Apel. Litigii cu profesionişti. Cerere de efectuare a unor menţiuni în registrul comerţului cu privire la o societate radiată din registru. Inadmisibilitatea înregistrărilor

Apel. Litigii cu profesionişti. Cerere de efectuare a unor menţiuni în registrul comerţului cu privire la o societate radiată din registru. Inadmisibilitatea înregistrărilor

Decizia nr. 272 din 21.09.2017

- art. 5 din Legea nr. 26/1990, art. 131 alineat 4 din Legea nr. 31/1990, art. 244 Cod civil

Prin Sentinţa nr. 49 din 10.03.2016, Tribunalul (...) a admis în parte acţiunea civilă precizată, formulată de reclamanta (...), cu domiciliul procesual ales la avocat (...), (...), str. (…), judeţul (...), în contradictoriu cu pârâţii (...), domiciliat în (...), (…), judeţul (...), ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE (...), cu sediul în (...), str. (…), judeţul (...) şi ORC (...), cu sediul în (...), str.(…), judeţul (...) şi în consecinţă:

A dispus menţionarea în Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul (...) a Hotărârii A.G.A a S.C. (...) S.R.L. nr. 1/10 iulie 2013, având încheierea de dată certă nr. 33/10 iulie 2013 a BNP (…).

Pentru a hotărî în acest sens, Tribunalul a reţinut următoarele:

În fapt, s-a reţinut ca prin Hotărârea A.G.A. a S.C. (...) S.R.L. nr. 1/10 iulie 2013, având încheierea de dată certă nr. 33/10 iulie 2013 a BNP (...) (fila 6 dosar), asociaţii (...) şi (...) au cesionat toate cele 40 de părţi sociale, reprezentând 100% din capitalul social al S.C. (...) S.R.L. către cesionarul pârât (...), acesta din urmă devenind asociat unic al acestei societăţi. De asemenea, prin aceeaşi hotărâre, părţile semnatare au hotărât numirea în funcţia de administrator al societăţii S.C. (...) S.R.L. pe asociatul unic cesionar, pârâtul (...).

Pârâtul (...), în calitatea sa de unic asociat şi administrator al S.C. (...) S.R.L. nu şi-a îndeplinit obligaţia legală, prevăzută de art. 204 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 republicată în ceea ce priveşte menţionarea în registrul comerţului a hotărârii AGA de cesiune părţi sociale şi numire administrator.

În ceea ce priveşte capătul 1 al acţiunii acesta nu a fost admis, nefiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 35 Cod procedură civilă privind cererile în constatare. Astfel prin cererea sa reclamanta nu a solicitat constatarea existenţei/inexistenţei unui drept, ci a unei situaţii de fapt, astfel că cererea sa este inadmisibilă. De asemenea, cu privire la efectuarea menţiunilor în registrul comerţului conform Hotărârii A.G.A. a S.C. (...) S.R.L. nr. 1/10 iulie 2013, reclamanta are la dispoziţie o acţiune în realizare, astfel că nici sub acest aspect cererea nu este admisibilă.

Capătul subsidiar al cererii, prin care reclamanta a solicitat să se dispună menţionarea în Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul (...) a Hotărârii A.G.A. a S.C. (...) S.R.L. nr. 1/10 iulie 2013, având încheierea de data certă nr. 33/10 iulie 2013 a BNP (...), a fost admisă pentru considerentele următoare.

Astfel, potrivit art. 21 lit. h) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului: „în registrul comerţului se vor înregistra menţiuni referitoare la (….) orice modificare privitoare la actele, faptele şi menţiunile înregistrate”, iar potrivit art. 22 din acelaşi act normativ „comerciantul are obligaţia să solicite înregistrarea în registrul comerţului a menţiunilor prevăzute la art. 21, în cel mult 15 zile de la data actelor şi faptelor supuse obligaţiei de înregistrare”.De asemenea potrivit art. 204 alin 4 din Legea nr. 31/1990 republicată „după fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul vor depune la registrul comerţului actul modificator şi textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările, care vor fi înregistrate în temeiul încheierii judecătorului delegat (….)”.

Faţă de dispoziţiile legale mai sus citate, s-a reţinut că pârâtul (...), în calitate de administrator al S.C. (...) S.R.L. (conform Hotărârii AGA nr. 1/10 iulie 2013) nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a efectua menţiunile la ORC de pe lângă Tribunalul (...) cu privire cesiunea părţilor sociale şi numirea noului administrator al societăţii.

Nu au fost reţinute apărările pârâtului în sensul ca i-ar fi inopozabilă Hotărârea A.G.A a S.C. (...) S.R.L. nr. 1/10 iulie 2013, având încheierea de dată certă nr. 33/10 iulie 2013 a BNP (...) pe motiv că nu a fost menţionată în registrul comerţului.

Astfel, dispoziţiile art. 131 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 republicată, invocate de pârât, se referă la inopozabilitatea faţă de terţi a hotărârilor AGA nemenţionate/nepublicate în registrul comerţului, respectiv în monitorul oficial. Părţile semnatare ale actului (hotărârii AGA), între care şi pârâtul (...), nu se pot prevala de această inopozabilitate a hotărârii AGA nemenţionată/nepublicată, cu atât mai mult cu cât obligaţia efectuării formalităţilor de publicitate îi revenea chiar pârâtului, în calitatea sa de administrator al S.C. (...) S.R.L.

Pentru motivele de fapt şi de drept mai sus arătate, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta (...), în contradictoriu cu pârâţii (...), ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE (...) şi ORC (...) şi în consecinţă s-a dispus menţionarea în Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul (...) a Hotărârii A.G.A. a S.C. (...) S.R.L. nr. 1/10 iulie 2013, având încheierea de dată certă nr. 33/10 iulie 2013 a BNP (...).

Împotriva acestei hotărârii, a formulat apel pârâtul (...), solicitând admiterea apelului şi schimbarea în parte a hotărârii apelate, în sensul respingerii în totalitate a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta (...), criticând hotărârea primei instanţe pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Astfel, apelantul arată că nu deţine şi nu a deţinut calitatea de administrator al societăţii (...) SRL, aceasta revenindu-i intimatei (...), până la momentul ridicării dreptului de administrare, ca urmare a intrării societăţii în procedura falimentului, astfel cum rezultă din informaţiile înscrise în registrul comerţului.

Cu privire la actul încheiat prin care s-au cesionat părţile sociale către numitul (...), apelantul susţine că acesta nu produce efecte juridice, nefiind înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul (...), sens în care invocă dispoziţiile art. 131 alin. 4, art. 2703 alin. 2 şi art. 204 alin. 4 din Legea nr. 31/1990.

Aşadar, pentru ca numirea noului administrator să aibă finalitatea avută în vedere de către reclamantă, aceasta trebuia ca într-un interval de 15 zile de la data adoptării Hotărârii AGA nr. 1/10.07.2013, să depună hotărârea la registrul comerţului, însă în prezent aceste modificări nu mai pot fi făcute deoarece societatea (...) SRL şi-a încetat existenţa, fiind radiată la data de (...).2016, ca urmare a închiderii procedurii insolvenţei.

Concluzionând, apelantul apreciază că modificările solicitate de către reclamantă nu mai pot fi efectuate, condiţii în care şi cel de-al doilea capăt de cerere formulat de către reclamantă este inadmisibil, sens în care solicită admiterea apelului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 466 şi următoarele Cod de procedură civilă, art. 205 şi 244 Cod civil şi Legea nr. 31/1990.

Prin întâmpinarea formulată, intimata (...) a solicitat respingerea apelului, invocând contractul de cesiune, prin care a cesionat către apelant, la data de 10.07.2013 părţile sociale deţinute în SC (...) SRL, moment de la care, susţine că acesta a devenit administrator al societăţii şi asociat unic. Astfel, susţine că apelantul avea obligaţia de a face înscrierea modificărilor în registrul comerţului.

Totodată, intimata invocă puterea lucrului judecat al Deciziei nr. 771/2016, pronunţată de Tribunalul (...), prin care s-a dispus anularea procesului-verbal prin care a fost amendată pentru neînscrierea modificărilor în registrul comerţului şi în care, instanţa a reţinut că această obligaţie îi revine administratorului firmei, calitate ce nu e deţinută de intimată.

De asemenea, intimata susţine că apelantul nu poate invoca art. 131 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, având în vedere că lui îi revenea obligaţia de a cere înscrierea menţiunilor în registrul comerţului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 223 alin. 3, art. 224 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 şi art. 21 lit. h) şi art. 22 din Legea nr. 26/1990.

Curtea de apel, analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, a reţinut că este fondat, urmând ca în baza prevederilor art. 480 Cod procedură civilă să dispună admiterea lui şi schimbarea sentinţei apelate pentru următoarele considerente:

Prin Hotărârea A.G.A. adoptată la SC (...) S.R.L. având nr. 1/10 iulie 2013 şi data certă cu nr. 33/10 iulie 2013 dată de către BNP (...), asociaţii (...) şi (...) au cesionat toate cele 40 de părţi sociale, reprezentând 100% din capitalul social al societăţii către cesionarul apelant (...), care a devenit asociat unic. Prin aceeaşi hotărâre, părţile au decis numirea în funcţia de administrator al societăţii pe noul asociatul unic, respectiv a apelantului pârât (...).

Deoarece această hotărâre AGA nu a fost înregistrată la registrul comerţului, reclamanta intimată (...) a solicitat instanţei să constate că apelantul a avut calitatea de asociat şi administrator al societăţii după data cesiunii părţilor sociale şi până la numirea lichidatorului în cadrul dosarului de insolvenţă a societăţii, să dispună radierea sa din calitatea administrator al societăţii la registrul comerţului şi obligarea apelantului pârât şi a pârâtei ORC (...) să facă demersurile necesare pentru înscrierea acestuia ca administrator de la data cesiunii părţilor sociale, iar în subsidiar să se dispună înscrierea hotărârii de cesiune a părţilor sociale nr. 1/10 iulie 2013 în registrul comerţului.

Cât priveşte cererile reclamantei intimate solicitate pe calea primelor capete de cerere, curtea a constatat că în mod judicios a reţinut instanţa de fond că nu pot fi primite deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 35 Cod procedură civilă privind cererile în constatare. Reclamanta nu a solicitat prin cererea formulată în faţa instanţei constatarea existenţei/inexistenţei unui drept, ci a unei situaţii de fapt, cererea sa fiind una inadmisibilă prin prisma prevederii legale mai sus arătate, pentru efectuarea menţiunilor în registrul comerţului având la dispoziţie o acţiune în realizare. Aceste statuări ale instanţei de fond nu au fost apelate de către reclamantă, intrând în puterea lucrului judecat, apelul fiind exercitat de către pârât doar pentru admiterea cererii subsidiare a reclamantei prin care aceasta a obţinut menţionarea în registrul comerţului a hotărârii AGA de cesionare a părţilor sociale şi de desemnare a noului administrator.

Sub un prim aspect, apelantul pârât invocă în faţa instanţei de apel faptul că hotărârea AGA a cărei menţionare în registrul comerţului s-a dispus prin sentinţa apelată nu îi este opozabilă, precum şi lipsa calităţii sale de administrator al societăţii pe considerentul că aceasta nu rezultă din înregistrările existente la registrul comerţului. 

Aceste alegaţii ale apelatului invocate prin prisma prevederilor art. 5 din Legea nr. 26/1990 nu pot fi primite deoarece înregistrarea menţiunilor la registrul comerţului are rol de asigurare a opozabilităţii actelor şi faptelor persoanelor supuse înregistrării faţă de terţi şi nu faţă de părţile semnatare ale actului, actele încheiate fiindu-le opozabile acestora de la momentul adoptării lor.

Acest fapt rezultă cu claritate din cuprinsul prevederii legale invocate de către apelant, potrivit căreia înmatricularea şi menţiunile sunt opozabile terţilor de la data efectuării lor în registrul comerţului ori de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, persoana care are obligaţia de a cere înregistrarea neputând opune terţilor actele ori faptele neînregistrate, în afară de cazul în care se face dovada că ele erau cunoscute de aceştia.

De asemenea, dispoziţiile similare din cuprinsul prevederilor art. 131 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 republicată, stipulează inopozabilitatea faţă de terţi a hotărârilor AGA nemenţionate/nepublicate în registrul comerţului, părţile semnatare ale hotărârii AGA, neputându-se prevala de inopozabilitatea hotărârii nemenţionate ori nepublicate, câtă vreme obligaţia efectuării formalităţilor de publicitate revine tocmai părţilor direct implicate.

Însă, în speţă, indiferent de partea căreia îi revenea obligaţia de a efectua demersurile necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului a hotărârii AGA, această înregistrare nu mai poate avea loc în prezent câtă vreme societatea la care s-a adoptat hotărârea nu mai există, fiind radiată din registrul comerţului.

Astfel, curtea a constatat că această societate s-a aflat în procedura de insolvenţă, iar prin sentinţa nr.215/11.02.2016 pronunţată de către Tribunalul (...) în dosarul nr.(...)/2014 s-a dispus închiderea procedurii insolvenţei debitoarei (...) S.R.L. şi radierea acestei societăţi din registrul comerţului.

Ca efect a închiderii procedurii insolvenţei şi radierii din registrul comerţului societatea nu mai există ca şi persoană juridică, astfel cum stipulează prevederile art. 244 Cod civil. În această situaţie, în privinţa societăţii respective nu se mai pot face nici un fel de menţiuni de opozabilitate la registrul comerţului privitoare la acte şi fapte ce au avut legătură cu activitatea pe care aceasta a desfăşurat-o ori cu persoanele ce au deţinut calitatea de asociaţi ori administratori până la momentul radierii ei. Scopul înregistrării acestor menţiunii este acela al opozabilităţii lor pe viitor faţă de terţii interesaţi de activitatea societăţii, asociaţii ei ori organele sale de conducere. Însă, după momentul radierii din registrul comerţului societatea nu mai poate desfăşura nici o activitate, nu mai are asociaţi ori administratori.

Radierea societăţii din registrul comerţului reprezintă momentul la care acesteia îi încetează capacitatea de folosinţă şi de exerciţiu, situaţie în care nu se mai pot opera nici un fel de alte menţiunii privitoare la această societate care nu mai există ca şi persoană juridică, înregistrarea menţiunilor având doar efect de opozabilitate în viitor a actelor şi faptelor supuse înregistrării. Ori, câtă vreme acest deziderat nu poate fi atins în privinţa unei societăţi care nu mai există din punct de vedere juridic, este lipsit de relevanţă interesul pe care l-ar putea justifica anumite persoane în vederea înregistrării în registrul comerţului a unor acte întreprinse la societate în perioada când aceasta funcţiona câtă vreme pentru persoanele semnatare ale actului acesta produce efecte de la data încheierii lui şi nu de la înregistrarea lui în registrul comerţului, iar faţă de terţi orice menţiune este opozabilă doar ulterior înregistrării, respectiv pe viitor.

În consecinţă, curtea a apreciat fondate motivele de apel invocate de apelant sub acest aspect, motiv pentru care a dispus admiterea apelului şi schimbarea sentinţei apelate în sensul respingerii acţiunii formulate de către reclamanta intimată.

În conformitate cu prevederile art. 453 Cod procedură civilă, instanţa a dispus obligarea reclamantei intimate la plata sumei de 50 lei cheltuieli de judecată în favoarea apelantului, reprezentând taxă timbru.

Domenii speta

Spete similare