Drepturi salariale

Dosar nr...R O M Â N I A TRIBUNALUL DOLJ SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE Sentinţa  nr...Asupra cauzei de faţă:La data de 5 iulie 2017 reclamanţii RSR, NM, JEC, NMC, BG, PV au chemat în judecată pe pârâtele SC E... CFR SA, pârât SUCURSALA E... C.-CENTRUL E... C.,solicitând  instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să fie  obligate pârâtele la plata diferenţelor dintre salariul de baza minim brut pe ţara garantat stabilit prin hotărârea de guvern,conform negocierilor stabilite prin CCM la nivel de unitate şi salariul încasat efectiv pentru perioada 01.06.2014 – 30.06.2017,în funcţie de perioada efectiv lucrată ,drepturi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective la care se va adăuga dobânda legală;obligarea pârâtei să emită adeverinţe în acest sens,precum şi să depună declaraţii nominale rectificative la autorităţile fiscale,cu cheltuieli de judecată.In motivare au arătat că sunt angajaţii societăţii pârâte potrivit contractelor individuale de muncă şi actelor adiţionale anexate la prezenta acţiune.In CCM-urile la nivel de unitate aferente perioadei deduse judecăţii s-a prevăzut faptul că salariile de baza se calculează corespunzător fiecărei clase de salarizare potrivit anexei 1 la CCM-uri .Totodată s-a precizat faptul că salariu corespunzător fiecărei clase de ierarhizare se va calcula înmulţind coeficientul de ierarhizare a claselor de salarizare cu salariul brut de baza corespunzător clasei 1 de salarizare care a fost stabilită la 700 lei.De asemenea consideră greşită calcularea salariilor în raport de aceasta valoare de 700 lei,întrucât angajatorul nu poate negocia sau stabili salarii de baza sub salariul minim brut garantat pe ţară,stabilit prin hotărări de guvern,aşa cum prevede art.164 din Codul Munii .Potrivit HG 871/2013 salariul minim pe economie este de cel puţin 850 lei începând cu 01.01.2014,de cel puţin 900 lei începând cu 01.07.2014,potrivit HG nr.1091/2014 salariul minim pe economie este de cel puţin 975 lei,iar începând cu 01.01.2015,de cel puţin 1050 lei ,începând cu 01.07.2015,potrivit HG nr.1071/2015 salariul minim este de cel puţin 1250 lei începând cu 01.05.2016,iar începând cu 01.02.2017 de 1450 lei potrivit HG nr.,1/2017.

In acest fel ,aplicând algoritmul de calcul din anexa 1 a contractului colectiv trebuie să rezulte şi pentru clasele superioare,deci şi pentru reclamanţi,un cuantum al salariului de baza brut mai mare decât cel din anexa 1.

De asemenea au arătat că angajatorul stabilind pentru clase I un salariu brut lunar inferior celui impus prin hotărârile de guvern(clasa de care se leagă diferenţele salariale pentru celelalte clase) şi în acest fel i-a prejudiciat pe acestia.Este adevărat că salariul acestora are o valoare mai mare decât salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată,aspect necontestat de acestia,însă acest salariu superior este numai rezultatul unei clase superioare şi deci a unui coeficient de ierarahizare corespunzător activităţii desfăşurate de reclamanţi,fără a reprezenta transpunerea corectă a salariului tarifar cu ora, deşi în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate s-a menţionat expres ,în art.8 alin.1, ca modificarea tarifelor se face conform prevederilor legale.Faţă de cele arătate ,în raport de dispoziţiile art.164 din Codul muncii, acest prim petit este justificat şi pe cale de consecinţă solicită admiterea ,în raport de dispoz.art.166 alin.4 din Codul Muncii,privind actualizarea acestor drepturi cu indicele de infalţie la data plăţii efective ,la care se va adăuga dobânda legală.La data de 20 iulie 2017 pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată .Fată de termenul de introducere al actiunii, au invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune  având în vedere prevederile Legii 53/2003 art. 268 alin I punctul e. Pe cale de excepție a  invocat prescripția dreptului material la acțiune având în vedere prevederile Legii 53/2003 art. 268 alin 1 punctul e „Cererile în vederea solutionării unui conflict de muncă pot (fi formulate: e) în termen de 6 luni de (a data nasterii dreptului la acţiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia. Din studiul cererii de chemare în judecată se  observăm faptul că obiectul solicitărilor formulate de către reclamanti au ca și temei Contractul Colectiv de Muncă. respectiv diferentele de dre turi salariale entru erioada 01.06.2014-30.06.2017. În aceste condiții,  a arătat de asemenea faptul că pentru drepturile salariale solicitate. anterioare perioadei de șase luni față de data înregistrării acțiunii la Tribunalul Dolj: 05.07.2017. termenul prevăzut de Legea 53/2003  republicată art. 268 alin 1 punctul „e" fost depășit, iar acțiunea este supusă decăderii fiind aplicabile prevederile art. 185 Cod de Procedură Civilă: „(l) Cănd un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen; nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afara de cazul in care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate, (2) În cazul in care legea oprește îndeplinirea unui act de procedură înăuntrul unui termen, actul făcut înaintea împlinirii termenului poate fi anulat Ia cererea celui interesat".În susținerea acestui punct de vedere consideră că pledează ca și argument Capitolul II din Legea 53/2003 „Executarea Contractului Individual de Muncă”și care la art. 39 alin. I lit. „a” prevede: „ (l) Salariatul are, în principal, următoarele drepturi: a) dreptul Ia salarizare pentru munca depusă; ” coroborat cu art. 40 alin 2 lit. „c” „ (2) Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligații: c) să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă . Având în vedere cele de mai sus consideră că  reclamanţii reclamă neexecutarea Contractului colectiv de muncă,iar termenul de prescripţie este cel prevăzut de Legea nr.53/2003 ,art.268 alin.1 pct."e",adică şase luni de la naşterea dreptului la acţiune.Având în vedere toate cele învederate, legiuitorul a prevăzut două termene de prescripție pentru același obiect. În opinia acestora termenul de trei ani prevăzut de Legea 53/2003 art. 268 alin c se referă la drepturi salariale ce au ca izvor contractul individual de muncă, iar termenul de șase luni la care face referire Legea 53/2003 art. 268 litera „e” se referă la drepturi ce au ca izvor Contractul Colectiv de Muncă.

Luând în considerare toate cele învederate mai sus consideră că toate drepturile solicitate de  reclamanţi au ca temei Contractul colectiv de muncă,termenul de prescripţie fiind de şase luni ,acţiunea reclamanţilor este tardiv introdusă,iar pe cale de consecinţă solicită respingerea.Mai mult în cazul în care instanţa nu achiesează la punctul de vedere menţionat ,precizează că  în speţă sunt incidente prevederile art.268 alin.(1) lit.C) în sensul că termenul de prescripţie este de 3 ani. Astfel raportat la faptul ca pentru pretentiile din 2014 nasterea dreptului a intervenit la 05.07.2014 (cel mai apropiat termen), iar actiunea reclamantilor a fost inregistrata la Tribunalul Dolj Ia data de 05.07.2017 dreptul material la actiune pentru perioada 01.06.2014 - 05.07.2014 este prescris şi în raport de norma legala speciala — art. 268 alin. 1 lit.c din Legea nr. 53/2003 Codul muncii republicat dreptul material la actiune al reclamantilor privind retentiile aferente anului 2014 s-au rescris actiunea fiind formulata du a termenul de 3 ani.Prin urmare, consideră că instanţa trebuie să aibă în vedere că acţiunea reclamanţilor privind obligarea acesteia la plata diferenţelor de drepturi salariale pentru perioada 01.06.2014- 30.06.2017, a fost introdusă cu încălcarea şi aplicarea greşită a art.268 alin.)1) lit.E) şi C) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii republicată ,cu modificările şi completările ulteritoare ,acţiunea fiind tardiv introdusă.De asemenea a arătat că întreaga argumentatie pe care se motivează acțiunea reclamantilor o consideră greșită și fără un fundament legal sau convențional.A învederat de asemenea că reclamantii RSR, NM, JEC, NMC. BG. PV au fost salariatii acesteia in perioada 01.06.2014 — 30.06.2017. Mai mult in perioada dedusa judecatii 01.06.2014-30.06.2017, clasa I de salarizare din anexa I din CCM-urile lą nivel de unitate valabile pentru anii 2014-2017. nu a fost niciodata de 700 lei cum in mod gresit sustin reclamantii prin cererea de ęhemare in judecata. Au precizat si faptul ca  cererea reclamantilor nu este temeinica, avand in vedere faptul ca  nu exista un temei de drept prin acestia si-au intemeiat cererea.Reclamantii solicită instanței recalcularea salariului „aplicând un coeficient negociat în CCM la nivel de unitate la salariul minim pe economie  care nu exista, acestia aflandu-se intr-o totala eroare.De asemenea a arătat  prin procesul verbal din 21.03.2013 incheiat intre administratia SC E... CFR SA si Federatia sindicala reprezentativa la nivel de unitate. federatia a propus: „actualizarea clasei I de salarizare cu salariu minim pe tara conform HG cu respectarea coeficientilor de salarizare". iar administratia nu a fost de acord cu  propunerea Federatie articolul ramanand in divergenta.De asemenea prin procesul verbal din 17.04.2013 incheiat intre administratia SC E... CFR SA si Federatia sindicala reprezentativa la nivel de unitate  administratia a propus modificarea Anexei I. reprezentantii Federatiei fiind de acord cu aceasta propunere. astfel AU FOST ELIMINATI COEFICIENȚII DE SALARIZARE/IERARHIZARE DIN CCM LA NIVEL DE UNITATE INCEPAND CU 22.04.2013. odata cu intrarea in vigoare a noului CCM la nivel de unitate. Coeficienti de salarizare/ierarhizare au fost eliminati de asemenea si din CCM-urile la nivel de unitate incheiate pentru anii urmatori. respectiv 2014-2017. De asemenea, in acest sens depunem Anexa I din CCM la nivel de unitate pentru anii 2014-2017, din care rezulta ca nu exista coeficienti de salarizare/ierarhizare. asa cum in mod gresit sustin reclamantii prin cererea de chemare in iudecata.

Mai mult, a arătat  ca nici Codul Muncii si nici hotararile de Guvern care stabilesc valoarea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata nu prevad ca, la stabilirea drepturilor salariale, angajatorii sa foloseasca, ca valoare de referinta salariul minim brut pe tara garantat in plata.

De altfel, contractele colective de munca incheiate la nivel de unitate au fost inregistrate la Inspectoratul Teritorial de Munca B., care, in cazul in care ar fi constatat ca au fost incheiate fara respectarea conditiilor prevazute de Legea nr. 62/2011, potrivit art. 145 din acelasi act normativ, avea obligatia sa le restituie pentru indeplinirea conditiilor legale.In conditiile in care  aceasta  nu a fost sanctionata potrivit art. 3 alin. 1 din HG nr. 871/2013, din HG nr. 1091/2014, din HG nr. 1071/2015 si din HG nr. 1/2017 si nici contractele colective de munca nu au fost restituite pentru neindeplinirea conditiilor legale, salariile de baza la nivelul SC E... CFR SA au fost stabilite in conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare.In alta ordine de idei, conform prevederilor art. 1270 din Codul Civil, prin care orice persoană trebuie să-și execute obligatiile pe care le-a contractat. Salariatii au acceptat salariul prin semnarea actelor adiționale la contractele individuale de muncă, nefiind încadrati cu un salariu mai mic decât cel minim brut garantat pe țară. Astfel la încheierea contractelor individuale de muncă ale reclamantilor a fost respectat art. II din Codul Muncii republicat conform căruia: „Clauzele contractului individual de muncă nu pot conține prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă'. Contractele individuale de muncă se încheie în baza consimțământului părților în formă scrisă, angajatorul având obligația înmânării salariatilor un exemplar din contractele individuale de muncă.Asa cum se poate observa din cererea de chemare in judecata, reclamantii solicita diferentele de drepturi raportate la salariul de baza minim brut prevazut in Hotararile de Guvern prin care este stabilit salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, pentru perioada 01.06.2014-30.06.2017. Ori asa cum a aratat pana acum, coeficientii de salarizare/ierarhizare au fost eliminate, societatea noastra respectand Hotararile de Guvern prin care este stabilit salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, clasa I de salarizare fiind in concordanta cu acestea, asadar nu exista obligatia de a calcula diferente  si nici dreptul reclamantilor de a cere diferentele dintre drepturile salariale calculate si efectiv platite in raport de salariul de baza minim brut de 850 lei, 900 lei, 975 lei, 1050 Iei, 1250 lei, respectiv 1450 lei.

La nivel de unitate in perioada 2014-2017, au fost incheiate contracte colective de munca, in care clasa I de salarizare a respectat salariul minim brut garantat in plata conform HG nr. 871/2013, HG nr. 1091/2014, HG nr. 1071/2015, respective HG nr. 1/20175 prin urmare instanta de judecata este tinuta sa analizeze cererea reclamantilor prin prisma principiului fortei obligatorii a conventiilor care reprezinta un motiv de ordine publica.De asemenea au precizat  faptul că reclamantii, pentru perioada la care se face referire în acțiunea introductivă au beneficiat de un salariu de BAZĂ mult mai mare decat salariul  minim brut pe tara garantat in plata.Salariul de baza minim brut lunar, prevazut in contractele individuale de munca ale salariatilor, pentru perioada 2014-2017, a depasit cuantumul de 850 lei, 900 lei, 975 Iei, 1050 lei, 1250 lei, respectiv 1450 lei prevazut de HG nr. 871/2013, HG nr. 1091/2014, HG nr. 1071/2015 si HG nr. 1/2017, solicitat prin actiunea formulata, astfel angajatorul SC E... CFR SA a respectat prevederile minimale asumate in materia salarizarii prin contractul colectiv de munca.

Salariul de baza este partea principala a salariului total ce se cuvine fiecarui salariat, luand in considerare de regula nivelul studiilor, calificarea si pregatirea profesionala, importąnta postului caracteristicile sarcinilor și competentele profesionale. El constituie nu numai partea fixa ą șalariului, ci si element de referinta in raport cu care se calculeaza celelalte drepturi ale ąngajatilor respectiv sporurile salariale.Obigaţia instituită de legiuitor prin art.164 din Codul Muncii a fost respectată de pârâtă,care a stabilit salariul reclamanţilor la o valoare mai mare decât cea a salariului de baza minim brut la nivel naţional garantat în plată .Astfel, reclamanţii au semnat actele aditionale la contractele individuale de muncQ prin care le-au fost stabilite salariile de baza lunare brute, salarii superioare salariului minim brut garantat pe tara.Salariul de baza acordat reclamantilor. este superior celui minim brut pe tara garantat in plata stabilit prin hotararile de guvern mai sus precizate. Ca urmare, salariul de baza acordat de angajator se calculeaza pornind de Ia salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, pornind de la clasa de salarizare stabilitata prin CIM la care se adauga sporurile, neexistand o formula proprie de calcul, asa cum solicita reclamantii, coeficientii de salarizare/ierarhizare fiind eliminati incepand cu anul 2013 pana in prezent. Precizam ca, la nivelul subscrisei clasa I de salarizare a fost intotdeauna stabilita in conformitate cu HG nr. 871/2013, HG nr. 1091/2014, HG nr. 1071/2015 si HG nr. 1/2017. Mai mult. in cadrul subscrisei nu exista niciun salariat care sa beneficieze de clasa I de salarizare, toti avand cu mult peste aceasta clasa de salarizare,

Prin urmare, cererea reclamantilor privind plata acestor drepturi banesti prin raportare la nivelul salariului minim brut de 850 lei, 900 lei, 975 lei, 1050 lei, 1250 lei, respectiv 1450 lei prevazut de HG nr. 871/2013, HG nr. 1091/2014, HG nr. 1071/2015 si HG nr. 1/2017 este neintemeiata si nelegala, atata timp cat coeficientii de salarizare/ierarhizare au fost eliminati din CCM din anul 2013 si pana in prezent.Avand in vedere prevederile contractuale invocate mai sus si aplicabile in perioada in care  reclamantii solicita diferenta de salarii, a solicitat să se constate ca,  drepturile cuvenite in temeiul contractului colectiv de munca la nivel de unitate si ale contractelor individuale de munca ale salariatilor au fost platite in mod corespunzatoră societatea onorandu-si obligatiile intocmai si la timp.De asemenea a solicitat să  se retina ca, in perioada de valabilitate a CCM pentru anii 2014-2017 la nivel de SC "E... CFR” SA salariatii. aveau posibilitatea legala sa  solicite instantei competente constatarea nulitatii acestor clauze. in conditiile in care  constatau ca aceste clauze prevazute la art. 7 si anexa 1 din CCM la Nivel de SC ”E... CFR” SA contin drepturi salariale minime brute inferioare, fata de drepturile salariale minime brute prevazute in HG nr. 871/2013. HG nr. 1091/2014, HG nr. 1071/205 si HG nr. 1/2017. dar nu aveau temei pentru prezenta cerere avand in vedere ca. salariu minim brut pe tara garantaț in plata a fost intotdeauna cuprins in clasa I de salarizare.In alta ordine de idei, asa cum precizeaza si reclamantii prin cererea de chemare in judecata, acestia ar fi putut pe perioada derularii raporturilor de munca, sa conteste modul de salarizare si sporurile cuvenite in baza CCM aplicabil, conform art. 268 alin 1 lit d, din Legea 53/2003 - Codul Muncii, republicata cu completarile si modificarile ulterioare.Fata de cele mai sus aratate, a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata  şi să se tina cont şi de de urmatoarele aspecte:

coeficientii de salarizare/ierarhizare la SC E... CFR SA au fost eliminati incepand cu anul 2013 pana in prezent. conform proceselor verbale de negociere si a Anexei 1 la CCM-urile 2014-2017 salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata. prevazut de HG nr.871/2013. HG nr. 1091/2014. HG nr. 1071/2015 si HG nr. 1/2017 fost actualizat de aceasta intotdeauna prin Anexa I din CCM-urile 2014-2017; Instanta de judecata nu a fost investita cu o cerere de constatare a nulitatii unor clauze ale contractului colectiv de munca Ia nivel de SC  E... CFR" SA, salariul de baza acordat reclamantilor conform grilelor de salarizare valabile pentru anii 2014-2017 a fost superior celui minim brut pe tara garantat in plata stabilit prin hotararile de guvern mai sus precizate.Prin urmare, cererea reclamantilor privind plata acestor drepturi banesti prin raportare la nivelul salariului minim brut de 850 lei, 900 lei, 975 lei, 1050 lei, 1250 lei, respectiv 1450 lei prevazut de HG nr. 871/2013, HG nr. 1091/2014, HG nr. 1071/2015 si HG nr. 1/2017 este neintemeiata si nelegala.

Avand in vedere prevederile contractuale invocate mai sus si aplicabile in perioada in care reclamantii solicita diferenta de salarii, a solicitat să se constate ca, drepturile cuvenite in temeiul contractului colectiv de munca la nivel de unitate si ale contractelor individuale de munca ale salariatilor reclamanti au fost platite in mod corespunzator de societatea onorandu-si obligatiile intocmai si la timp.Cu privire la obligarea paratei la actualizarea drepturilor solicitate cu indicele de inflatie la data platii efective la care se va adauga dobanda legala, facem urmatoarele precizari:Potrivit art. 1 și art. 8 din O.G. nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiarfiscale in domeniul bancar, părțile sunt libere să stabilească în convenții rata dobânzii pentru întârzierea la plata unei obligații bănești, dobânda calculându-se numai asupra cuantumului sumei împrumutate.Or, în cauză, între subscrisa și reclamanti nu s-au stabilit raporturi juridice de natura dobânzii legale sau de vreo actualizarea cu rata de inflatie a sumei, ci raporturi de muncă, obiectul acțiunii reprezentând drepturi salariale.Dobânda legală reglementată este de art. 1.535 din Could civil cu referire la O.G. nr. 13/2011 privește exclusiv convențiile, după caz contractele referitoare la drepturi bănești asumate ca obligații și neexecutate.În dreptul muncii plata dobânzii legale devine admisibilă atunci când părțile contractante au stipulat în convenție o astfel de clauză, altfel, în condițiile art. 166 Codul muncii, ca dispoziție derogatorie de la dreptul comun, neexecutarea obligației de plată a drepturilor salariale se transformă în daune interese potrivit art. 1.530 Cod Civil.Potrivit dispozițiilor art. 166 alin. (4) Codul muncii, republicat, întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului Ia plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatilor, despăgubirile constau într-o sumă de bani ce reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației de către debitor.

În cazul admiterii acțiunii, acordând suma actualizată, instanța ar da efecte și clauze de impreviziune urmărindu-se ca dauna efectiv creată prin devalorizarea monedei naționale să fie acoperită.Daunele moratorii sub forma dobânzii au reglementare juridică diferită însă cu același scop și anume să acopere integral prejudiciul rezultat din întârzierea plății.De altfel, chiar Curtea Constituțională, prin mai multe decizii (de exemplu decizia nr. 72/05.03.2002), a statuat că actualizarea în raport cu rata inflației a sumelor datorate se impune pentru asigurarea recuperării creanței la valoarea ei reală.

Pentru motivele arate, considerăm că în cazul admiterii acțiunii, nu se impune actualizarea diferențelor de bani și cu rata inflației și cu acordarea dobânzii legale.Mai mult, actualizarea creanței cu indicele de inflație în baza art. 166 alin. (4) din Codul Muncii, republicat, si acordarea dobânzii legale constituie o dublă reparație.Având în vedere cele de mai sus a solicitat ca în cazul în care se va admite acţiunea în ceea ce priveşte acordarea drepturilor băneşti solicitate ,să dispună respingerea capătului de cerere privind obligarea acesteia la actualizarea sumelor cu rata inflaţiei ,precum şi plata dobânzii legale.Cu privire la capatul de cerere privind obligarea paratei sa emite adeverinte in acest sens, precum si sa depuna declaratii nominale rectiticative la autoritatile fiscale, a solicitat a se constata ca, SC ”E... CFR” SA, nu poate elibera aceste adeverinte, avand in vedere motivele expuse mai sus.Cu privire la capatul de cerere privind obligarea paratei, SC 'E... CFR” SA la achitarea cheltuielilor de iudecata,a făcut următoarele precizări :A solicitat  a se pune  in vedere reclamantilor sa ne comunice o copie a  inscrisurilor cu care intelege sa faca dovada acestor cheltuieli, in vederea formularii apararii pe aceast capat de cerere.In drept. ne intemeiem prezenta intampinare pe dispozitiile Codului de proc. Civ., Legii 53/2003- Codul Muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Codul Civil, HG nr. 871/2013, HG nr. 1091/2014, HG nr. 1071/2015 si HG nr. 1/2017, O.G. nr. 13/2011, CCM la nivel de unitate pentru anii 2014-2017, precum si pe orice alte acte normative incidente in cauza . In probatiune: inscrisuri, precum și orice alt mijloc de probă ce ar fi util soluționării cauzei.La data de 25 octombrie 2017 reclamanţii au depus la dosar note de şedinţă prin care au solicitat respingerea excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune ca neîntemeiată ,iar pe fond admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.A fost încuviințată proba cu înscrisuri, încuviințată de instanță pentru ambele părți.Analizând totalitatea probelor administrate în cauză, precum și prevederile legale incidente, instanța reține și constată următoarele:Asupra  excepției prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă instanța o va  respinge ca neîntemeiată apreciind că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 283 alin.1 lit. e din codul muncii ci dispozițiile art. 283 alin.1 lit. c din codul muncii potrivit cărora termenul de prescripție este de 3 ani în cazul în care obiectul cererilor de chemare în judecată  îl constituie drepturi de salariale. În speță se solicită plata diferențelor salariale rezultate din modalitatea de stabilire a salariului de bază invocată de reclamanți față de cea folosită de pârâtă iar potrivit art. 155 Codul Muncii ,,salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri” astfel că incidente cu privire la prescripție sunt prevederile art. 283 alin 1 lit. c din Codul muncii, în raport de care acțiunea este formulată în termenul de 3 ani, plata salariilor efectuându-se în luna următoare celei în care s-a depus activitatea în muncă. Astfel, pentru luna iunie 2014, plata drepturilor salariale aferente se realizează în luna iulie 2014, dată de la care se calculează termenul de prescripție de 3 ani, prevăzut de lege.Pentru aceste considerente, instanța constată neîntemeiate excepțiile invocate de pârâtă, întemeiate pe dispozițiile art. 268 alin. 1 lit. e, respectiv lit. c  Codul Muncii, urmând să le respingă.

Pe fondul cauzei, din actele adiționale la contractul individual de muncă depuse  se reține că reclamanții  sunt angajați ai  societății pârâte, iar în perioada vizată au avut un salariu de bază stabilit conform contractului colectiv de muncă negociat la nivel de unitate, corespunzător clasei de salarizare a fiecăruia, așa cum sunt redate în Anexa 1 la fiecare contract colectiv de muncă negociat în perioada 2014-2017 la nivel de unitate.

În perioada respectivă, conform negocierilor dintre partenerii sociali, consemnate în procesul verbal din 21.03.2013, salariile de bază nu au fost calculate conform formulei stabilite în contractele colective anterioare, prin înmulțirea clasei de salarizare cu salariul de bază brut corespunzător clasei 1 de salarizare, ci a fost stabilit prin alocarea unei valori (în lei) fiecărei clase de salarizare, fără aplicarea formulei anterior stabilită.Conform  Hotărârii Guvernului nr. 871/2013, salariul de bază brut minim garantat a fost de 850 lei în perioada ianuarie - iunie 2014 și de 900 lei în lunile iulie-decembrie 2014; conform Hotărârii Guvernului  nr. 1091/2014 - de 975 pentru perioada ianuarie-iunie 2015, respectiv 1050 lei pentru perioada iulie 2015-martie 2016, de 1250 lei  de la 01.05.2016 până la 01.02.2017 conform Hotărârii Guvernului nr. 1017/2015. După această dată a fost stabilit la 1450 lei conform Hotărârii Guvernului nr. 1/2017.Potrivit art. 164 Codul Muncii, invocat de reclamant, angajatorul nu poate stabili un salariu de bază mai mic decât salariul de bază minim garantat pe țară, stabilit prin Hotărâre a Guvernului după consultarea sindicatelor și patronatelor.Cele două hotărâri ale Guvernului  însă nu fac vreo referire la modalitatea de calcul a salariului (bugetarilor sau lucrătorilor din sectorul privat), ci prevăd doar un prag minim al salariului de bază brut care să fie respectat de către angajatori și care, a fost respectat, reclamanții având salarii de bază stabilite mult peste nivelul minim prevăzut de acestea. Dacă în sectorul de stat salariile de bază se stabilesc prin lege, în sectorul privat, acestea se stabilesc, prin negociere, de partenerii sociali (sindicat și patronat), prin contractele colective de muncă, rezultatul acestor calcule fiind cel vizat de actele normative invocate de reclamanți, care nu trebuie să fie mai mic decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.Reclamanții consideră că, la calcularea salariilor de bază brute lunare pârâta ar fi trebuit să stabilească un salariu corespunzător clasei 1 de salarizare cel puțin egal cu salariul minim garantat stabilit prin hotărâri de guvern, în perioada vizată.Modul de stabilire al acestor salarii, respectiv valoarea acestora însă, așa cum s-a reținut mai sus, a fost stabilită prin contractele colective de muncă negociate la nivel de unitate, atât de sindicat – ca reprezentant la salariaților, cât și de patronat, clauzele referitoare la acestea fiind  obligatorii pentru toate părțile,  și nu folosește – pentru perioada vizată în speță – modul de calcul pretins de reclamanți și anume coeficient clasă salarizare x salariul de bază brut corespunzător clasei 1 de salarizare, ci o valoare fixă înscrisă în Anexa 1 la aceste contracte.Pe de altă parte, pentru toți reclamanți au fost stabilite salarii de bază brute peste nivelul stabilit prin hotărârile de guvern anterior menționate,  astfel că dispozițiile legale au fost respectate de pârâtă.Față de cele arătate mai sus, instanța constată neîntemeiată acțiunea, urmând să o respingă.Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente .

Domenii speta

Spete similare