Revendicare imobiliară

Cod ECLI ECLI:RO:TBARG:2016:007.000272

Dosar nr. 5331/109/2013*

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ*

SECŢIA CIVILĂ

SENTINTA CIVILA Nr. 272/2016

Şedinţa publică de la 29 Iunie 2016

Obiectul cauzei:revendicare imobiliară

TRIBUNALUL

Asupra acţiunii civile de faţă,  constată următoarele :

La data de 08.07.2013 reclamanta Comuna (...)  prin Primar a chemat în judecată pe pârâtul (...) , solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa să oblige pârâtul să lase reclamantei în deplină proprietate şi paşnică posesie imobilul teren în suprafaţă de 145.700 mp situat în Comuna (...) , (...) reprezentând pista de zbor, având următoarele vecinătăţi : N- S-E-V teren aparţinând domeniului public al comunei (...) , cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin Hotărârea de Guvern nr. 1742/21.10.2004 publicată în MO nr. 995 din 28.10.2004 s-a aprobat transmiterea unui imobil în suprafaţă totală de 260.000 mp cuprinzând teren si construcţii, identificat în anexa care face parte integrantă din hotărâre si reprezentând cazarma nr. (...)  (...) , din domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al Comunei (...)  si în administrarea Consiliului Local al Comunei (...) .

În vederea punerii în aplicare a HG nr. 1742/2004 s-au încheiat de către reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale, pe de o parte, şi reprezentanţii Consiliului Local al Comunei (...) , pe de altă parte, Protocolul din 18.11.2004 şi procesul-verbal de predare-primire a bunului imobil din 18.12.2004, în cuprinsul cărora sunt identificate toate componentele acestuia.

Ulterior, la data de 19.07.2005, Consiliul Local (...)  a dispus prin Hotărârile nr. 14-16 , ca, din suprafaţa totală de teren intrată în patrimoniul comunei conform HG nr. 1742/2004 pentru 5,19 ha să se întocmească un plan de amplasament si delimitare, ca 6.07 ha să fie folosite în vederea punerilor în posesie conform Legii nr. 18/1991, iar pentru restul suprafeţei de 14,74 ha teren, reprezentând pista de zbor a (...) , să se întocmească documentaţia cadastrală în vederea înscrierii imobilului în cartea funciară. Acest din urmă demers nu a putut fi finalizat deoarece s-a observat că suprafaţa de teren în litigiu  este deja înscrisă în Cartea Funciară nr. (...)  a Comunei (...) , iar ca titular al dreptului de proprietate a imobilului figurează pârâtul (...) , deşi toate actele sus enuntate fac dovada dreptului de proprietate al reclamantei asupra suprafeţei de 14,57 ha. teren, care este inalienabil, imprescriptibil , insesizabil si opozabil terţilor, prin publicarea Hotărârii de Guvern prin care a dobândit bunul, în Monitorul Oficial.

A arătat reclamanta că în ceea ce priveşte caracterele dreptului de proprietate publică, atât art. 120 alin.2 din Legea nr. 215/2001 cât si art. 861 alin.1 C Civil prevăd că bunurile proprietate publică sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile , de asemenea art. 861 alin.2 C. Civil prevede că proprietatea asupra bunurilor proprietate publică nu se stinge prin neuz si nu poate fi dobândită de terţi prin uzucapiune sau după caz prin posesia de bună-credinţă în cea ce priveşte bunurile mobile .

În cazul încălcării dreptului de proprietate, acţiunea în revendicare este cel mai energic mijloc de apărare a acestuia, fiind o acţiune petitorie care tinde să stabilească direct existenta dreptului de proprietate si redobândirea posesiei  în acord cu Protocolul 1 al CEDO care prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale si că nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului internaţional. În verificarea respectării acestei norme , în mod constant Curtea Europeană a Drepturilor Omului  urmăreşte îndeplinirea a trei condiţii cumulative respectiv : existenţa bunului ; existenţa unei ingerinţe în exercitarea dreptului asupra bunului respectiv si dacă ingerinţa este sau nu justificată.

 În speţă, s-a arătat că existenta bunului este indubitabilă, acesta figurând în proprietatea reclamantei, ingerinţa în exercitarea dreptului de proprietate al reclamantei este evidentă devreme ce pârâtul în mod abuziv fără vreun titlu foloseşte bunul ,iar în ceea ce priveşte justificarea ingerinţei s-a arătat că  neexistând nici un raport juridic care să confere pârâtului calitatea de detentor precar singura posibilitate de a redobândi posesia asupra bunului imobil deţinut abuziv este exercitarea acţiunii în revendicare ca acţiune reală petitorie.

 În drept, au fost invocate, dispoziţiile art. 563 si urm. C.Civ. şi art. 194, art. 453 C. pr. civ.

Pârâtul (...)  a depus la dosar la data de 17.09.2013 întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtului, solicitând respingerea acţiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate de folosinţă, excepţia lipsei calităţii procesuale active,  solicitând respingerea acţiunii ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, cu cheltuieli de judecată pe cale separată .

În motivarea excepţiilor arătate, s-a arătat de pârât că în conformitate cu prevederile art. 2 alin.2 din HG nr. 567/1991 privind organizarea si functionarea Aeroclubului României, (...)  functionează ca institutie publică finantată de la bugetul de stat, are personalitate juridică , iar în compunerea sa intră aerocluburile teritoriale prevăzute în anexa nr. 2 ca subunităti fără persoanliate juridică, cu sediile si terenurile de zbor în localitătile prevăzute în această anexă, prin urmare (...)  nu are personalitate juridică, astfel încât actiunea se impune a fi respinsă pentru acest considerent.

În ceea ce o priveşte pe reclamantă s-a arătat că aceasta nu este titulara dreptului de proprietate publică, iar suprafaţa de teren revendicată este un bun public de uz si de interes naţional , al cărui titular nu poate fi decât Statul Român.

Pe fondul cauzei, s-a arătat în esenţă că art. 136 alin.2 din Constituţie statuează că proprietatea publică aparţine statului şi unităţilor administrativ- teritoriale. Legea Fondului Funciar nr. 18/1991 dispune la art. 4 alin.2 că domeniul public poate fi de ineres naţional , caz în care proprietatea asupra sa , în regim de drept public aparţine statului sau de interes local, caz în care proprietatea de asemenea în regim de drept public aparţine oraşelor, comunelor , municipiilor sau judeţelor , în acelaşi sens fiind si prevederile art. 3 alin.2 din Legea nr. 213/1998.

Prin urmare  rezultă că titulari ai dreptului de proprietate publică sunt : statul ; unităţile administrativ teritoriale  - comuna , oraşul, municipiul, judeţul, pentru bunurile din domeniul public de interes local.

În speţa de fată uzul si utilitatea publică de interes naţional sunt stabilite chiar de către legiuitor prin lege organică – Legea nr. 213/2008 anexa I pct. 25, terenul aflat în administrarea Aeroclubului României fiind înscris în mod legal în Cartea Funciară.

La data de 19.09.2013 s-a dispus amânarea judecăţii cauzei pentru a da posibilitatea reclamantei de a cunoaşte conţinutul întâmpinării ce i-a fost comunicată în şedinţa de judecată , iar la termenul de judecată acordat , respectiv la data de 10.10.2013 reclamanta a depus la dosar cerere completatoare prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât a Aeroclubului României, cu motivarea în esenţă că în raport de prevederile art. 2 alin.2 din HG nr. 567/1991 (...)  are personalitate juridică  si nu aerocluburile teritoriale, subunităti fără persoanliate juridică, pe de o parte, iar pe de altă parte,  a solicitat citarea în continuare în calitate de pârât a (...) , care desi nu are personalitate juridică ,are patrimoniu propriu si capacitatea de a dobândi drepturi , urmând ca hotărârea să-i fie opozabilă.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, s-a solicitat respingerea acesteia cu motivarea că hotărârea de guvern în temeiul căreia a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu si actele emise în baza ei nu au fost atacate si desfiinţate  până în prezent, fiind aşadar perfect valabile şi producând efecte juridice.

La dosar au fost depuse : listă de inventariere a bunurilor din 31.12.2012 ; Hotărârea nr. 1742 privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al comunei (...)  si în administrarea Consiliului Local al Comunei (...)  judetul Arges; Protocolul încheiat la data de 18.11.2004 ; proces verbal de predare – primire a imobilului (...)  încheiat la 18.12.2004; lista cu datele tehnice ale clădirilor cu plan de situatie în anexă ; Hotărârea nr. 14 si 15 din 19.07.2005 ;Hotărârea nr. 15/19.07.2005 ; Hotărârea nr. 567/16.08.1991.

Prin sentinţa civilă nr.373/18.10.2013 pronunţată de Tribunalul Argeş-Secţia civilă a fost respinsă cererea modificatoare formulată de reclamantă la data de 10.10.2013 ca tardivă şi a fost admisă excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtului (...) , dispunându-se respingerea acţiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate de folosinţă.

Împotriva acestei sentinţe a fost declarat apel de către reclamanta Comuna (...)  prin Primar, care, prin decizia civilă nr.185/05.05.2014 pronunţată de Curtea de Apel-Secţia I Civilă, a fost admis, anulându-se sentinţa şi dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru considerentele expuse în cuprinsul acestei hotărâri.

Dosarul a fost înregistrat din nou pe rolul Tribunalului Argeş la data de 22.08.2014, sub acelaşi număr unic.

În dovedirea susţinerilor reciproce, părţile au solicitat, instanţa încuviinţând administrarea probelor cu înscrisuri şi expertiză tehnică în specialitatea topografie.

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, instanţa constată următoarele:

Cu caracter preliminar, tribunalul reţine că, raportat la dispoziţiile art.6 alin.6 N.C.civil şi art.5 alin.2 din Legea nr.71/2011, potrivit cărora dispoziţiile Codului civil sunt aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din (…) raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a Codului civil, care instituie o derogare semnificativă de la principiul ultraactivităţii legii vechi, stabilind aplicarea imediată a legii civile noi, acţiunii în revendicare formulate de către reclamantă îi sunt aplicabile dispoziţiile Noului Cod Civil, însă modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate în patrimoniul părţilor urmează a fi analizată în raportat de legea în vigoare la acel moment, conform art.6 alin.2 şi alin.5 N.C.Civ. şi art.3 şi art.5 alin.1 din Legea nr.71/2011.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei în formularea prezentei acţiuni, invocată de pârâtul (...)  prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 17.09.2013 (filele 72-75 din dosarul aflat în primul ciclu procesual), şi cu privire la care acesta a insistat în susţinerea sa cu ocazia rejudecării litigiului, poziţie exprimată în şedinţa publică din data de 15.10.2014 (fila 11 din dosarul aflat în al doilea ciclu procesual), tribunalul constată că în cuprinsul considerentelor sentinţei civile nr.373/18.10.2013 pronunţată de Tribunalul Argeş s-a reţinut caracterul neîntemeiat al acestei excepţii, raportat la împrejurarea că prin art.1 din HG nr.1742/2004 s-a transmis în proprietatea reclamantei, din domeniul public al statului în domeniul public al comunei (...) , un teren în suprafaţă de  260.000 m.p. şi construcţiile aflate pe acesta, împrejurare faţă de care acest subiect de drept poate fi titularul acţiunii în revendicare.

Deşi avea posibilitatea legală instituită prin dispoziţiile art.461 alin.2 C.pr.civ., de a declara calea de atac a apelului împotriva considerentelor acestei sentinţe privind modalitatea de soluţionare a excepţiei lipsei calităţii procesuale active, şi prin dispoziţiile 472 C.pr.civ., de a formula apel incident, prin care să solicite respingerea acţiunii principale ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, pârâtul nu a înţeles să uzeze de aceasta, astfel încât dezlegarea de către prima instanţă, în primul ciclu procesual, sub acest aspect a intrat în puterea de lucru judecat şi nu mai poate fi repusă în discuţie, impunându-se însă, cu caracter formal, necesitatea menţionării acestei soluţii în cuprinsul dispozitivului sentinţei pronunţate în cauză.

Având în vedere că excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului (...)  (de fapt, (...)  Piteşti, potrivit Anexei nr.2 la HG nr.567/1991) a fost soluţionată definitiv prin decizia civilă nr.185/05.05.2014 pronunţată de Curtea de Apel-Secţia I Civilă, în sensul respingerii acesteia, pe fondul litigiului, tribunalul constată că potrivit art.563 alin.1 N.C.Civil proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept, aceste dispoziţii legale fiind incidente şi în ipoteza bunurilor proprietate publică, faţă de norma de trimitere cuprinsă în art.865 alin.3 N.C.Civil.

Acţiunea în revendicare este definită drept acţiunea prin care proprietarul care a pierdut posesia unui bun individual deteminat, solicită instanţei de judecată să i se stabilească dreptul de proprietate asupra bunului şi să redobândească posesia lui de la cel care îl stăpâneşte fără a fi proprietar.

Potrivit art.1 din Hotărârea Guvernului nr.1742/2004, publicată în Monitorul Oficial nr.995/28.10.2004 s-a aprobat transmiterea imobilului identificat în anexa acestui act normativ (având indicativul (...) , codul (...) , nr. M.F. (...) , teren în suprafaţă de 260.000 m.p., suprafaţă construită 11.738 m.p., suprafaţă desfăşurată 12.512 m.p.) din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al Comunei (...)  şi în administrarea Consiliului Local al Comunei (...)  (filele 8-9 din dosarul aflat în primul ciclu procesual).

Ulterior, la data de 18.11.2004, între Ministerul Apărării Naţionale, în calitate de predător, şi Consiliul Local al Comunei (...) , în calitate de primitor, s-a încheiat înscrisul intitulat „Protocol”, aflat la filele 8-9 din dosarul aflat în primul ciclu procesual, în cuprinsul căruia, la art.1 alin.3, s-a specificat împrejurarea că obiectul predării l-a format un număr de 34 de pavilioane cu o suprafaţă construită de 11.738 m.p. şi o suprafaţă desfăşurată de 12.512 m.p., fără a se realiza vreo menţiune în ceea ce priveşte terenul aferent acestora.

Deşi în procesul-verbal de predare-primire încheiat între aceleaşi părţi în data de 18.12.2004 (filele 13-14 din dosarul aflat în primul ciclu procesual) s-a prevăzut că s-a realizat această operaţiune şi cu privire la terenul în suprafaţă de 26 ha., ce a format obiectul  Hotărârii Guvernului nr.1742/2004, fiind detaliate categoriile de folosinţă, suprafeţele şi valoarea contabilă a fiecărei porţiuni de teren în parte, reclamanta, prin acţiunea introductivă, a arătat că suprafaţa de 14,57 ha., ce constituie pista de zbor a (...) , este folosită de acest pârât, care şi-a înscris dreptul de proprietate în Cartea Funciară nr.(...)  a Comunei (...) .

În ceea ce priveşte pe pârâţi, tribunalul reţine că potrivit art.8 din Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.117/1975 (filele 74-76 din dosarul aflat în al doilea ciclu procesual) s-a statuat că comitetele executive ale consiliilor populare judeţene vor sprijini înfiinţarea aerobazelor utilitare, transferând în administrarea Întreprinderii de aviaţie utilitară construcţiile existente pe aerodromurile respective, necesare desfăşurării activităţii acestor aerobaze.

Totodată, art.9 din acelaşi act a stabilit că terenurile aerodromurilor aviaţiei civile se trec în administrarea Comandamentului aviaţiei civile-Tarom, fiind preluate, pe bază de protocol, de la actualii deţinători, în termen de 6 luni de la data prezentei hotărâri, Comandamentul aviaţiei civile-Tarom urmând a lua toate măsurile necesare pentru întreţinerea acestor terenuri, în vederea asigurării securităţii zborurilor, în anexa acestuia la pct.IV, fiind menţionat, printre altele, Aeroclubul Piteşti-(...) , având ca obiect de activitate efectuarea atât a măsurătorilor, observaţiilor şi informării meteorologice, cât şi a activităţilor sportive, menţionându-se expres la rubrica „Observaţii” aspectul că acesta intră în structura organizatorică a Aeroclubului Central Român.

Dispoziţiile Hotărârii Consiliului de Miniştri nr.117/1975 au fost puse în aplicare prin Protocolul nr. (...) (fila 80 din dosarul aflat în al doilea ciclu procesual), în conformitate cu care terenul de zbor în suprafaţă de 130 ha., astfel cum a fost identificat în cuprinsul acestui înscris, trece din proprietatea Consiliului Popular al Comunei (...)  la Aeroclubul Central Român (deşi în partea introductivă s-a menţionat că obiectul acestuia act îl constituie transmiterea dreptului de administrare şi folosinţă).

Prin Protocolul nr. (...) încheiat între Ministerul Energiei Electrice şi Departamentul Aviaţiei Civile (filele 80-83 din dosarul aflat în al doilea ciclu procesual) s-a stabilit dezafectarea şi strămutarea (...) , pe un alt amplasament, respectiv în zona Comunei (...) , cu efectuarea lucrărilor de investiţii de către Ministerul Energiei Electrice, Departamentul Aviaţiei Civile trebuind să avizeze proiectele de execuţie a acestora, urmând ca, potrivit art.6,  dezafectarea activităţilor aeronautice ale aviaţiei utilitare şi sportive de pe actualul amplasament (...)  să se efectueze numai după terminarea şi recepţionarea lucrărilor stabilite prin prezentul protocol.

Părţile nu au depus la dosarul cauzei înscrisuri din care să rezulte că s-au finalizat lucrările prevăzute în respectivul înscris, din conţinutul raportului de expertiză în specialitatea topografie întocmit de expertul (...) , astfel cum a fost completat (filele 238-243, 269-271 din dosarul aflat în al doilea ciclu procesual), rezultând că pârâtul (...)  îşi desfăşoară şi în prezent activitatea de zbor pe terenul în litigiu, până la momentul când aceasta va fi dislocată pe noul aerodrom (...) , în suprafaţă de 114 ha., ce a format obiectul actului de schimb nr. (...) , şi pe care trebuia definitivată investiţia dispusă prin Protocolul nr.(...) încheiat între Ministerul Energiei Electrice şi Departamentul Aviaţiei Civile.

Având în vedere că lucrările de investiţii stabilite prin acest protocol nu s-au finalizat, astfel încât, conform art.6 din acesta, nu s-a putut realiza dezafectarea şi strămutarea (...) , cum, în mod evident, raportat şi la această împrejurare, actul de schimb nr.(...)  (filele 93-94 din dosarul aflat în al doilea ciclu procesual), prin care (...)  urma să primească suprafaţa de 114 ha. teren în pctul Turceşti, pe raza Municipiului Piteşti, încheiat în temeiul HG nr.509/1990, nu a fost executat de către părţile contractate, cel puţin în integralitate, pârâtul (...)  continuând să îşi desfăşoare activitatea pe fostul amplasament, tribunalul constată că, faţă de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în perioada regimului comunist şi, ulterior, până în anul 1990, cel puţin, dreptul de administrare asupra terenului în litigiu aparţinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor-Departamentul Aviaţiei Civile, fiind în proprietatea statului.

Prin Hotărârea Guvernului nr.567/1991 s-a reorganizat Aeroclubul Central Român din subordinea Ministerului Transporturilor sub denumirea de (...) , art.2 stabilind că în componenţa sa intră aerocluburile teritoriale prevăzute în anexa 2 (printre care şi Aeroclubul Teritorial Henri Coandă ), ca subunităţi fără personalitate juridică, cu sediile şi terenurile de zbor situate în localităţile prevăzute în această anexă.

Totodată, potrivit art.3 alin.2 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia (în forma în vigoare la data dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului de către reclamantă, prin Hotărârea Guvernului nr.1742/2004) domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie, din cele prevăzute la pct. I din anexă, precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional, declarate ca atare prin lege, la pct.25 din Anexa nr.1, fiind enumerate pistele de decolare, aterizare, căile de rulare şi platformele pentru îmbarcare-debarcare situate pe acestea şi terenurile pe care sunt amplasate.

Astfel, o dată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ, terenul în litigiu, pe care se află amplasat (...) , a fost declarat, prin lege, ca făcând parte din domeniul public al statului.

Pe cale de consecinţă, imobilul teren în suprafaţă de 145.700 mp situat în Comuna (...) , sat (...) , judetul Argeş, ce formează obiectul cererii de chemare în judecată, şi cu privire la care, potrivit concluziilor raportului de expertiză în specialitatea topografie, există suprapunere totală între cel al pârâţilor şi terenul reclamantei pentru suprafaţa de 137461 m.p., raportat la înscrisurile invocate de către ambele părţi în dovedirea dreptului lor, provine de la acelaşi autor, respectiv statul român, titularii dreptului de administrare directă fiind diferiţi - Ministerul Apărării Naţionale, în cazul reclamantei, şi Ministerul Transporturilor, în cazul pârâţilor.

Prin Hotărârea Guvernului nr.1742/2004, publicată în Monitorul Oficial nr.995/28.10.2004 s-a aprobat transmiterea imobilului identificat în anexa acestui act normativ (având indicativul (...) , codul (...) , nr. M.F. (...) , teren în suprafaţă de 260.000 m.p., suprafaţă construită 11.738 m.p., suprafaţă desfăşurată 12.512 m.p.) din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al Comunei (...)  şi în administrarea Consiliului Local al Comunei (...) .

Ori, reclamanta nu a prezentat nici un înscris şi nu a furnizat nicio explicaţie cu privire la modalitatea în care suprafaţă de teren de 145.700 mp. ce formează obiectul acţiunii, a ajuns în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

Aceasta, întrucât potrivit procesului-verbal încheiat la data de 11.05.1987  (filele 86-88 din dosarul aflat în al doilea ciclu procesual) , în temeiul Ordinului de transfer nr. (...) şi Protocolului din 05.02.1987, între (...)  Piteşti, pe de o parte, şi (...) , pe de altă parte, s-a procedat la transmiterea în administrarea unităţii militare respective doar a unei suprafeţe de 5,4006 ha. teren, în partea finală a acestui înscris menţionându-se că hangarul, anexele acestuia şi restul terenului aparţinând (...)  Piteşti se vor transmite ulterior.

În cuprinsul Hotărârii Guvernului nr.1742/2004, a Protocolului din data de 18.11.2004, a procesului-verbal de predare-primire încheiat în data de 18.12.2004 şi a schiţei anexe la acesta nu s-a făcut nicio menţiune în sensul că o parte din terenul ce formează obiectul acestor acte o reprezintă  pista de zbor a (...) , operaţiunea de transmitere vizând terenul pe care Ministerul Apărării Naţionale îl deţinea în administrare.

Potrivit relaţiilor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice prin adresa nr. (...) (fila 42 din dosarul aflat în al doilea ciclu procesual), rezultă că această instituţie nu deţine înscrisuri cu privire la bunurile care sunt în domeniul public al statului, acestea fiind în posesia administratorilor acestora, aceasta putând fi explicaţia pentru care în evidenţele informatice Patrim-Patrimoniul Public al statului, imobilul cu număr de inventar (...) figura ca ieşit din domeniul public, iar cel cu nr. (...) având denumirea teren zbor la Aerodromul (...)  în suprafaţă de 114,86 ha., avea înscris ca titular al dreptului de administrare pe (...) , deşi strămutarea (...)  nu s-a realizat până în prezent în această locaţie.

Astfel, din actele administrative depuse la dosarul cauzei, Hotărârea Guvernului nr.567/1991  şi Legea nr.213/1998, rezultă că pârâţii sunt cei îndreptăţiţi să folosească terenul în litigiu, în temeiul acestora, (...)  Piteşti procedând la înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, anterior dobândirii dreptului de proprietate de către reclamantă.

Chiar şi în măsura în care acesta a susţinut că are doar un drept de administrare asupra imobilului, calitatea de proprietar aparţinând statului român, în condiţiile în care înscrierea în cartea funciară nu a fost rectificată, aceasta continuă să îşi producă efectele juridice specifice, respectiv cea de opozabilitate faţă de terţi.

Prevederile art.565 din Noul cod civil nu sunt incidente în prezenta cauză, raportat la dispoziţia cu caracter tranzitoriu înscrisă în art. 56 din Legea nr. 71/2011, din care rezultă că prevederile din noua reglementare referitoare la proba dreptului de proprietate cu extrasul de carte funciară pentru imobilele înscrise în cartea funciară şi mai ales la caracterul constitutiv al înscrierilor în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială şi deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărţilor funciare pentru imobilele respective.

Având în vedere că potrivit art.563 alin.3 din Noul cod civil (la care face trimitere art.865 alin.3 din Noul cod civil) dreptul de proprietate dobândit cu bună-credinţă, în condiţiile legii, este pe deplin recunoscut, cum la momentul dobândirii dreptului de proprietate de către reclamantă asupra terenului în litigiu, prin Hotărârea Guvernului nr.1742/2004, în cartea funciară era înscris deja dreptul de proprietate al pârâtului (...)  Piteşti, încă din anul 2000, cu efect de opozabilitate faţă de aceasta, în condiţiile în care dreptul pârâtului, chiar şi de administrare, asupra acestui imobil nu a fost niciodată revocat, iar terenul se află în proprietatea statului conform pct.25 din Anexa nr.1 a Legii nr.213/1998, tribunalul apreciază că acţiunea formulată de reclamantă este neîntemeiată, astfel încât se impune a fi respinsă, neputând fi primite susţinerile acesteia potrivit cărora pârâţii nu justifică nici un drept asupra terenului ce formează obiectul acţiunii.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intervenientului (...)  invocată de acesta în ceea ce priveşte cererea de arătare a titularului dreptului, tribunalul apreciază că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii, în conformitate cu art.865 alin.2 lit.b din Noul C.civ., titularii drepturilor corespunzătoare proprietăţii publice fiind obligaţi să îl introducă în proces pe titularul dreptului de proprietate publică, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Reţinând că potrivit pct.25 din Anexa nr.1 a Legii nr.213/1998, terenul în litigiu este proprietatea statului, cum evidenţele informatice Patrim-Patrimoniul Public al statului nu sunt suficiente pentru a se constata contrariul, în condiţiile în care acestea nu sunt întocmite pe baza înscrisurilor doveditoare ale drepturilor de proprietate, în mod evident, din conţinutul acestora rezultând neconcordanţe cu situaţia reală a imobilelor, astfel cum s-a subliniat anterior, tribunalul apreciază că intervenientul are calitate procesuală pasivă în cererea de intervenţie formulată de pârâţi, conform art.36 C.pr.civ..

Având în vedere că obiectul acesteia îl constituie indicarea persoanei pentru care pârâtul deţine un bun sau exercită un drept asupra bunului, cum din probele administrate a rezultat că statul este titularul dreptului de proprietate, potrivit art.75 C.pr.civ., tribunalul va admite cererea de arătare a titularului dreptului formulată de pârâţii (...) şi (...)  împotriva intervenientului principal (...) .

Raportat la soluţia pronunţată, cum pârâţii nu au căzut în pretenţii, astfel încât nu li se poate reţine culpa procesuală în declanşarea prezentului litigiu, astfel cum impun dispoziţiile art.453 alin.1 C.pc.civ.,va respinge cererea reclamantei de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ca nefondată.

În temeiul art.453 alin.1 C.pr.civ., va obliga reclamanta la plata către pârâtul (...) a sumei de 500 lei, reprezentând onorariu expert şi va lua  act că pârâţii solicită restul cheltuielilor de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, ca neîntemeiată.

Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost completată, formulată de reclamanta COMUNA (...)  prin Primar, în contradictoriu cu pârâţii (...)  şi (...) , , ca neîntemeiată.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intervenientului (...)  pe cererea de arătare a titularului dreptului, ca neîntemeiată.

Admite cererea de arătare a titularului dreptului formulată de pârâţii (...)  şi (...), în contradictoriu cu intervenientul principal (...) ,.

Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ca nefondată.

Obligă reclamanta la plata către pârâtul (...) a sumei de 500 lei, reprezentând onorariu expert. Ia act că pârâţii solicită restul cheltuielilor de judecată pe cale separată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul Argeş.  Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29 Iunie 2016. 

Domenii speta

Spete similare