Societăţi comerciale -Litigii cu profesionişti. Cererea de radiere a unei societati comerciale. Lipsa numirii unui lichidator. Consecinţe juridice.

Decizie 1086A din 13.06.2017


Domeniu asociat-Societăţi comerciale -Litigii cu profesionişti. Cererea de radiere a unei societati comerciale. Lipsa numirii unui lichidator. Consecinţe juridice.

Potrivit art.237(8) din aceeaşi lege coroborat cu dispoziţiile OUG nr.116/2009, dacă nu s-a solicitat, în condiţiile alin.7, numirea unui lichidator în termen de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin.7, persoana juridică se radiază, prin hotărârea instanţei de la sediul societăţii.

Prin urmare, potrivit dispoziţiilor legale aplicabile în speţă, apelanta, ca persoană interesată, avea posibilitatea recuperării creanţelor bugetare invocate în cadrul procedurii lichidării, determinate de dizolvarea anterioară a societăţii intimate, scop în care avea şi posibilitatea de a solicita numirea unui lichidator, în condiţiile şi termenele legale.

- art.  237(1) lit.c, art.237(8) din Legea nr.31/1990 republicată,

- OUG nr.116/2009

 (CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1086/A din 13.06.2017)

Prin cererea înregistrată la data de 11.08.2016 pe rolul Tribunalului București Secția a VI a Civilă reclamantul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a solicitat instanţei să dispună radierea din registrul comerţului a pârâtei S.T.E. S.R.L. înregistrarea în registrul comerţului a menţiunii de radiere, precum şi comunicarea şi efectuarea publicităţii legale a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege.

Prin sentința civilă nr.6088/07.10.2016, pronunțată în dosarul nr.30609/3/2016, Tribunalul a admis cererea formulată de către reclamantul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi a dispus radierea societăţii pârâte S.T.E. S.R.L.

Pentru a pronunţa hotărârea de radiere, Tribunalul a reţinut că, nici societatea, nici altă persoană interesată nu a solicitat numirea unui lichidator, în condiţiile art. 237 alin. 6 din Legea nr. 31/1990, astfel cum rezultă din extrasul de registru depus la dosar, iar termenul prevăzut de art. 237 alin.8 din Legea nr. 31/1990 în care se putea formula o astfel de cerere, de 3 luni de la data rămânerii definitive/irevocabile a hotărârii de dizolvare, s-a împlinit cu mult înainte de formularea prezentei cereri.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel D.G.R.F.P. în reprezentarea AS 2 a F.P., prin care a solicitat modificarea hotărârii apelate, în sensul respingerii cererii formulate de Oficiul Naţional al Registrului comerţului privind radierea societăţii.

În cuprinsul cererii de apel s-a expus situaţia de fapt şi s-a arătat că în mod greşit instanţa a admis cererea de radiere a societăţii, apreciind că este necesară menţinerea acesteia în stare de dizolvare, întrucât societatea intimată figurează în evidenţele fiscale cu obligaţii neachitate la bugetul general consolidat al statului în cuantum de 3292 lei, având aplicabilitate prevederile art.5 alin.4 din Legea nr.314/2001. Totodată, s-a arătat că societatea debitoare este în culpă pentru neplata obligaţiilor bugetare în termenul legal, în consecinţă nu i se poate crea o situaţie favorabilă prin radierea acesteia şi exonerarea de la plata obligaţiilor fiscale, încălcându-se astfel art.14 din O.G. nr.92/2013 privind Codul de procedură fiscală.

În drept, au fost invocate prevederile art.466 şi urm. Cod procedură civilă, Cod proc. fiscală, Legea nr.359/2004 şi Legea nr.31/1990.

La data de 04.05.2017, prin Compartimentul Registratură, intimatul-reclamant Oficiul Naţional al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti a depus întâmpinare, arătând că lasă la aprecierea instanţei soluţia ce urmează a se pronunţa asupra cererii de apel.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr.31/990.

Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, în conformitate cu prevederile art.479 alin.1 din Codul de procedură civilă, Curtea reține următoarele:

Societatea intimată a fost dizolvată în temeiul art. 237(1) lit.c din Legea nr.31/1990 republicată pentru neîndeplinirea condițiilor privind sediul social, prin sentinţa civilă nr.905/27.02.2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr.2197/3/2014, definitivă prin neapelare.

Sentința a fost publicată în Monitorul Oficial al României Partea a IV a nr.3205/05.06.2014.

În cazul societăţilor dizolvate, pentru asigurarea certitudinii cu privire la situaţia juridică a societăţii şi protejarea intereselor terţilor şi a comerţului în general, legiuitorul a oferit oricărei persoane interesate posibilitatea de a solicita numirea unui lichidator, dacă asociaţii nu au procedat la numirea unui lichidator în termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de dizolvare.

Succesiunea celor două termen de câte trei luni în interiorul cărora asociaţii sau persoanele interesate pot solicita numirea unui lichidator are drept scop respectarea, cu prioritate, a regulii potrivit căreia numirea lichidatorului se face de către asociaţi cu respectarea principiului unanimităţii, prevăzută de art.262(1) din lege, fără împiedicarea persoanelor interesate, în special creditori, să poată solicita declanşarea procedurii de lichidare.

Potrivit art.237(8) din aceeaşi lege corob. cu dispoziţiile OUG nr.116/2009, dacă nu s-a solicitat, în condiţiile alin.7, numirea unui lichidator în termen de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin.7, persoana juridică se radiază, prin hotărârea instanţei de la sediul societăţii.

Prin urmare, potrivit dispoziţiilor legale aplicabile în speţă, apelanta, ca persoană interesată, avea posibilitatea recuperării creanţelor bugetare invocate în cadrul procedurii lichidării, determinate de dizolvarea anterioară a societăţii intimate, scop în care avea şi posibilitatea de a solicita numirea unui lichidator, în condiţiile şi termenele legale.

Or, apelanta nu a fost în măsură să probeze că ar fi adresat o cerere de numire a unui lichidator, în condițiile în care hotărârea de dizolvare a făcut obiectul publicării în Monitorul Oficial.

Faţă de cele reţinute, Curtea constată că toate cerinţele legale care atrag aplicarea dispoziţiilor art.237 alin.8 din Legea nr.31/1990, republicată, cu modificările ulterioare, au fost îndeplinite, legiuitorul instituind o procedură legală de dizolvare şi radiere a societăţilor comerciale cu termene precise tocmai pentru a asigura previzibilitatea situaţiei juridice a acestora în interesul general al protejării comerţului.

Pe cale de consecinţă, Curtea apreciază drept legală şi temeinică sentinţa atacată şi, în baza art.480 alin.1 din Codul de procedură civilă, a respins apelul ca nefondat.