesta face parte autoturismul Dacia Logan, cu nr. de identificare arătat în petit. S-a precizat faptul că fratele reclamantei a beneficiat de ajutor în gospodărie din partea pârâtei, drept urmare i-a lăsat acesteia bunurile pe care le-a deţinut. Astfel, la data de 14.06.2016 s-a dezbătut succesiunea şi s-a constatat prin Certificatul de moştenitor nr. 114/2016, de către notarul public competent, că după defunct singura moştenitoare este reclamanta, iar autoturismul marca Dacia Logan este singurul bun mobil pe care îl moşteneşte.

La acea dată, atât autoturismul, cât şi actele şi cheile acestuia se aflau în posesia pârâtei şi reclamanta a fost de acord să rămână în continuare în folosinţa pârâtei, necunoscând faptul că defunctul avea contractat un împrumut Cetelem, ori potrivit dispoziţiilor art. 1114 alin.2 Cod civil, reclamanta răspunde pentru datoriile şi sarcinile moştenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, iar pârâta cu bună ştiinţă a ascuns existenţa acestui pasiv în scopul de a-şi însuşi autoturismul.

A învederat faptul că a solicitat pârâtei restituirea autoturismului, însă aceasta a refuzat acest lucru. Mai mult, a precizat faptul că pârâta încearcă să înstrăineze acest autoturism, făcând publicaţii de vânzare pe internet.

Consideră că cererea formulată este admisibilă sub aspectul îndeplinirii condiţiilor cerute de legiuitor în situaţia ordonanţei preşedinţiale, respectiv se justifică luarea unei măsuri grabnice pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere şi pentru prevenirea unei pagube iminente, respectiv pentru a stopa înstrăinarea bunului.

Trecând la soluţionarea cererii, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, prima instanţă a reţinut că ordonanţa preşedinţială este admisibilă în condiţiile dovedirii urgenţei, vremelniciei şi neprejudecării fondului.

În speţă, reclamanta este moştenitoarea fratelui său, H I, decedat în 20.05.2016, dobândind astfel, prin moştenire, în proprietate autoturismul Dacia Logan, cu nr. de înmatriculare MM 05 VKE.

Masa succesorală rămasă în urma defunctului H I şi calitatea de moştenitor a reclamantei au fost constatate în Certificatul de moştenitor nr. 114/14.06.2016, eliberat de Societatea Profesională Notarială „D” Baia Mare. Cu toate acestea, pârâta a postat pe internet anunţuri prin care oferea spre vânzare autoturismul Dacia Logan, cu nr. de înmatriculare MM 05 VKE.

Pentru a preîntâmpina un posibil prejudiciu ce s-ar cauza în patrimoniul reclamantei, prin vânzarea bunului moştenit, reţinând urgenţa prin prisma anunţurilor de vânzare postate de pârâtă cu privire la autoturismul MM 05 VKE, vremelnicia şi neprejudecarea fondului, prezenta ordonanţă producând efecte până la soluţionarea definitivă a litigiului înregistrat pe rolul Judecătoriei Baia Mare, sub dosar nr. 833/182/2017, având ca obiect revendicarea autoturismului menţionat, prima instanţă a admis cererea reclamantei, reţinând îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 997 Cod procedură civilă. 

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta V M solicitând admiterea apelului şi respingerea ca neîntemeiată a ordonanţei preşedinţiale, constatându-se că nu sunt îndeplinite condiţiile acesteia, aşa cum sunt ele prevăzute de legislaţia în vigoare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii de apel, apelanta a învederat că prin sentinţa atacată a fost obligată la predarea autoturismului marca DACIA LOGAN din 2006, cu numărul de înmatriculare MM 05 VKE, cheile acestuia şi actele aferente (talon, carte de identitate, poliţă RCAJ.

Având în vedere că judecarea şi soluţionarea cauzei a avut loc de urgenţă, în camera de consiliu şi fără citarea părţilor, nu a beneficiat de posibilitatea de a formula minime apărări raportat la această procedură. În aceste condiţii, arată că starea de fapt reclamată ca fiind urgentă de către intimată, nu îndeplineşte această condiţie cerută în mod expres de textul de lege.

Apelanta a arătat că reclamanta intimată, ulterior decesului lui H I, a fost de acord ca autoturismul să rămână în continuare în folosinţa apelantei însă, de fapt, reclamanta a fost de acord să transmită proprietatea acestui autoturism. În acest sens a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit, contract care poartă semnătura ambelor părţi. Această vânzare-cumpărare a fost, în definitiv, materializarea voinţei defunctului, care a dispus prin testament, un testament apreciat de către un notar public ca fiind nul deoarece nu a fost întocmit în formă olografă.

Apelanta a recunoscut că, bazându-se pe legalitatea contractului de vânzare cumpărare a încercat să vândă acest autoturism, dar nu cu rea-credinţă, ci tocmai în virtutea calităţii sale  de proprietar. Publicarea anunţului pe site-uri de specialitate a avut loc înainte ca reclamanta să pretindă orice fel de pretenţie împotriva sa. Deşi până la finalul anului trecut a promovat acest anunţ, având în vedere situaţia actuală a bunului, devenit litigios, înţelege să retrag anunţurile publicitare.

Conform art. 997 din Codul de Procedură Civilă , admisibilitatea unei cereri de ordonanţă preşedinţială este condiţionată de îndeplinirea mai multor condiţii: aparenţa de drept în favoarea reclamantului, caracterul urgent, nerezolvarea fondului cauzei şi vremelnicia măsurii ordonanţe.

Apelanta a învederat că s-a apreciat de prima instanţă că există aparenţă de drept în favoarea reclamantei, aceasta fiind moştenitoarea defunctului H I, conform certificatului de moştenitor nr. 114/14.06.2016. Aceeaşi aparenţă de drept există şi în favoarea sa, în condiţiile în care reclamanta i-a transferat proprietatea bunului mobil. Pe fondul încrederii pe care a avut-o în validitatea acestor acte subsecvente decesului, a încercat să vândă autoturismul. În cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare de către reclamantă se arată că a ascuns cu bună ştiinţă existenţa unui pasiv succesoral, în scopul de a-şi însuşi autoturismul, ori apelanta ştia despre existenţa unui credit şi parte din cheltuielile care s-au acoperit cu el şi bunuri care s-au cumpărat, dar nu despre întinderea lui sau dacă soldul este înregistrat cu activ sau pasiv. Pe de altă parte, nu a solicitat maşina, ci i-a fost transmisă benevol de reclamantă, motiv pentru care nu avea de ce să ascundă aspectele pe care le cunoştea.

Apelanta a arătat că reclamanta, cu scopul de a crea o faţadă a îndeplinirii condiţiei urgenţei, a omis să menţioneze aceste elemente, care nu ar mai fi îndreptăţit-o să promoveze o acţiune în temeiul dispoziţiilor art. 997 şi următoarele din Codul de Procedură Civilă.

În concluzie, apelanta a  precizat că urgenţa necesară pentru admisibilitatea procedurii speciale a ordonanţei preşedinţiale implică o analiză în concret a circumstanţelor obiective ale cauzei. Aceste circumstanţe obiective stabilesc următoarea stare de fapt cu raportare şi la necesitatea de a nu se judeca fondul cauzei: ambele părţi implicate au, în favoarea lor, o aparenţă a dreptului reclamat; caracterul urgent nu se mai justifică în măsura în care apelanta înţelege să îşi retragă anunţurile publicitare, anunţuri care au fost făcute cu bună credinţă, în considerarea calităţii sale de proprietar.

A menţionat apelanta că printre înscrisurile care urmăresc să dovedească că încearcă să vândă maşina există un înscris care se referă la un alt autoturism, care nu îi aparţine şi care nu face obiectul prezentei proceduri (autoturismul are numere de Constanţa). De asemenea, unul dintre anunţuri este înregistrat cu un număr de telefon pe care nu îl deţine, motiv pentru care nu poate să îşi retragă anunţul, dar nici să fiu sunată de potenţiali cumpărători. A încercat să identific anunţurile menţionate de reclamantă, dar nu a reuşit să le găsesc pe site-urile indicate.

Acelaşi caracter urgent implică şi necesita ca urgenţa să persiste pe tot parcursul judecăţii, inclusiv în căile de atac, nefiind suficient ca ea să existe la data introducerii cererii, dar să dispară anterior acestui moment.

Astfel, instanţa de fond a reţinut că"pentru preîntâmpinarea unui prejudiciu reclamantei prin vânzarea bunului moştenit, reţinând urgenţa din prisma anunţurilor de vânzare (...) instanţa urmează a admite cererea reclamantei'".

Or, aşa cum a arătat şi mai sus, din prisma dobândirii caracterului de drept litigios, înţelege să îşi retragă anunţurile publicitare şi să nu vândă autoturismul care face obiectul acestei proceduri. În aceste condiţii, caracterul urgent este cu atât mai nejustificat, motiv pentru care apreciază că cererea intimatei trebuie respinsă ca neîntemeiată.

În probaţiune apelanta a anexat contractul de vânzare cumpărare menţionat, în copie conformă cu originalul; somaţia primită din partea intimatei, anterioară anunţurilor publicitare, dovada achitării taxei de timbru.

 Intimata P I E nu a depus întâmpinare, dar prin concluzii scrise a solicitat respingerea ca nefondat a apelului declarat de apelanta V M împotriva sentinţei civile nr. 1376 pronunţată de Judecătoria Baia Mare la data de 10. 02. 2017 învederând că actul depus de apelanta-pârâtă în probaţiune nu influenţează cu nimic starea de fapt şi nici starea de drept.

A arătat intimata că a fost de acord ca toate bunurile mobile ce au aparţinut defunctului ei frate să rămână apelantei-pârâte, însă nu a avut cunoştinţă despre acea datorie a moştenirii despre care a aflat doar cu câteva zile înainte de declanşarea litigiului.

Intimata a recunoscut semnarea actului de vânzare-cumpărare, acesta fiind necesar în vederea întocmirii formalităţilor de transcriere pe numele apelantei-pârâte, însă în opinia sa, acesta nu este valabilă ca un act de vânzare-cumpărare, pentru că îi lipseşte un element esenţial: preţul.

Judecătoria Baia Mare, învestită cu soluţionarea fondului cauzei în dosar 833/182/2017, va soluţiona aspectele legate de dreptul de proprietate al intimatei sau al apelantei-pârâte, va analiza contractul intervenit între părţi, va verifica existenţa pasivului şi viciul de consimţământ invocat de intimată.

Apelanta-pârâtă era singura persoană care avea cunoştinţa despre existenţa pasivului, ea a utilizat cardul de credit aferent creditului contractat. Intimata a arătat că recent a intrat în posesia unor înscrisuri care atestă faptul că pe contul defunctului au avut loc mişcări (depuneri de sume) chiar şi după decesul acestuia. Doar apelanta-pârâtă era cea care putea să efectueze aceste plăţi, astfel că susţinerile ei că nu a avut cunoştinţă despre situaţia acestei datorii sunt nefondate.

Intimata a învederat că se poate observa că anunţurile de vânzare au fost publicate pe internet în a doua jumătate a lunii decembrie. După trecerea unei perioade de timp a observat existenţa acestor anunţuri, a purtat discuţii cu apelanta-pârâtă, solicitându-i să lămurească situaţia însă, lovindu-se de refuzul acesteia, a fost nevoită ca în 20.01.2017 să promoveze cererea de ordonanţă preşedinţială.

Consider că cerinţa urgenţei a cererii de ordonanţă preşedinţială era şi este şi în prezent pe deplin justificată, fiind iminentă vânzarea autovehiculului, iar în condiţiile în care în data de 1.02.2017 a intrat în vigoare Legea 1/2017 prin care s-au abrogat normele privind instituirea timbrului de mediu, în eventualitatea unei vânzări transcrierea vehiculului devine posibilă fără nici un impediment.

Intimata a solicitat a se observa că apelanta-pârâtă susţine că şi-a retras anunţurile de vânzare, însă pe de o parte, în această situaţie depinde doar de voinţa ei dacă şi când va continua procedura de vânzare, iar pe de altă parte,  a încercat să ajungă la o înţelegere cu aceasta în prealabil iniţierii proceselor, însă apelanta a refuzat orice colaborare, afirmând să procedeze cum doreşte, căci nu este de acord cu restituirea autoturismului.

În atare ipoteză, a fost nevoită a promova cererea de ordonanţă preşedinţială, pentru a preveni vânzarea autoturismului.

Apelul este întemeiat.

Potrivit art. 997 al. (1) Cod procedură civilă, instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Prima instanţă a reţinut, raportându-se la certificatul de moştenitor nr. 114/14.06.2016, că aparenţa dreptului de proprietate asupra autovehiculului marca DACIA tipul SD LSDAA LOGAN, nr. de identificare UU1LSDAAH35165572, an fabricaţie 2006, cu nr. de înmatriculare MM 05 VKE, este în favoarea reclamantei intimate P I E, în calitate de moştenitoare a fostului proprietar, H I.

Însă, în apel, pârâta apelantă V M a depus la dosar (f.6) un contract de vânzare cumpărare pentru vehicul folosit potrivit căruia reclamanta intimată P I E i-a transmis proprietatea asupra autovehiculului în litigiu cu nr. de înmatriculare-MM 05 VKE.

 Intimata P I E a recunoscut prin concluziile formulate că a semnat contractul de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit menţionat, dar a sugerat nevalabilitatea acestuia pentru lipsa menţiunii privind preţul achitat.

Tribunalul apreciază, însă, că în contextul existenţei contractului de vânzare cumpărare încheiat între reclamanta intimată, moştenitoare a defunctului H I, şi pârâta apelantă cu privire la autoturismul marca DACIA tipul SD LSDAA LOGAN, cu nr. de identificare UU1LSDAAH35165572, an fabricaţie 2006, cu nr. de înmatriculare MM 05 VKE, nu poate fi vorba despre o aparenţă de drept în favoarea intimatei P I E care să justifice luarea măsurii provizorii solicitate prin cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale.

Împrejurarea că în contractul de vânzare cumpărare pentru vehicul folosit menţionat nu este consemnat preţul vânzării nu poate fi analizată în acest cadru procesual, căci instanţa nu are dreptul, în procedura ordonanţei preşedinţiale, să examineze validitatea titlurilor invocate de părţi, întrucât prin aceasta ar rezolva fondul, ci trebuie să se mărginească la stabilirea, în raport de probele administrate, a părţii în favoarea căreia există aparenţa de drept.

Domenii speta

Spete similare