Contestaţie penală. Modificare obligaţii control judiciar. Nediscriminarea unui cetătean străin în ceea ce priveste mentinerea unei măsuri preventive.

Decizie 110/P/C/ din 03.08.2017


Faptul că inculpatul este cetăţean străin nu se constituie în mod singular într-un risc serios de sustragere a acestuia de la judecată în apel (în condiţiile în care în faţa instanţei de fond s-a administrat un probatoriu amplu şi pentru faza de judecată în apel are angajat un avocat ales) ori de împiedicare a bunei desfăşurări a procesului penal, concluzie confirmată şi prin conduita procesuală corectă, acesta prezentându-se împreună cu apărătorul ales de fiecare dată când a fost chemat în faţa organelor judiciare si respectând programul de prezentare stabilit de organul desemnat cu supravegherea pe durata măsurii controlului judiciar.

 În prezent, la aproximativ 1 an 8 luni şi 2 săptămâni de la luarea măsurii preventive a controlului judiciar, după administrarea de către instanţa de fond a unui probatoriu amplu şi după pronunţarea de către prima instanţă a unei hotărâri care a fost apelată de către Ministerul Public şi de către inculpat, măsura preventivă a controlului judiciar nu mai este nici proporţională şi nici necesară penmtru asigurarea scopului măsurii preventive, respectiv buna desfăşurare a procesului penal, în condiţiile în care nu există date că acesta se va sustrage judecăţii în apel (acesta din urmă având angajat un avocat ales pentru faza de judecată a apelului) sau că va săvârşi alte infracţiuni.

Art. 215 Noul Cod procedură penală

Art. 242 alin.1 Cod procedură penală

Legea nr. 302/2004

Se constată că prin încheierea de şedinţă din data de 25.07.2017 a Tribunalului Constanţa, pronunţată în dosar nr…./118/2015/a13, s-a hotărât:

„În baza art.399 alin.10 Cod procedură penală  raportat  la art. 242 alin. 1 Cod procedură penală  în referire la art.211-215/1 Cod procedură penală,

Respinge ca nefondată cererea de revocare a măsurii controlului judiciar formulată de inculpatul [...].

Respinge ca nefondată cererea subsidiară formulată de inculpat, privind  luarea măsurilor necesare în vederea supravegherii  respectării de către  autorităţile din Regatul Unit al Marii Britanii a obligaţiilor stabilite în cadrul controlului judiciar .

În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală,

Obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.”

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a apreciat că temeiurile care au determinat luarea şi ulterior menţinerea  măsurii controlului judiciar,se menţin.

 Astfel, la acest moment procesual, când s-a pronunţat o hotărâre de condamnare, nedefinitivă, probele administrate reflectă presupunerea rezonabilă că inculpatul [...] a săvârşit infracţiunea de care  este acuzat, fiind de netăgăduit existenţa unor fapte sau informaţii în măsură să convingă un observator obiectiv şi neutru că persoana în cauză ar fi putut comite acte materiale ce pot întruni elementele  constitutive  ale infracţiunii de trafic de migranţi, prev. de art.263 alin.1 şi alin.2 lit.a Cod penal.

Natura şi gravitatea infracţiunii de care inculpatul este acuzat, reflectată şi prin limitele speciale de pedeapsă (închisoare de la 3 la 10 ani) contextul în care se reţine comiterea presupusei fapte penale(că la data de 08.11.2015, ar fi racolat, călăuzit şi transportat  cetăţenii iranieni care s-au prezentat sub o identitate falsă, respectivi sirieni, sub numele de [...] şi [...], în scopul ca aceştia să  treacă ilegal graniţa în România), denotă un grad ridicat de pericol social al prezumtivei fapte penale şi justifică  şi în prezent măsura preventivă.

Fapte de acest gen aduc atingere relaţiilor sociale referitoare la asigurarea respectării regimului juridic instituit de autorităţi în domeniul migraţiei, urmarea imediată a acestei infracţiuni ,constând în  producerea unei stări de pericol pentru autoritatea statului,în ceea ce priveşte respectarea regimului frontierei de stat iar pătrunderea în condiţii de clandestinitate pe teritoriul României, poate constitui o reală ameninţare pentru ţara noastră şi spaţiul comunitar european.

Tribunalul a avut în vedere cu ocazia verificării periodice a măsurii şi situatia particulară a inculpatului, cetăţean străin, care şi-a căutat o locuintă pe teritoriul României, pentru a respecta obligatiile impuse prin măsura preventivă, persoană tânără, aptă să fie integrată social, însă  nu prezintă relevanţă doar circumstanţele personale favorabile  ci şi circumstanţele cauzei.

De asemenea, nu constituie un element determinat în aprecierea menţinerii măsurii preventive a controlului judiciar nici faptul că inculpatul a respectat măsurile instituite, în condiţiile în care acestea au caracter obligatoriu, iar nerespectarea acestora atrage revocarea măsurii restrictive de libertate a controlului judiciar şi instituirea unei măsuri privative de libertate.

Nu pot fi negate aspectele negative, în plan personal, profesional  şi familial cu care se confruntă inculpatul, reiterate de fiecare dată la termenele la care măsura a fost pusă în discuţie în oficiu, invederate şi la acest termen, însă aceste probleme erau de actualitate şi la momentul la care inculpatul a venit pe teritoriul Romaniei pe de altă parte,nu toate susţinerile privind situaţia familială, problemele medicale, sunt şi dovedite, astfel încât instanţa să le poată aprecia ca fiind suficient.

Pe de altă parte, susţinerile de la acest termen privind situaţia familială, problemele medicale, nu sunt în totalitate dovedite, oferit argumente concrete care să sprijine această cerere, respectiv probleme medicale sau personale, gasirea unui loc de muncă sau prestarea altor activităti ce presupun deplasarea in afara limitelor teritoriale stabilite, astfel încât instanta să le poată aprecia ca fiind suficient de serioase, de natură să conducă la admiterea unei astfel de cereri.

În ceea ce priveşte perioada care a trecut de la momentul luării măsurii controlului judiciar, instanţa constată că este o durată semnificativă, dar care nu depăşeşte limita prevăzută de art. 215/1 alin.8 Cod procedură penală şi nici o durată nerezonabilă, care trebuie apreciată prin prisma gravitătii acuzaţiilor, a specificului probatoriului administrat în cauză, perioadă în care în care procesul penal a parcurs faza de urmărire penală, procedura camerei preliminare iar cercetarea judecătorească a fost finalizată, după ce comisia rogatorie încuviinţată la cererea apărării, s-a efectuat după o perioadă de şapte luni.

Totodată, instanţa subliniază că menţinerea măsurii arestării preventive nu încalcă prezumţia de nevinovăţie, întrucât elementele de fapt şi de drept ce trebuie examinate şi analizate în cazul măsurilor preventive nu sunt aceleaşi cu cele care trebuie examinate de instanţă şi care fundamentează faptele şi vinovăţia  celui acuzat,iar hotărârea de condamnare nu este definitivă.

Chiar dacă inculpatul beneficiază în continuare de prezum?ia de nevinovă?ie, el trebuie să-?i asume neajunsurile implicării într-o procedură judiciară în statul român, considerate în prezenta cauză ca fiind adecvate nevoilor procedurii ?i propor?ională cu scopul urmărit.

În consecinţă, s-a apreciat de către instanţa de fond că măsura preventivă este adecvată ?i propor?ională cu scopul urmărit, privind asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, în accepţiunea art. 202  alin. 1 şi 3 Cod procedură penală.

Pentru considerentele expuse, întrucât temeiurile măsurii preventive nu au încetat şi nu au apărut elemente noi de la precedenta verificare care să justifice revocarea măsurii de la precedenta verificare, conform art. 207 alin. 5 în referire la art. 242 alin.1 Cod procedură penală, va respinge cererea de revocare a controlului judiciar,ca nefondată.

În ceea ce priveşte cererea formulată in temeiul art. 170/4 din Legea nr. 302/2004, privind  luarea măsurilor în vederea supravegherii respectării obligaţiilor stabilite  în cadrul controlului judiciar ,pe teritoriul ţării de origine, Tribunalul a apreciat că nu este oportună admiterea ei, la acest moment, urmând a fi respinsă, pentru a se asigura  prezenţa inculpatului pe parcursul  procesului penal ,  această  solicitare ar fi putut  fi luată în calcul doar dacă cercetarea judecătorească s-ar  fi prelungit în timp.

O cerere similară a mai fost formulată la termenele la care s-a revocat controlul judiciar ,însă măsura a fost menţinută  în calea de  atac, când instanţa de control judiciar a respins şi această solicitare.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie inculpatul [...].

Motivele de contestaţie au fost invocate oral cu ocazia dezbaterilor de la termenul din data de 11.08.2017, fiind cuprinse în practicaua prezentei decizii, solicitând:

1. în principal:

- revocarea măsurii controlului judiciar,

2. în subsidiar:

- executarea măsurii controlului judiciar în Regatul Unit al Marii Britanii,

- sau să se constate imposibilitatea asigurării unei locuinţe stabile pe teritoriul Mun. Constanţa şi, prin urmare, înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestului preventiv.

În susţinerea motivelor de contestaţie s-a arătat că inculpatul este un cetăţean străin, aflat pe teritoriul României de aprox. 2 ani, fără resurse financiare pentru a-şi asigura o reşedinţă stabilă în Mun. Constanţa şi fără vreo posibilitate de a se susţine material, fiind pur şi simplu lăsat pe străzi.

În ceea ce priveşte solicitarea executării măsurii controlului judiciar în Regatul Unit al Marii Britanii au fost invocate prevederile art.1704 din Legea nr. 302/2004.

În procedura contestaţiei nu s-au administrat mijloace de probă noi.

Examinând contestaţia formulată în raport de motivele de contestaţie invocate şi de actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că este fondată contestaţia formulată de către inculpatul [...], sub aspectul solicitării de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar, pentru următoarele:

 Curtea reţine că şi în prezent, după ce instanţa de fond a pronunţat o hotărâre de condamnare, nedefinitivă, probele administrate reflectă presupunerea rezonabilă că inculpatul [...], a săvârşit infracţiunea de care este acuzat, fiind de netăgăduit existenţa unor fapte sau informaţii în măsură  să convingă un observator obiectiv şi neutru că persoana în cauză ar fi  putut comite acte materiale  ce pot întruni elementele  constitutive  ale infracţiunii de trafic de migranţi ,prev.de art.263 alin.1 şi alin.2 lit.a Cod penal.

Dispoziţii legale aplicabile:

Curtea mai reţine că potrivit art.242 alin.1 cod procedură penală:”(1) Măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii, dispunându-se, în cazul reţinerii şi arestării preventive, punerea în libertate a suspectului ori a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.”

Potrivit art.208 alin.5 cod procedură penală: „În tot cursul judecăţii, instanţa verifică, prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestei măsuri. Dispoziţiile art.207 alin.3-5 se aplică în mod corespunzător.”

Art.207 alin.5 cod procedură penală prevede: „Când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive şi nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere revocarea acesteia şi punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.”

Scopul şi condiţiile generale de aplicare a măsurilor preventive (inclusiv controlul judiciar) sunt reglementate de art.202 alin. 1, 3 cod procedură penală:

„(1) Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

........

(3) Orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.”

Aprecierea Curţii:

Curtea reţine că inculpatul [...] se află sub puterea măsurii preventive a controlului judiciar din data de 18.11.2015, ca urmare a pronunţării încheierii nr. 158/JDL/18.11.2015 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Constanţa, dosar nr…./118/2015, deci de o perioadă de aproximativ 1 an 8 luni şi 2 săptămâni.

În toată această perioadă de timp inculpatul [...] a avut un comportament procesual corect, s-a prezentat în faţa instanţei de fond, a propus probe şi nu a influenţat în nici o modalitate buna desfăşurare a procesului penal care îl viza.

Având în vedere că inculpatul [...] este cetăţean britanic, este evident că acesta a avut dificultăţi evidente atât în asigurarea unei locuinţe în Mun. Constanţa, cât şi în asigurarea celor necesare traiului zilnic.

În acest sens, Curtea reţine că a fost nevoit să-şi schimbe de mai multe ori locuinţa, beneficiind şi de sprijinul unei organizaţii caritabile, prin încheierea de şedinţă din 06.06.2016 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul penal nr. …/118/2015/a5 reţinându-se că acesta nu şi-a încălcat cu rea-credinţă obligaţia de a anunţa schimbarea locuinţei.

Curtea constată că până în prezent inculpatul [...] a beneficiat atât de sprijinul familiei sale din Marea Britanie, cât şi suportarea în comun cu inculpatul [...] (tot cetăţean britanic) a cheltuielilor privind închirierea unei locuinţe.

Având în vedere că prin sentinţa penală nr. 287/19.06.2017 a Tribunalului Constanţa, pronunţată în dosar nr. …/118/2015 s-a dispus achitarea inculpatului [...] pentru infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată şi, în consecinţă, s-a constat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată şi menţinută faţă de inculpatul [...].

În consecinţă, este evident că în prezent inculpatul [...] se află în dificultate în a-şi asigura închiriere unei locuinţe în Mun. Constanţa, raportat la:

-reducerea semnificativă a eforturilor familiei inculpatului [...] de susţinere financiară a acestuia pe teritoriul României, raportat atât la perioada mare de timp de aprox. 1 an 8 luni şi 2 săptămâni în care a fost ajutat de către familie precum şi la situaţia financiară destul de dificilă în prezent a familiei inculpatului (tatăl său fiind pensionat pe caz de boală);

-nu mai îşi poate împărţi cheltuielile de închiriere a unei locuinţe cu inculpatul [...],

-are dificultăţi în a-şi găsi un loc de muncă sau de a închiria o locuinţă, având în vedere că la o căutare pe internet a numelui său se poate afla acuzaţiile pentru care este judecat în România.

Prin urmare, Curtea constată că nu se poate crea o situaţie de discriminare a unui cetăţean străin pe teritoriul României în ceea ce priveşte menţinerea unei măsuri preventive doar sub aspectul cetăţeniei sale, în condiţiile în care scopul măsurilor preventive astfel cum este reglementat prin art.202 cod procedură penală nu prevede şi împiedicarea sustragerii inculpatului de la executarea unei eventuale pedepse privative de libertate.

În acelaşi sens, Curtea reţine că Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară în materie penală cuprinde dispoziţii privind punerea în executare a unui mandat de executare a pedepsei închisorii aplicată unui cetăţean străin de către o instanţă din România, cetăţeanul străin putând solicita şi transferul executării pedepsei pe teritoriul statului al cărui cetăţean este. 

Curtea mai reţine că, deşi infracţiunea de trafic de migranţi este o faptă cu un pericol social generic de necontestat, circumstanţele concrete ale cauzei, conturate de probele existente la dosar, nu evidenţiază un pericol social concret ridicat şi nici periculozitate din partea inculpatului [...] care nu a împiedicat până în prezent buna desfăşurare a procesului penal (pe o durată semnificativă de timp de aprox. 1 an 8 luni şi 2 săptămâni), de natură a justifica în continuare măsura preventivă, astfel că şi din aceste considerente măsura nu este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse în concret acestuia şi nu se impune în scopul bunei desfăşurări a procesului penal ori în scopul împiedicării acestui inculpat să comită noi infracţiuni, neexistând până în prezent date în acest sens.

Întrucât în cauză nu rezultă că inculpatul [...] ar mai fi intrat în conflict cu legea penală, nu există date din care să se concluzioneze că ar exista riscul ca acesta să comită noi fapte penale ori că ar frecventa anturaje nefavorabile.

Faptul că inculpatul [...] este cetăţean străin nu se constituie în mod singular într-un risc serios de sustragere a acestuia de la judecată în apel (în condiţiile în care în faţa instanţei de fond s-a administrat un probatoriu amplu şi pentru faza de judecată în apel are angajat un avocat ales) ori de împiedicare a bunei desfăşurări a procesului penal, concluzie confirmată şi prin conduita procesuală corectă, acesta prezentându-se împreună cu apărătorul ales de fiecare dată când a fost chemat în faţa organelor judiciare ?i respectând programul de prezentare stabilit de organul desemnat cu supravegherea pe durata măsurii controlului judiciar.

Relativ la noţiunea de conduită procesuală a inculpatului, Curtea reţine că aceasta nu presupune neapărat recunoaşterea ori nerecunoaşterea faptei ce i se impută, ci mai cu seamă comportamentul adoptat de acuzat în timpul procesului penal, în sensul de a nu îngreuna ancheta ori cercetarea judecătorească, iar în speţă, inculpaţii, după declanşarea procesului penal, nu pot fi acuzaţi de o atare atitudine.

 Având în vedere argumentele expuse mai sus, Curtea constată că în prezent, la aproximativ 1 an 8 luni şi 2 săptămâni de la luarea măsurii preventive a controlului judiciar, după administrarea de către instanţa de fond a unui probatoriu amplu şi după pronunţarea de către prima instanţă a unei hotărâri care a fost apelată de către Ministerul Public şi de către inculpatul [...], măsura preventivă a controlului judiciar nu mai este nici proporţională şi nici necesară penmtru asigurarea scopului măsurii preventive, respectiv buna desfăşurare a procesului penal, în condiţiile în care nu există date că acesta se va sustrage judecăţii în apel (acesta din urmă având angajat un avocat ales pentru faza de judecată a apelului) sau că va săvârşi alte infracţiuni.

În acelaşi sens, astfel cum s-a arătat mai sus, Curtea are în vedere şi dificultăţile evidente din prezent ale inculpatului [...], cetăţean britanic, necunoscător al limbii române, de a-şi asigura o locuinţă şi cele necesare traiului zilnic, după o perioadă mare de timp în care a fost susţinut financiar de familia sa, ceea ce ar putea determina nerespectarea unor drepturi esenţiale ale omului.

În consecinţă, Curtea constată că sunt îndeplinite în prezent cerinţele baza art. 242 alin.1 Cod procedură penală privind revocarea măsurii preventive a controlului judiciar, ca urmare a încetării temeiurilor care au determinat-o.

Faţă de ansamblul considerentelor expuse, în baza art.4251 alin.7 pct.2 lit.a) cod procedură penală, Curtea va admite contestaţia formulată de către inculpatul [...] împotriva încheierii de şedinţă din data de 25.07.2017 a Tribunalului Constanţa, pronunţată în dosar nr. …/118/2015/a13, pe care o va desfiinţa în parte şi, rejudecând, în baza art. 242 alin.1 cod procedură penală raportat la art.399 alin.10 cod procedură penală, va admite cererea inculpatului [...] de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar luată faţă de acesta prin încheierea nr. 158/JDL/18.11.2015 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Constanţa, această dispoziţie urmând să fie adusă la cunoştinţă organelor şi instituţiilor prevăzute de art.215 alin.4, 5 cod procedură penală.

Având în vedere această soluţie, Curtea constată că nu se mai impune examinarea motivelor de contestaţie invocate în subsidiar de către inculpatul [...]. 

Curtea va menţine restul dispoziţiilor încheierii contestate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina acestuia.