Răspundere contractuala. Câtimea neexecutării unei obligaţii de a face, proba cu expertiza contabilă. Art. 1531 C.civ. dispune că prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de către creditor şi beneficiul de care acesta a fost lipsit, în timp ce art

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de xx.xx.2017, sub nr. A/299/2017, reclamanta A SRL, a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta B SRL ca prin  hotărârea ce o va pronunţa să oblige pârâta la plata sumei de 87.992,22 lei reprezentând 1100 euro contravaloarea facturii seria B nr.C/2016 şi suma de 39,6 euro penalităţi de întârziere aferente acestei sume, 15.000 euro prestaţie achitată şi neexecutată şi suma de 1057,50 euro reprezentând penalităţi de întârziere, 10292,28 lei daune interese şi plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat instanţei că a încheiat cu pârâta contractele de prestări servicii design interior din data de 21.09.2016 ce a avut ca obiect servicii proiectare design interior şi contractul de prestări servicii design interior din data de 13.10.2016 însă aceasta nu a executat decât parţial obligaţiile asumate prin contracte astfel că se impune obligarea acesteia la restituirea unei părţi din preţul plătit şi daune interese.

A arătat reclamanta că în ce priveşte contractul de prestări servicii din 21.09.2016 termen de finalizare, 15.10.2016, a fost cu mult depăşit iar obligaţiile au fost doar parţial executate de către pârâtă astfel că se impune obligarea acesteia la plata sumei de 1100 euro sumă ce reprezintă contravaloarea facturii achitate de reclamantă şi neexecutată de pârâtă şi penalităţi de întârziere în cuantum de 39,6 euro prevăzute de art.4.2 din contract.

Reclamanta a învederat că, cu privire la contractul de prestări servicii din data de XX.XX.2016 pârâta nu şi-a executat obligaţiile contractuale astfel că se impune restituirea sumei de 15.000 euro reprezentând prestaţie achitată şi neefectuată şi 1057,50 euro penalităţi de întârziere.

A mai solicitat reclamanta şi obligarea pârâtei la plata daunelor interese reprezentând rezervări neonorate ce se ridică la suma de 10.292,28 lei.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 1350,1530 C.civ.

În dovedirea cererii reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei şi o expertiza tehnică.

Cererea a fost 3784,22 lei taxă judiciară de timbru conform art. 3 alin.1 din OUG 80/2013 (fila 57).

Pârâta a depus la data de 14.04.2017 întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivarea cererii pârâta a arătat instanţei faptul că reclamanta a efectuat în mod parţial principala obligaţie asumată prin contractele de prestări servicii respectiv de plată a preţului, acestea fiind motivul pentru care a aceasta a procedat la oprirea prestaţiilor care au fost îndeplinite în procent de 77%.

A mai arătat pârâta că în cuprinsul contractelor nu a fost stipulat în mod explicit faptul că prestaţiile trebuiau executate într-un anumit mod astfel că noţiunea de calitate este intim legaltă de gust fiind o noţiune eminamente subiectivă.

A mai arătat pârâta că reclamanta nu poate solicita restituirea integrală a prestaţiilor efectuate întrucât plata se face, de obicei, la sfârşitul etapei pentru care se plăteşte iar dacă reclamanta nu era mulţumită de calitatea lucrărilor efectuate putea opri executarea propriilor obligaţii.

Pârâta a învederat instanţei şi faptul că materialele de construcţii au fost încorporate în lucrările efectuate astfel că nu se justifică restituirea în totalitate a sumelor achitate de reclamantă mai ales că, în lipsa unor menţiuni clare cu privire la calitate serviciilor, pârâta se plasează în afara oricăror pretenţii ale beneficiarului.

În dovedirea cererii pârâta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La data de 04.01.2018 reclamanta a depus cerere adiţională prin care şi-a diminuat pretenţiile la sumele de 668,22 euro aferente neexecutării contractului de prestări servicii din data de 21.09.2016, 8392,72 euro aferente neexecutării contractului de prestări servicii din data de 13.10.2016 şi 10.292, 28 lei reprezentând daune interese ce decurg din neexecutarea ambelor contracte.

Analizând  actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt,

Între părţi s-a încheiat contractul de prestări servicii design interior din data de XX.XX.2016 (filele 15-19). Contractul avea ca obiect principal proiectul de design interior pentru băile publice din lobby, recepţia, piscina şi barul cu restaurantul interior.

Deşi ca locaţie este menţionată reşedinţă beneficiarului din D, instanţa apreciază că aceasta constituie o eroare materială în raport de obiectul contractului, neputând exista lobby, recepţie şi băi publice în locuinţa beneficiarului din D.

Potrivit art.II contractul trebuia executat până la data de 15.10.2016 iar plata, potrivit art.IV din contract trebuia efectuată după cum urmează: 1500 euro la data semnării contractului, 1100 euro la data de 26.09.2016, 30% din valoarea proiectului, la momentul la care planurile sunt finalizate şi clientul le aprobă iar diferenţa la data finalizării proiectului.

Conform art.4.2 erau prevăzute, în caz de întârziere în executarea contractului, penalităţi în cuantum de 0,15% pe zi.

La data de XX.XX.2016 pârâta a emis factura nr.E(fila 23) pentru suma de 6675 lei achitată de reclamantă prin ordin de plată din data de XX.XX.2016 (fila 24).

La data de XX.XX.2016 pârâta a emis factura nr.F (fila 20) pentru suma de 4950 lei achitată prin ordin de plată din data de XX.XX.2016 (fila 21) 1950 lei şi prin ordin de plată din data de XX.XX.2016 (fila 22) 3000 lei.

Între părţi s-a încheiat contractul de prestări servicii design interior din data de XX.XX.2016 (filele 25-34). Contractul avea ca obiect demolarea şi renovarea băilor publice din lobby-ul hotelului G în conformitate cu anexa 1 şi renovarea lobby-ului hotelului G în conformitate cu anexa 2.

Potrivit art.II contractul trebuia executat până la data de 24.10.2016 iar plata, potrivit art.IV pentru obiectul contractului în valoare de 17800 euro, trebuia efectuată după cum urmează: 5000 euro la data semnării contractului, 5000 euro la data de 19.10.2016, 5000 euro pe data de 26.10.2016 iar diferenţa la data finalizării proiectului.

Conform art.4.2 erau prevăzute, în caz de întârziere în executarea contractului, penalităţi în cuantum de 0,15% pe zi.

La data de XX.XX.2016 pârâta a emis factura nr.H(fila 35) pentru suma de 21150 lei din care reclamanta a achitat, prin ordin de plată din data de XX.XX.2016 (fila 36), suma de 2150 lei.

La data de XX.XX.2016 pârâta a emis factura nr.I (fila 37) pentru suma de 57459 lei achitată prin ordin de plată din data de XX.XX.2016 (fila 38) 22.275 lei, prin ordin de plată din data de XX.XX.2016 (fila 39) 11.000 lei, prin ordin de plată din data de XX.XX.2016 (fila 40) 11.000 lei, prin ordin de plată din data de XX.XX.2016 (fila 41) 13.184 lei.

Potrivit raportului de expertiză (filele 114-147) efectuat de expert J s-a constat că pârâta, în raport de obligaţiile asumate prin contractul din data de 21.09.2016, nu a executat obligaţiile de a proiecta piscina, vestiarele şi băile aferente, proiectarea lobby-ului a fost realizată parţial, nu s-au realizat imagini 3D cu intrarea principală şi nu a fost proiectat barul cu menţiunea că s-a executat structura de lemn a barului fără predare de proiect.

Expertul a determinat că valoarea efectivă a lucrărilor executate de pârâtă se ridică la suma de 1950 euro iar reclamanta a achitat suma de 2595,15 euro.

În ceea ce priveşte contractul de prestări servicii din 13.10.2016 expertul a determinat întinderea neexecutării din partea pârâtei stabilind că valoarea lucrărilor efectiv executate este de 7160 euro.

În drept:

Având în vedere prevederile art. 1350 alin. 1 şi 2 C. civ. conform cărora orice persoană trebuie să-şi execute obligaţiile pe care le-a contractat, iar atunci când, fără justificare nu îşi îndeplineşte această îndatorire, este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii , instanţa apreciază că, în cauză, sunt pe deplin îndeplinite condiţiile răspunderii civile contractuale în ceea ce o priveşte pe pârâtă, respectiv existenţa unei fapte ilicite a pârâtei, existenţa unui prejudiciu patrimonial, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi vinovăţia celui care săvârşeşte fapta ilicită.

Astfel, existenţa unei fapte ilicite a pârâtului constă în nerespectarea unor obligaţii contractuale şi anume aceea de a executa obligaţiile contractuale asumate prin contractele din data de 21.09.2016, respectiv 13.10.2016, faptă ilicită ce se caracterizează atât prin întârziere în efectuare cât şi în neexecutare parţială a obligaţiilor asumate astfel cum s-a stabilit prin raportul de expertiză judiciară efectuat în cauză.

Instanţa mai reţine că art. 1531 C.civ. dispune că prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de către creditor şi beneficiul de care acesta a fost lipsit, în timp ce art. 1530 C.civ. prevede că este reparabil numai prejudiciul care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării fără justificare sau culpabile a obligaţiei.

Potrivit art.1537 C.civ. Dovada neexecutării obligaţiei nu îl scuteşte pe creditor de proba prejudiciului, cu excepţia cazului în care prin lege sau prin convenţia părţilor se prevede altfel.

Potrivit art.1548 C.civ. Culpa debitorului unei obligaţii contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării.

În cazul executării obligaţiilor de a da şi de a face, creditorul trebuie să dovedească existenţa creanţei iar apoi neexecutarea se prezumă iar în ceea ce priveşte vinovăţia pârâtei, instanţa constată că art. 1548 C. civ. prevede o prezumţie de vină în sarcina pârâtei prin simplul fapt al neexecutării unei obligaţii contractuale, prezumţie relativă, care, însă, în cauză, nu a fost răsturnată de către pârâtă.

Din dispoziţiile precitate instanţa reţine că reclamanta este îndrituită, în cazul neexecutării obligaţiilor de către pârâtă la repararea prejudiciului suferit astfel instanţa constată că reclamanta are dreptul la restituirea sumelor astfel cum au fost solicitate de către aceasta pentru partea din obligaţii pentru care aceasta şi-a îndeplinit obligaţia de plată fără ca pârâta să execute în mod efectiv obligaţiile asumate.

În raport de contractul din data de 21.09.2016 având în vedere plata sumei de 2595,15 euro rezultată prin convertirea sumelor achitate în lei prin ordinele de plată reţinute în situaţia de fapt prin raportare la valoarea lucrărilor efectiv prestate de către pârâtă, instanţa constată că prejudiciul se materializează în diferenţa de 645 euro astfel cum reclamanta solicită prin cererea adiţională.

În raport de contractul din data de 13.10.2016, instanţa constată că în mod corect expertul a reţinut că reclamanta a achitat doar suma de 13.223,44 euro astfel cum rezultă din însumarea valorilor menţionate în ordinele de plată descrise în situaţia de fapt iar prin raportare la valoarea lucrărilor efectuate de pârâtă, va admite cererea adiţională şi sub acest aspect, cu menţiunea că diferenţa dintre suma solicitată de reclamantă şi suma reţinută de instanţa provine din plata parţială a facturii nr.E(fila 35) pentru suma de 21150 lei din care reclamanta a achitat, prin ordin de plată din data de 26.10.2016 (fila 36), suma de 2150 lei.

Pentru considerentele anterior menţionate instanţa o va obliga pe pârâtă şi la plata sumei de 6063,44 euro (13223,44 – 7160).

În ceea ce priveşte daunele interese reprezentate de imposibilitatea onorării de rezervării acestea pot fi consecinţa neexecutării obligaţiilor de către pârâtă, însă acestea trebuie probate având caracterul unor despăgubiri materiale, instanţa neavând din partea reclamantei nicio probă pentru a determina certitudinea şi întinderea acestui prejudiciu, pentru aceste considerente instanţa va respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat.

Conform art.1538 alin.1 C.civ. Clauza penală este aceea prin care părţile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestaţie în cazul neexecutării obligaţiei principale iar conform alin.4 Creditorul poate cere executarea clauzei penale fără a fi ţinut să dovedească vreun prejudiciu.

Instanţa constată că părţile au convenit şi asupra clauzei penale menţionate la art.4.2 din ambele contracte, , prevăzând că pentru întârziere în executare se vor aplica penalităţi de întârziere în cuantum de 0,15% pe zi.

În raport de soluţia dată capătului principal de cerere în raport de ambele contracte, instanţa va obliga pârâta şi la plata sumei de 23,22 euro ca penalităţi pentru suma de 645 euro aferentă contractului din data de 21.09.2016 şi 427,47 euro ca penalităţi pentru suma de 6063,44 euro aferentă contractului din data de 13.10.2016.

Toate plăţile vor fi efectuate în lei la cursul BNR din ziua plăţii.

Având în vedere dispoziţiile art. 453 alin.2 C.pr.civ., instanţa constată că pârâta a pierdut procesul, în consecinţă va obliga pârâta la plata către reclamantă a părţii din cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă ce corespund părţii din pretenţii admise.

Astfel reclamanta a achitat suma de 3784,22 lei (fila 57) cu titlu de taxă judiciară de timbru şi suma de 1000 lei (fila 84) cu titlu de onorariu de expert. Pretenţiile reclamantei au însumat 19.509,4 euro iar instanţa a admis cererea doar pentru 7159,13 euro astfel că partea de cheltuieli ce revine reclamantei şi la care va fi obligată pârâte este de 1755,63 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea formulată de reclamanta A SRL, cu sediul în …. în contradictoriu cu pârâta B SRL, cu sediul în ….

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 668,22 euro (echivalent în lei la cursul BNR din ziua plăţii) şi 6490,91 euro (echivalent în lei la cursul BNR din ziua plăţii).

Respinge în rest cererea ca neîntemeiată.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1755,63 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, azi XX.XX.2018.

Domenii speta

Spete similare