Prelungire arestare preventivă, art.235 Cpp pentru infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. 1 şi 3 C.pen., spălarea banilor prev. de art. 29 lit. a şi c din Legea nr. 656/2002, acces ilegal la un sistem informa

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr. 3702/63/2014/a257

ÎNCHEIERE NR 133

Ședința din camera de consiliu de la 10 Mai 2017

Completul constituit din:

Judecător de Drepturi și Libertăți: EF

Grefier LMG

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova a fost reprezentat

prin procuror GC

Pe rol soluționarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de către Parchetul de pe lângă ÎCCJ – DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova, faţă de inculpații LAR, NRN, GRM, PC şi AA, precum şi prelungirea măsurii arestului la domiciliu luată față de inculpații RRA, GAL, GD, AVD, VIC, GRC, DNC, TEG, DCA, MRM şi GAD, cercetaţi în dosarul de urmărire penală cu nr. 220D/P/2012al Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova.

La apelul nominal făcut în şedinţa din Camera de Consiliu au răspuns inculpaţii:

- LAR personal şi asistat de avocat ales HF,

- NRN personal şi asistat de avocat ales HF,

- GRM personal şi asistat de avocat ales NRC,

- PCpersonal şi asistat de avocat ales DA,

- AA personal şi asistat de avocat din oficiu ŢI,

- DCA personal şi asistat de avocat ales REF,

-  GD, personal şi asistat de avocat ales REF,

- AVD personal şi asistat de avocat ales REF,

- GRC reprezentat de avocat ales REF,

- MRM personal şi asistat de avocat din oficiu FA,

- GAD personal şi asistat de avocat ales BA,

- TEG personal şi asistat de apărătorii aleşi: av. ILşi av. SN,

- DNC personal şi asistat de avocat ales MD,

- VIC personal şi asistat de avocat ales VL,

- GAL personal şi asistat de avocat ales RC,

- RRA personal şi asistat de av. BA, în substituire pentru avocat din oficiu GG, lipsă fiind inculpatul GRC reprezentat de avocat ales REF.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 220D/P/2012 (19 vol.), precum şi dosarele în care instanța a dispus cu privire la măsura arestării preventive, Poliţia oraşului Băbeni a depus la dosar adresa nr. 509935/10.05.2017, după care:

La interpelarea instanței, av. REF, pentru inculpatul lipsă GRC, arată că acesta nu s-a prezentat întrucât ofițerul desemnat cu citarea sa i-a adus la cunoștință de existența dosarului şi a termenului de judecată înainte cu o jumătate de oră  de începerea ședinței de judecată, timp insuficient pentru a parcurge distanţa dintre satul Şirineasa, jud. Vâlcea şi Tribunalul Dolj.

Judecătorul de drepturi şi libertăți aduce la cunoştinţă inculpaţilor motivele invocate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova, în cuprinsul referatului cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive şi a măsurii preventive a arestului la domiciliu.

Judecătorul de drepturi şi libertăți urmează a proceda la audierea inculpaţilor, însă aceștia, având pe rând cuvântul, arată că înțeleg să se prevaleze de dreptul la tăcere şi nu doresc să dea declarații în acest moment procesual, concluziile cu privire la motivele de prelungire le vor preciza în ultimul cuvânt.

Av. BA, pentru inculpatul GAD, depune la dosar un set de înscrisuri şi solicită instanței încuviințarea probei cu aceste înscrisuri în circumstanțiere.

Av. REF, pentru inculpatul GD, şi pentru inculpatul AVD, depune la dosar un set de înscrisuri şi solicită instanței încuviințarea probei cu aceste înscrisuri în circumstanțiere.

Av. SN, pentru inculpatul TEG, depune la dosar un set de înscrisuri şi solicită instanței încuviințarea probei cu aceste înscrisuri în circumstanțiere.

Judecătorul de Drepturi şi Libertăţi pune în discuţie proba cu înscrisuri în circumstanţiere solicitată de inculpaţii GAD, GD, AVD şi TEG.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe probele cu înscrisuri în circumstanţiere, arată că nu se opune încuviinţării acestora.

Judecătorul de Drepturi şi Libertăţi încuviinţează probele cu înscrisuri în circumstanţiere pentru inculpaţii: GAD, GD, AVD şi TEG, acestea fiind utile cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat, judecătorul de drepturi şi libertăţi acordă cuvântul asupra propunerii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova, privind prelungirea duratei arestării preventive şi a duratei măsurii arestului la domiciliu.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat admiterea propunerii şi prelungirea măsurii arestării preventive faţă de inculpații: LAR, NRN, GRM, PCşi AA, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 14.05.2017, precum şi prelungirea măsurii arestului la domiciliu faţă de inculpaţii:  RRA, GAL, GD, AVD, VIC, GRC, DNC, TEG, DCA, MRM şi GAD; pe o perioadă de 30 de zile începând cu 14.05.2017, apreciind că temeiurile de fapt şi de drept avute în vedere la data dispunerii acestor măsuri se menţin şi impun privarea de libertate a inculpaţilor.

S-a menţionat că sunt îndeplinite în continuare disp. art. 223 alin. 2 C.pr. pen, cu privire la existenţa în continuare a probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile, sunt îndeplinite şi celelalte cerinţe ale textului de lege menţionat în sensul că este vorba despre gravitatea infracţiunilor şi limitele de pedeapsă mai mari de 5 ani, precum şi modalitatea de săvârșire a acestor infracţiuni, să se aibă în vedere şi complexitatea cauzei determinată de necesitatea audierii mai multor persoane ce au fost implicate în activitatea infracțională, să se aibă în vedere faptul că urmărirea penală nu a fost finalizată, aşa cum s-a indicat şi în referatul cu propunerea de prelungire.

Mai precizează că temeiurile avute în vedere la luarea măsurilor subzistă în continuare şi impun prelungirea măsurilor, acestea fiind necesare pentru a fi atins scopul prev. de art. 202 C.pr.pen., şi anume desfășurarea în continuare, în bune condiții a procesului penal dar şi înlăturarea unei stări de pericol pentru odinea publică, pentru a preîntâmpina comiterea de noi infracțiuni, urmând să se aibă în vedere numărul mare de persoane implicate în acest caz, paguba materială cuantificată la o sumă destul de consistentă.

De asemenea, solicită să se aibă în vedere că inculpații arestați la domiciliu au avut o atitudine sinceră, au colaborat cu organele de urmărire penală, iar la momentul comiterii infracțiunilor, vârsta acestora era cuprinsă între 18-20 de ani.

Se concluzionează că măsurile preventive luate până în prezent se impun a fi prelungite întrucât nu a fost finalizată urmărirea penală, pentru buna desfășurare a procesului penal, dar şi pentru protejarea ordinii publice, apreciază că cele două măsuri sunt şi proporționale cu gravitatea acuzațiilor ce se aduc acestor inculpați.

Avocat ales RC, pentru inculpatul GAL, solicită respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestului la domiciliu aşa cum a fost ea formulată, arătând că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prev. de art. 223 alin. 2 C.p.p., arestul la domiciliu poate fi prelungit doar pentru motive întemeiate, acestea nefiind indicate în referatul cu propunerea de prelungire.

Solicită într-o primă teză respingerea propunerii şi revocarea măsurii arestului la domiciliu, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luare măsurii, niciunul dintre temeiurile avute în vedere nu se mai justifică, iar alte temeiuri noi nu există. În ceea ce priveşte pericolul pentru ordinea publică, faptele s-au petrecut în anul 2013, astfel că de la acel moment şi până în prezent s-a scurs o perioadă suficient de mare pentru ca rezonanța negativă produsă în societate să se fi estompat.

Să se aibă în vedere şi măsurile dispuse față de alţi inculpați din cauză, de ex. B şi alţii, aceștia fiind liberi, neavând instituită nicio măsură preventivă, deşi faptele sunt aceleași.

În teză subsidiară solicită judecătorului de drepturi şi libertăți înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar, întrucât sunt îndeplinite toate condițiile luării acestei măsuri. Dintre persoanele față de care s-a extins acțiunea penală, doar una a fost audiată, declarația acesteia fiind foarte importantă, celelalte trei persoane nu au fost găsite nici cu mandate de aducere fiind plecate din ţară, astfel că nu poate lua legătura cu acestea. Să se aibă în vedre declarațiile date în vol. 52 la fila 27 de către SA, în vol. 51 la fila 272 de HI, de PVA, toţi aceștia ridică bani în aceeași modalitate şi pentru aceeași persoană SR, de asemenea declarația de la fila 296 dată de CMA care este şi prietena lui Serghei şi care a fost audiată pentru aceeași activitate infracțională, şi care a fost recunoscută de inculpat, aceste persoane au fost audiate în calitate de martori şi în cauză nu au nicio măsură preventivă. Toate acele persoane care au legături directe au putut oricând şi pot în continuare să influențeze ancheta.

Pe de altă parte, mai arată că inculpatul pe care îl asistă este administratorul unei societăţi comerciale, iar măsura controlului judiciar este justificată şi pentru ca acesta să poată să îşi desfăşoare activitatea în continuare. Apreciază că măsura controlului judiciar este suficientă pentru buna desfăşurare a urmăririi penale, inculpatul va respecta obligaţiile impuse iar procurorul de caz nu va fi împiedicat în nici un fel în continuarea cercetării penale.

Av. ales HF, pentru inculpaţii LAR şi NRN, solicită instanţei respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive, la această propunere trebuie să se analizeze temeiurile, dacă acestea mai subzistă în continuare la momentul actual pentru că alte temeiuri noi nu mai există şi nici nu vor mai exista.

Arată că pericolul pentru ordinea publică s-a estompat în timp, inculpaţii au recunoscut săvârșirea infracţiunilor, iar o măsură preventivă nu se impune doar pentru efectuarea unor acte de urmărire penală. Prin luarea măsurii preventive, a fost realizată reacţia publică, faptul că organele judiciare au reacționat ferm. La luarea măsurii arestării preventive, a invocat echitatea, şi nu egalitatea de tratament, aşa cum se motivează de Curtea de Apel, în contestația la luarea măsurii. A fost reținută contribuția fiecăruia la aceste operațiuni, nefiind nicio diferență între inculpaţi.

În subsidiar arată că pentru cei doi inculpați măsura preventivă a arestului la domiciliu este suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal.

 Av. ales NRC, pentru inculpatul GRM, solicită respingerea propunerii ca neîntemeiată. În audieri numele G nu apare, alte activități noi de la acel moment nu s-au mai petrecut şi nu se vor mai petrece. Inculpatul este urmărit penal încă din anul 2012, iar ultimul act s-a petrecut în 2015. Există la dosar doar denunțul făcut de B împotriva inculpatului G.

În subsidiar, apreciază că se poate lua măsura arestului la domiciliu cu obligația de a nu avea acces la internet, pentru că şi la următoarele prelungiri va fi aceeași situație.

Precizează că nu subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, inculpatul nu are cum să influențeze ancheta, nu are cu cine să ia legătura, nu îl cunoaște decât pe B. Solicită înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu şi pentru egalitatea de tratament cu ceilalți inculpați ce au săvârșit aceleași fapte.

 Av. ales DA, pentru inculpatul PC, solicită instanței respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, aceasta nu se mai impune, apreciază că inculpatul poate fi cercetat şi în stare de libertate, în speţă nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de lege pentru arestarea preventivă, nu sunt individualizate pentru fiecare inculpat în parte. În declarația lui B apare şi numele inculpatului Pătraşcu, dar acesta face referite la mai mulți inculpați. S-a efectuat o percheziţie domiciliară, iar în procesul verbal se menționează ridicarea unor bunuri care nu au nicio legătură cu cauza, acele indicii pe care le invocă Parchetul nu sunt relevante.

Nu există niciun indiciu care să ducă la concluzia că lăsat în libertate inculpatul ar putea influența buna desfășurare a procesului penal, nu sunt argumente suficiente pentru prelungirea măsurii arestării preventive. Acele presupuse fapte datează din 2013 – 2014 şi de ce abia în 2017 constituie inculpatul un pericol public, dacă în perioada de dinainte nu a constituit.

Concluzionând, solicită respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, iar în subsidiar solicită înlocuirea acestei măsuri cu controlul judiciar sau cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, având în vedere că inculpatul cunoaște obligațiile ce i se pot impune precum şi faptul că măsura poate fi revocată dacă nu le respectă.

Av. din oficiu ŢI, pentru inculpatul AA, solicită respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive, ancheta penală se poate desfășura cu inculpatul în stare de libertate, se poate dispune controlul judiciar sau arestul la domiciliu. Toţi inculpații sunt acuzați de aceleași fapte şi deci şi inculpatul Apetroaiei poate beneficia de măsura arestului la domiciliu.

Av. ales REF, pentru inculpații: DCA, GD, AVD şi GRM, solicită instanței respingerea propunerii de prelungire a măsurii preventive a arestului la domiciliu, având în vedere că s-a solicitat prelungirea invocându-se aceleași motive ca şi în referatul cu propunerea de arestare, nu există niciun argument în plus, s-a tot insistat pe pericolul pentru ordinea publică şi pe faptul că inculpații ar putea influența buna desfășurare a procesului penal. Se apreciază că la acest moment nu mai subzistă aceste temeiuri, care trebuie să fie întrunite cumulativ, aşa cum prevede expres în codul de procedură penală.

Solicită să se observe că în antepenultimul paragraf se menționează că inculpații au avut o atitudine sinceră, au arătat cum au procedat, dar şi metoda prin care au fost convinși să săvârșească faptele.

Măsura arestului domiciliar nu mai este proporțională cu gravitatea faptelor şi nu mai este necesară, motivat de faptul că toți cei patru inculpați au recunoscut săvârșirea faptelor, profilul moral al acestora nu este profilul clasic al infractorului, nu pot influența buna desfășurare a procesului penal, inculpații locuind în zone diferite din ţară şi nu pot lua sub nicio formă legătura cu ceilalţi inculpaţi. În cadrul anchetei se precizează că urmează a se efectua expertize tehnice, care nu pot fi influențate, audieri de martori care nu sunt cunoscuți inculpaților. Nu ne aflăm în prezența unui grup infracțional organizat cu desfășurare pe orizontală şi verticală, aşa că ei nu se cunosc, nu există niciun indiciu că lăsarea în libertate ar aduce un pericol pentru ordinea publică, din moment ce doar cu trecerea timpului (aşa cum opinează CEDO) se diminuează pericolul social.

Concluzionând, în teză principală solicită respingerea propunerii de prelungire, iar în teză subsidiară solicită luarea măsurii controlului judiciar, solicitarea având şi o motivație de natură economico-socială, inculpații trebuind să se deplaseze la locurile de muncă.

Av. din oficiu FA, pentru inculpatul MRM, solicită instanţei respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestului la domiciliu, întrucât inculpatul şi-a recunoscut faptele şi nu va putea influența buna desfășurare a procesului penal, au dat declarații martorii, inculpatul este la primul contact cu legea penală, în teză subsidiară solicită înlocuirea măsurii cu controlul judiciar, pentru a-şi putea găsi un loc de muncă şi a se integra în societate.

Av. ales BA, pentru inculpatul RRA, solicită respingerea propunerii de prelungire, având în vedere că din referat nu reiese că acesta ar putea influenţa în vreun fel buna desfăşurare a urmăririi penale. Din declaraţia dată de acesta la urmărirea penală, se poate constata că a recunoscut faptele pentru care este cercetat, a avut o atitudine sinceră şi de colaborare, să se observe şi data la care au fost săvârşite faptele, respectiv noiembrie 2013; nu are antecedente penale, de atunci nu a mai săvârşit alte fapte, are un copil minor, a depus contractele de muncă, are două servicii, lucrează şi domiciliază în Anglia, este o persoană bine integrată în societate. În teză principală solită respingerea propunerii, iar în teză subsidiară solicită luarea măsurii controlului judiciar.

Av. ales BA, pentru inculpatul GAD, solicită de asemenea respingerea propunerii de prelungire, nu se poate reţine pericolul pentru ordinea publică atâta vreme cât din 2013 nu a mai săvârşit noi infracţiuni, pentru că de  atunci nu a mai luat legătura cu niciunul dintre inculpaţi. Această măsură a arestului la domiciliu nu îndeplineşte condiţiile cumulative prevăzute de lege, arestul la domiciliu poate fi luat pentru o perioadă de maxim 30 de zile.

Av. IL, pentru inculpatul TEG,  solicită respingerea propunerii de prelungire, nu mai subzistă temeiurile avute în vedere, arată că faţă de inculpatul B nu s-a dispus nicio măsură, ca şi inculpatul T a retras sume de bani pentru aceeași persoană. Din referatul cu propunerea de prelungire nu rezultă că inculpatul ar putea împiedica buna desfășurare a urmăririi penale şi nu este fizic posibil să influențeze ancheta penală, nu poate influența efectuarea perchezițiilor. A depus la dosar un contract de muncă, îşi asigură singur existența, solicită să i se permită să meargă la muncă, a depus la dosar şi orarul.

Av. SN, pentru inculpatul TEG, solicită de asemenea respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestului la domiciliu, apreciază că există suficiente garanţii pentru ca inculpatul să respecte obligaţiile instanţei. În teză subsidiară solicită înlocuirea măsurii arestului domiciliar cu controlul judiciar (art. 202 alin. 4 C.p.p.) cu impunerea obligaţiilor prevăzute de lege, pe următoarele considerente: inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras urmăririi penale, nu a luat legătura cu niciun membru al grupului, este încadrat cu contract de muncă, a depus la dosar şi o caracterizare, şi o adeverință, precum şi adeverință că şi mama sa lucrează tot în același loc, avea 20 de ani când a săvârşit faptele dovedind imaturitate psiho-socială, însă în prezent se pregătește să dea examenul de bacalaureat pe care nu l-a putut susține în acea perioadă. Pericolul pentru ordinea publică s-a estompat de la data săvârșirii faptelor. Apreciază că sunt îndeplinite condițiile şi există garanția ca inculpatul să respecte măsurile procesuale pe care i le impune instanța.

Av. ales MD, pentru inculpatul DNC, solicită instanţei respingerea propunerii de prelungire având în vedere circumstanţele faptei, inculpatul a fost rugat de un coleg să retragă nişte bani. Să se aibă în vedere şi circumstanţele personale ale inculpatului, nici înainte şi nici după săvârşirea acelei fapte nu a mai săvârşit fapte de natură penală, nu se mai impune prelungirea acestei măsuri, faţă de el nu se mai fac alte acte procesuale pentru că ceea ce a făcut a declarat deja, buna desfăşurare a procesului penal poate continua şi cu inculpatul în control judiciar, avea vârsta de 18 ani la data săvârşirii faptelor.

Av. ales VL, pentru inculpatul VIC, lasă la aprecierea instanței măsura preventivă, având în vedere că inculpatului i s-a încuviinţat părăsirea domiciliului pentru a merge la muncă.

Inculpatul LAR, având ultimul cuvânt, arată că din punct de vedere uman ar trebui să beneficieze de un arest la domiciliu, este bine integrat în societate, are familie normală cu doi copii minori, a recunoscut faptele, are o fetiţă bolnavă de sindromul down, de 30 de zile de când este încarcerat poate vorbi cu ceilalţi inculpaţi, a beneficiat de ore întregi de convorbiri în afara arestului fără interdicţii, poate că arestul la domiciliu ar fi chiar mai restrictiv decât arestul preventiv prin interdicţiile impuse. Referitor la percheziţiile informatice precizează că nu are cum să influențeze ancheta, calculatorul se află la DIICOT, este vorba despre lucruri petrecute cu 5 ani în urmă, în esență faptele sunt recunoscute, tot aşa şi cei 11 inculpaţi ce au fost arestaţi în 2014, acum sunt în stare de libertate, iar vizavi de vinovăție a săvârșit aceleași fapte ca şi ceilalţi inculpați.

Inculpatul NRN, având ultimul cuvânt, arată că sunt suficiente 30 de zile de arest preventiv şi solicită înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu.

Inculpatul GRM, având ultimul cuvânt, solicită arestul la domiciliu, nu cunoaşte pe ceilalţi inculpaţi din dosar.

Inculpatul PC, având ultimul cuvânt, este de acord cu apărătorul său şi lasă la apreciere soluţia se va pronunţa.

Inculpatul AA, având ultimul cuvânt, este de acord cu apărătorul său şi lasă la apreciere soluţia se va pronunţa.

Inculpatul DCA, având ultimul cuvânt, este de acord cu apărătorul său şi lasă la apreciere soluţia se va pronunţa.

Inculpatul GD, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanţei seoluţia ce se va pronunţa şi se va supune obligaţiilor impuse.

Inculpatul AVD, având ultimul cuvânt, este de acord cu apărătorul său şi lasă la apreciere soluţia se va pronunţa.

Inculpatul MRM, având ultimul cuvânt, este de acord cu apărătorul său şi lasă la apreciere soluţia se va pronunţa.

Inculpatul GAD, având ultimul cuvânt, face un apel disperat arătând că este cadru medical în Anglia şi este pe cale să îşi piardă serviciul şi tot ceea ce a muncit în ultimii trei ani. Recunoaşte că a greşit dar şi-a recunoscut faptele nu va influenţa buna desfășurare a procesului penal, vrea doar să se întoarcă la muncă că să poată să îşi plătească ratele. Este o persoană respectată în comunitate unde locuieşte, fiind asistent medical şi ajutând alte persoane.

Inculpatul TEG, având ultimul cuvânt, solicită doar să i se permită să se deplaseze la locul său de muncă.

Inculpatul DNC, având ultimul cuvânt, este de acord cu apărătorul său şi regretă faptele săvârşite.

Inculpatul VIC, având ultimul cuvânt, este de acord cu apărătorul său şi lasă la apreciere soluţia se va pronunţa.

Inculpatul GAL, având ultimul cuvânt, arată că recunoaşte faptele, îşi menţine declaraţiile date la urmărirea penală, solicită să se întoarcă la locul de muncă.

Inculpatul RRA, având ultimul cuvânt, este de acord cu apărătorul său.

Dezbaterile fiind închise:

JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂȚI,

La data de 05.05.2017 s-a primit şi înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, sub nr. 3702/63/2014/a257, propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive luată faţă de inculpaţii: LAR, NRN, GRM, PCşi AA pe o durată de încă 30 de zile, începând cu data 14.05.2017, precum şi propunerea de prelungire a măsurii arestului la domiciliu luată faţă de inculpaţii RRA, GAL, GD, AVD, VIC, GRC, DNC, TEG, DCA, MRM şi GAD, pe o durată de încă 30 de zile, începând cu data 14.05.2017.

În motivarea propunerii, s-a reținut că în cauza penală nr. 220/D/P/2012 s-a pus în mişcare acţiunea penală (prin ordonanţa din 16.07.2014, ora 1300) faţă de PLD, PIC, BA, PAM, CPD zis "Bavarezu", TRN, zis "Robi", BBŞR, zis „Remi”, SV, zis "Pică" şi B DG pentru infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. 1 şi 3 C.pen., spălarea banilor prev. de art. 29 lit. a şi c din Legea nr. 656/2002, acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. 360 alin. 1-3 C.pen., operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 365 alin. 1 şi 2 C.pen., falsificare de instrumente de plată electronică prev. de art. 311 alin. 2 C.pen., punerea în circulaţie de valori falsificate prev. de art. 313 alin. 1 şi 2 C.pen., fraudă informatică (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 249 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., fals informatic (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 325 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen. şi deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori prev. de art. 314 alin. 2 C.pen., faţă de CL, ASM şi ALA pentru infracţiuni de constituire/sprijinire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. 1 C.pen., spălarea banilor prev. de art. 29 lit. a şi c din Legea nr. 656/2002, acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. 360 alin. 1-3 C.pen., operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 365 alin. 1 şi 2 C.pen., falsificare de instrumente de plată electronică prev. de art. 311 alin. 2 C.pen., punerea în circulaţie de valori falsificate prev. de art. 313 alin. 1 şi 2 C.pen., fraudă informatică (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 249 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., fals informatic (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 325 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori prev. de art. 314 alin. 2 C.pen. şi efectuarea, fără drept, de operaţiuni cu produse susceptibile a avea efect psihoactiv, în formă continuată, prev. de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011 cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., faţă de BMV, ŞAN şi BMG Jr, pentru infracţiuni de constituire/sprijinire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. 1 C.pen., fraudă informatică (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 249 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., fals informatic (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 325 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen. şi efectuarea, fără drept, de operaţiuni cu produse susceptibile a avea efect psihoactiv, în formă continuată, prev. de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011 cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., faţă de Săcăcel Gelu pentru infracţiuni de constituire/sprijinire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. 1 C.pen., fraudă informatică (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 249 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen. şi fals informatic (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 325 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen. iar faţă de NSD pentru infracţiuni de constituire/sprijinire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. 1 C.pen., fraudă informatică (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 249 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., fals informatic (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 325 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., fals în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 C.pen. şi uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 323 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen.. 

S-a menţionat că o parte dintre membrii grupului infracţional organizat au instalat fraudulos (sub pretextul transferării pe un stick de memorie a fişierelor - imagine sau document - obţinute în urma scanării unor înscrisuri ori imprimării unor fişiere stocate pe stick) un program informatic (malware) în sistemele informatice folosite şi pentru servicii copy-shop de agenţi/subagenţi de transferuri monetare Western Union, Moneygram sau RIA Transfer Money, aflaţi de regulă în ţări din centrul şi vestul Europei (de ex. Marea Britanie, Germania, Austria, Belgia, Norvegia, etc.), sisteme informatice pe care au ajuns astfel să le controleze de la distanţă (malware îndeplinind mai multe funcţii printre care remote control şi keylogger).

Prin intermediul altui sistem informatic (de ex. telefon mobil) au fost introduse în sistemul informatic infectat/controlat de la distanţă date informatice nereale, privind expedierea unei sume de bani de către un expeditor fictiv către un beneficiar real care ridica banii de la un alt agent, de regulă din România. Paguba a fost suportată fie de francizer (agentul/subagentul al cărui sistem informatic a fost efectiv controlat), fie chiar de către francizor - Western Union, Moneygram sau RIA Transfer Money, de regulă pentru sume de bani mai mari, raportat şi la bonitatea agentului/subagentului implicat.

În total, până în prezent în patrimoniul companiilor Western Union, Moneygram şi Ria Transfer a fost cauzat un prejudiciu de peste 4.8 miloane de euro.

Investigaţiile efectuate în cauză au determinat că persoanele implicate în fraudarea sistemelor de transfer internaţional de bani au fost iniţial BDG, SCVG zis "Ciorbă" sau "Asana", NSG zis "Găină"  şi GRM .

La nivelul II al grupării s-au aflat inculpaţii ASM, CL şi ALA, în Craiova, LUR şi AD zis "Grasu" în judeţele Gorj şi Bacău, mai multe persoane din anturajul lui GRM, neidentificate cert încă. La rândul lor aceştia au atras în grup alţi membrii (de ex. SŞM, NML, NDI, în Craiova,  PC, NRN zis "Blue" şi AV în Rovinari, jud. Gorj, etc.) pe care, în schimul unor sume de bani, i-au determinat să identifice şi să convingă diferite persoane (prieteni, cunoscuţi, etc.).

BDG şi GRM utilizau mai multe conturi de internet online unde stocau informaţiile obţinute în urma accesului neautorizat în sistemele informatice ale francizerilor Western Union, Moneygram sau RIA Transfer Money. Au fost stocate date informatice ca nume de utilizator şi parole de acces (pentru accesarea de la distanţă a sistemelor informatice infectate), codul francizerilor şi parolele cu care se conectează la platforma online a serviciului de transfer de bani, nume de utilizator şi parole de acces ale francizerilor, alte date obţinute fraudulos. Unul dintre conturile online, găzduit de serverele site-ului www.dropbox. com se identifica prin nume de utilizator [email protected] şi parola 36225175.

Date recente obţinute de la EUROPOL indică reactivarea activităţii infracţionale investigate. Au fost raportate transferuri neautorizate de bani din sistemul Western Union de la mai mulţi agenţi/subagenţi din Spania (unde, poate nu întâmplător, a fost semnalat CL), beneficiari fiind mai multe persoane din Craiova, îndeosebi din cartierul Craioviţa.

Accesul şi utilizarea de la distanţă a sistemelor informatice infectate s-a realizat de la terminalele ce au avut alocate în perioada ianuarie-martie 2016 adresele de IP 79.115.111.108 şi 79.115.117.214. Conform datelor transmise de SC RCS&RDS – în baza ordonanţei procurorului nr. 220/D/P/2012 emisă la data de 18.05.2016 după obţinerea autorizării prealabile a judecătorului de drepturi şi liberăţi din cadrul Tribunalului Dolj (prin încheierea nr. 149/18.05.2016 pronunţată în cauza penală nr. 3702/63/2014/a172 în temeiul art. 152 C.pr.pen.) – IP-urile 79.115.111.108 şi 79.115.117.214 au fost utilizate în perioada de referinţă şi de sisteme informatice aflate la adresa Piteşti, (domiciliul de facto al lui GRM şi totodată domiciliul legal al concubinei sale VAŞ).

Există, de asemenea, probe (obţinute îndeosebi în cauza penală nr. 14/D/P/2014 a D.I.I.C.O.T.  – B.T. Gorj reunită la cauza penală nr. 220/D/P/2012 la data de 26.09.2016) că LUR, PC zis "Bebiţă" şi AV s-au constituit într-o grupare infracţională independentă. Cel mai probabil au primit programul informatic de la SCVG zis "Ciorbă" sau "Burtă" ori de la NSG zis "Găină" . Alte persoane care au fost/sunt membrii ai acestui grup infracţional organizat sunt: NRN zis "Blue", ŞVD, AD zis "Grasu", originar din Bacău unde a recrutat mai multe persoane pe numele cărora au fost transferate fraudulos sume importante de bani, MCI, DIC, AA , CDC, BLC, RG, PSD zis "Ciorobea", ş.a..

Dintre persoanele care au participat efectiv la infestarea sistemelor informatice ale unor agenţi/subagenţi Western Union, Moneygram şi/sau Ria Transfer cu programul malware cu funcţii de "remote control" şi "keylogger" (solicitau angajaţilor listarea unui fişier, de regulă cu extensia PDF, ce avea ataşat programul informatic malware, de pe un memory stick) au mai fost identificaţi DŞM, VIC.

Au recrutat mai multe persoane pe numele cărora au fost efectuate transferurile frauduloase de bani. Unele dintre aceste persoane au ridicat sume mari de bani, în operaţiuni repetate, aşa încât se poate presupune rezonabil că au cunoscut activitatea ilicită a grupului, au aderat sau cel puţin au sprijinit grupul infracţional organizat, au devenit complici ai activităţii infracţionale scop. De ex. GRC a ridicat în total 45.279 USD,  DMD a ridicat în total 56.661 USD, NF a ridicat în total peste 42.000 USD, MA a ridicat în total peste 34.000 USD,  AVD a ridicat în total peste 31.000 USD, MRM a ridicat în total peste 21.000 USD, GD a ridicat în total peste 28.000 USD, BA a ridicat în total peste 39.000 USD iar DCA a ridicat în total peste 31.500 USD.

Prin ordonanţa din 07.04.2017 acţiunea penală a fost extinsă faţă de GRM, SŞS, VNC, SCVG zis "Ciorbă", "Asana" sau "Burtă", NDI, MAM, NML, DMA, RIA, NSG zis "Găină", CDC, LUR, PC zis "Bebiţă", PDO, VIC, CLV, SAC, UVC, DAC zis "Didi", CSP, DRC , NRN zis "Blue", PSD, fost "Botezatu", zis "Ciorobea", AV, ŞVD, BLC, RG, MCI, AD zis "Grasu", GRC, DMD, NF, MA, DA, AVD, BA, DCA, MRM, GD şi AA, pentru infracţiunile de constituire(sprijinire/aderare) a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. 1 C.pen., acces ilegal la un sistem informatic (coautorat şi/sau complicitate), în formă continuată, prev. de art. 360 alin. 1-3 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., fraudă informatică (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 249 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., transfer neautorizat de date informatice (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 364 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 364 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen. şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 365 alin. 1 lit. a şi b C.pen.., totul cu aplic. art. 38 alin. 1 şi 2 C.pen.

Ulterior au fost obţinute probe (înscrisuri, declaraţii de martori, declaraţii de inculpaţi) din care rezultă că au fost racolate pentru a ridica bani transferaţi fraudulos (în operaţiuni repetate, aşa încât se poate presupune rezonabil că au cunoscut activitatea ilicită a grupului, au aderat sau cel puţin au sprijinit grupul infracţional organizat, au devenit complici ai activităţii infracţionale scop) şi următoarele persoane: VIC  – care a ridicat în total peste 10.000 USD, GAD – care a ridicat în total peste 18.000 USD, DG – care a ridicat peste 4000 USD, TEG – care a ridicat în total peste 17.500 USD, RRA – care a ridicat în total peste 21.000 USD, DNC – care a ridicat în total peste 16.000 USD, CVS – care a ridicat în total peste 5000 USD şi GAL – care a ridicat în total peste 8000 USD, persoane faţă de care s-a extins acţiunea penală la data de 13.04.2017 pentru infracţiunile de constituire(sprijinire/aderare) a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. 1 C.pen., acces ilegal la un sistem informatic (coautorat şi/sau complicitate), în formă continuată, prev. de art. 360 alin. 1-3 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., fraudă informatică (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 249 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., transfer neautorizat de date informatice (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 364 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice (coautorat şi/sau complicitate) în formă continuată, prev. de art. 364 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen. şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 365 alin. 1 lit. a şi b C.pen., totul cu aplic. art. 38 alin. 1 şi 2 C.pen.

Prin încheierea nr. 107/14.04.2017 (pronunţată în cauza penală nr. 3702/63/2014/a255) Tribunalul Dolj a dispus luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii LAR, NRN, GRM, PCşi AA şi măsura arestului la domiciliu faţă de inculpaţii RRA, GAL, GD, AVD, VIC, GRC, DNC, TEG, MRM, DCA şi GAD, pe o durată de 30 de zile, până la data de 13.05.2017.

La data de 02.05.2017 acţiunea penală a fost extinsă faţă de B CG– care a primit/ridicat la data de 08.08.2013 o sumă totală de 6536 USD, SSF  – care în perioada 09.06.2013-07.08.2013 a primit/ridicat o sumă totală de 20955 USD (25 transferuri frauduloase), MDI – care în perioada 26.06-27.08.2013 a primit/ridicat o sumă totală de 8243 USD (9 transferuri frauduloase) şi MAP – care în perioada 10-24.08.2013 a primit/ridicat o sumă totală de 17.389 USD (21 transferuri frauduloase) pentru infracţiunile de constituire (sprijinire/aderare) a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. 1 C.pen., complicitate la acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 360 alin. 1-3 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., complicitate la fraudă informatică  în formă continuată, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 249 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., complicitate la transfer neautorizat de date informatice în formă continuată, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 364 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen., complicitate la interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice în formă continuată, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 364 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 – art. 36 alin. 1 C.pen. şi complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 365 alin. 1 lit. a şi b C.pen., totul cu aplic. art. 38 alin. 1 şi 2 C.pen..

Indicii temeinice/probe de săvârşire a infracţiunilor:

- declaraţiile inculpaţilor BDG(filele 29-33, vol. 27 din care rezultă activitatea infracţională a inculpatului GRM ), NRN(filele 21-24, vol. 50 prin care recunoaşte săvârşirea faptelor şi dă detalii despre activitatea inculpaţilor LAR şi AA) LAR (filele 52, 57 vol. 50,  prin care recunoaşte săvârşirea faptelor şi dă detalii despre activitatea inculpaţilor NRN, GRM şi AA), GD (filele 94-96, prin care a recunoscut săvârşirea faptelor şi a dat detalii despre activitatea infracţională a inculpaţilor LAR şi AD), AVD (filele 120-123, vol. 50, în care a recunoscurt parţial săvârşirea faptelor), BLC (filele 138-139, vol. 50, prin care a furnizat date despre o altă faptă de fraudă informatică), VIC (filele 149-150, vol. 50, prin care a recunoscut săvârşirea faptelor şi a furnizat date despre activitatea infracţională a inculpatului AA), PC(filele 160-161, vol. 50, prin a negat săvârşirea infracţiunilor de care este acuzat), GRC (filele 185-186, vol. 50, prin care a recunoscut săvârşitrea faptelor), DNC (filele 200-201, vol. 50, prin care a recunoscut săvârşirea faptei.) TEG (filele 211-213, vol. 50, prin care a recunoscut săvârşirea faptelor ),  MRM (filele 224-22 şi 234, vol. 50, prin care a recunoscut săvârşirea faptelor , DCA (filele 239-240, vol. 50, prin care a recunoscut parţial săvârşirea faptelor), GAL  (filele 11-1  şi 17, vol. 50, prin care a recunoscut săvârşirea faptelor), RRA (filele 40-42, vol. 50, prin care a recunoscut săvârşirea faptelor), GAD (filele 250-251, vol. 50, prin care a recunoscut săvârşirea faptelor şi a furnizat date despre activitatea infracţională a inculpaţilor LAR şi AD);

- declaraţiile martorilor BGE(vol. 39, filele 62-66 şi vol. 45, filele 7-11 – din care rezultă activitatea infracţională a inculpaţilor AA, LAR, PC şi NRN), VG(filele 15-16, vol. 40, din care rezultă activitatea infracţională a inculpatului LAR) şi  AG(filele 297-299, vol. 53, din care rezultă activitatea infracţională a inculpaţilor ADşi LAR);

- declaraţiile făptuitorilor/martorilor AF(fila 272, vol. 51, din care rezultă activitatea infracţională a inculpatului DCA), GI (filelel 300-302, vol. 51, din care rezultă indirect activitatea infracţională a inculpatului GRM);

- denunţ primit de la adresa de email "[email protected]", din care rezultă activiotatea infracţională a inculpatului BLC( fila 29, vol. 52);

- procese-verbale de percheziţie domiciliară efectuate la locuinţele inculpaţilor PC(vol. 51, filele 174-181, unde s-au găsit seminţe ce par de cannabis şi urme de materie pe un cântar electronic şi un grinder, date care coroborate cu datele furnizate de interceptarea şi înregistrarea unor convorbiri telefonice indică implicarea sa în operaţiuni ilicite cu dorguri de risc şi alte substanţe cu efect psihoactiv), GRM (filele 182-187, vol. 51, unde s-au găsit fragmente vegetale ce par a fi cannabis, 3 grindere, foiţe pentru confecţionat ţigarete artizanale, BLC (filele 247-251, vol. 51, percheziţii domiciliare în timpul căreia inculpatul a aruncat pe geam un telefon mobil, marca SAMSUNG şi un memory stick, marca TOSHIBA);

- proces-verbal de redare a unor comunicări efectuate de inculpatul PC(alias [email protected]) prin intermediul aplicaţiei yahoo mail/yahoo messenger – vol. 41, 299 file; relevante sunt comunicările cu userul [email protected] – de ex. cele de la filele 3, 5-7, 10-12, 25, 27-28,  cu userul advenger _2020 – de ex. cele de la filele 17-18 sau cu userul [email protected] – de ex. cele de la filele 298-299; este evidentă implicarea inculpatului în fraude informatice (de tipul celei analizate în prezenta cauză sau vânzări fictive de bunuri) spam – fals informatic - pentru obţinerea datelor de identificare a unor instrumente de plată electronică, skimming, ba chiar şi trafic de drooguri de risc şi alte produse susceptibile să aibă efecte psihoactive;

- plângerea formulată de Moneygram, inclusiv anexe - vol. 46, 238 file (din care rezultă sumele de bani ridicate de inculpaţi);

- note de redare în formă scrisă a unor convorbiri/comunicări telefonice interceptate  şi înregistrate în cauză – vol. 49, 91 file – din care rezultă activitatea infracţională a inculpaţilor LUR şi AD zis "Grasu" (relevante sunt convorbirile telefonice de la filele 22-25, 37, 47-48, 61-62, 69-74 );

- înscrisuri (analize întocmite de U.T.A..I. Craiova) din care rezultă sumele totale de bani ridicate de inculpaţii GRC– peste 45.000 USD (vol. 47, filele 99-100), DCA– peste 55.000 USD (vol. 47, filele 107-109), AVD– peste 31.000 USD (vol. 47, filele 110-111);

- rapoarte interne de investigaţii/percheziţii informatice efectuate de reprezentanţii Western Union – vol.42 - 308 file, vol. 43 – 173 file şi vol.44 - 228 file;

- procese-verbale de investigaţii/analiză a datelor furnizate de Moneygram şi Western Union - filele 173-178, vol. 39 – inculpatul GD, filele 209-212, vol. 39 – inculpatul MRM;

- date obţinute în urma accesării contului [email protected] – filele 120-125, vol. XXII şi filele 1-56, vol. XXIII (din care rezultă activitatea infracţională a inculpaţilor BDG, SVG zis "Ciorbă" sau "Burtă", NSG zis "Găină" şi GRM zis "Richi" ).

I. Există probe (declaraţii de făptuitori/inculpaţi, declaraţii de martori, înscrisuri) din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii LAR, NRN, GRM, PCşi AA au săvârşit infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi sunt incidente dispoziţiile art. 223 alin. 2 C.pr.pen.: au săvârşit infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare (cea mai gravă cu închisoare de la 2 la 7 ani), care aduc atingere relaţiilor sociale privind convieţuirea socială (a cărei existenţă este condiţionată de apărarea ordinii şi liniştii publice), relaţiilor sociale privind patrimoniul persoanelor fizice şi juridice şi relaţiilor sociale care implică încrederea populaţiei în securitatea şi integritatea sistemelor şi reţelelor informatice, a datelor informatice  procesate, iar prin modalitatea de săvârşire (în mod repetat, în diferite ţărin din Uniunea Europeană, o perioadă îndelungată de timp, prin implicarea unui număr mare de persoane, prin organizarea activităţii infracţionale), paguba totală produsă, generează o stare de pericol pentru ordinea publică (acea stare de nesiguranţă, temere a populaţiei privind capacitatea autorităţilor de a reprima astfel de activităţi ilicite sau chiar convingerea, nedorită, ce s-ar putea răspândi în rândul populaţiei că astfel de activităţi infracţionale pot prolifera.

Inculpatul PC nu a avut o conduită sinceră. În locuinţele inculpaţilor PC şi GRM au fost descoperite dovezi ce sugerează implicarea acestora în operaţiuni ilicite cu substanţe cu efect psihoactiv (droguri de risc sau alte substanţe cu efect psihoactiv).

Măsura preventivă a arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse inculpaţilor şi necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal şi prevenirea săvârşirii unei alte infracţiuni, aşa încât, în temeiul art. 234 şi urm. C.pr.pen. rap. la art. 202 alin. 1, 3 şi 4 lit. e, art. 223 alin. 2 şi art. 226 C.pr.pen.

S-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive luată faţă de inculpaţii LAR, NRN, GRM, PC şi AA pe o durată de încă 30 de zile, începând cu data 14.05.2017.

II. Există astfel probe (obţinute prin interceptarea şi înregistrarea unor convorbiri telefonice, acces  autorizat la un sistem informatic, declaraţii de făptuitori/inculpaţi, declaraţii de martori, înscrisuri) din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii RRA, GAL, GD, AVD, VIC, GRC, DNC, TEG, MRM, DCA şi GAD  au săvârşit infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi sunt incidente dispoziţiile art. 218 şi 223 alin. 2 C.pr.pen.: au săvârşit infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare (cea mai gravă cu închisoare de la 2 la 7 ani), care aduc atingere relaţiilor sociale privind convieţuirea socială (a cărei existenţă este condiţionată de apărarea ordinii şi liniştii publice), relaţiilor sociale privind patrimoniul persoanelor fizice şi juridice şi relaţiilor sociale care implică încrederea populaţiei în securitatea şi integritatea sistemelor şi reţelelor informatice, a datelor informatice procesate, iar prin modalitatea de săvârşire (în mod repetat, în diferite ţărin din Uniunea Europeană, o perioadă îndelungată de timp, prin implicarea unui număr mare de persoane, prin organizarea activităţii infracţionale), paguba totală produsă, generează o stare de pericol pentru ordinea publică (acea stare de nesiguranţă, temere a populaţiei privind capacitatea autorităţilor de a reprima astfel de activităţi ilicite sau chiar convingerea, nedorită, ce s-ar putea răspândi în rândul populaţiei că astfel de activităţi infracţionale pot prolifera.

Inculpaţii au avut o conduită sinceră, au indicat care au fost persoanele care i-au determinat să devină beneficiari ai unor sume de bani transferate fraudulos din conturile (mai exact limita de credit zilnică disponibilă) unor agenţi Western Union, Moneygram sau Ria Transfer. Unii dintre ei au şi acum o situaţie materială dificilă. Majoritatea aveau 18-22 de ani la data săvârşirii infracţiunilor.

Măsura preventivă a arestului la domiciliu este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse inculpaţilor şi necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal şi prevenirea săvârşirii unei alte infracţiuni, aşa încât, în temeiul art. 222 C.pr.pen. rap. la art. 218 C.pr.pen. şi art. 202 alin. 4 lit. d C.pr.pen.

S-a solicitat prelungirea măsurii arestului la domiciliu luată faţă de inculpaţii RRA, GAL, GD, AVD, VIC, GRC, DNC, TEG, DCA, MRM şi GAD, pe o durată de încă 30 de zile, începând cu data 14.05.2017.

Analizând pe fond propunerea de prelungire a măsurii de arest preventiv dispusă faţă de inculpaţii: LAR, NRN, GRM, PCşi AA, şi de prelungire a măsurii arestului la domiciliu luată faţă de inculpaţii: RRA, GAL, GD, AVD, VIC, GRC, DNC, TEG, DCA, MRM şi GAD, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că este întemeiată urmând a o admite pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 234 alin. (1) C. pr. pen., „arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, dacă temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii”, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile".

Subzistenţa temeiurilor care au determinat arestarea preventivă, una dintre cele două condiţii alternative prev. de art. 234 alin.1 C.p.p. presupune menţinerea şi pentru viitor a situaţiei de fapt şi a fundamentelor juridice care au stat la baza privării iniţiale de libertate a inculpatului. 

 Însuşi legiuitorul a avut în vedere faza incipientă a procesului penal care nu permite procurarea unor probe certe de vinovăţie, această condiţie fiind cerută numai pentru pronunţarea unei hotărâri de condamnare, in  condiţiile art. 396  alin. 3 Cpp, ci existenţa cel puţin a unor date şi informaţii cu caracter probator care să susţină o suspiciune  rezonabilă şi obiectivă că persoana a putut săvârşi o faptă prevăzută de legea penală.

Trebuie menţionat că  aplicabilitatea instituţiei prelungirii măsurii arestării preventive nu este determinată  în mod exclusiv de  necesitatea administrării unor probe, ci trebuie  verificata îndeplinirea condiţiilor prev. de art. 234 alin 1 Cpp privind subzistenta temeiurilor arestării ori, apariţia unor noi  temeiuri.

În procesul de analiză a legalităţii si temeiniciei acestor măsuri preventive se verifică totodată si stadiul anchetei penale, din punct de vedere al raportului dintre caracterul rezonabil al duratei măsurii si necesitatea  aflării adevărului si completei soluţionări a cauzei, conform art. 2 si 5 Cpp.

De asemenea, judecătorul de drepturi şi libertăţi va verifica în mod esenţial daca este îndeplinita condiţia alternativa a subzistentei temeiurilor care au fundamentat iniţial măsurile preventive, sau  apariţia unor noi temeiuri ce impun  necesitatea si proporţionalitatea măsurii privative de libertate.

Analizând propunerea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Craiova, în raport cu actele şi lucrările dosarului dar şi cu dispoziţiile legale menţionate, se apreciază că aceasta este întemeiată întrucât temeiurile avute în vedere cu ocazia luării măsurii arestării preventive subzistă în continuare şi nu s-au modificat, măsura arestării preventive dispusă fiind proporţională şi justificată, neimpunându-se în această fază a cercetărilor penale luarea unei alte măsuri preventive faţă de inculpaţi, raportat la scopul măsurilor preventive prevăzut de art. 202 alin. 3 NCPP.

Din probele administrate în cauză până la această dată, respectiv declaraţiile inculpaţilor LAR şi NRN, care au recunoscut comiterea faptelor (vol. 50, f. 21-23 şi f. 52-53), declaraţia inculpatului VIC, declaraţiile inculpaţilor LAR, care a arătat că inculpatul GRM a coordonat mai multe grupuri care au retras sume de bani, (vol. 50 f. 52-53), precum şi declaraţia inculpatului BD ş (vol. 27, f. 29-33) care a arătat că acest inculpat a avut activitatea infracţională menţionată, declaraţiile martorului BG(vol. 39 f. 62-68 şi vol. 45 f. 7-11), care a susţinut că acest inculpat a avut activitatea infracţională reţinută anterior, rezultă indicii temeinice care conduc la suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi comis infracţiunile pentru care sunt cercetaţi, care sunt din cele enumerate limitativ de art. 223 alin. 30C.p.p. sau pedepsite cu închisoare de 5 ani sau mai mare.

Pe de altă parte, nu exista impedimente legale pentru a se dispune prelungirea măsurii arestării  preventive pentru considerente ce au determinat anterior luarea măsurilor, atâta timp cât complexitatea cauzei, persoana inculpaţilor si particularităţile infracţiunilor presupus comise justifica menţinerea privării de libertate.

Sub aspectul existenţei probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 97 alin. 1 Cod procedură penală, constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.

Mai mult, acestei noţiuni îi corespunde cea de motive verosimile folosită de art. 5 pct. 1 lit. c din CEDO. În accepţiunea Curţii Europene a Drepturilor Omului prin motive verosimile se înţeleg date, informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvârşit infracţiunea respectivă (cauza Fox, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit), fără a fi necesar ca, la momentul luării sau menţinerii măsurii arestării preventive  să existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completă (cauza Murray c. Regatului Unit), nefiind necesar ca persoana să fie într-un final, acuzată sau trimisă în judecată.

Pericolul concret pentru ordinea publică este relevat de natura şi gravitatea deosebită a faptelor pentru care sunt cercetaţi, prin astfel de fapte aducându-se atingere unora dintre cele mai importante valori sociale ocrotite de lege, fiind în măsură să inducă astfel o rezonanţă socială negativă în rândul colectivităţii şi să creeze un sentiment de teamă şi insecuritate pentru cetăţeni, aspect care impune intervenţia promptă a autorităţilor judiciare.

Însăşi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat, în cauza Letellier c. Franţei, că, în cir¬cumstanţe excepţionale, prin gravitatea lor deosebită şi prin reacţia publicului la săvâr-şirea lor, anumite infracţiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice deten¬ţia înainte de proces, cel puţin pentru un timp; obstrucţionarea justiţiei şi pericolul de sustragere au constituit motive întemeiate de a refuza eliberarea unei persoane arestate preventiv apreciate ca atare de Curtea Euro¬peană în interpretarea art. 5 parag. 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului.

De aceea, în situaţia de faţă, se impune o astfel de reacţie a autorităţilor pentru a nu se crea neîncrederea în capacitatea justiţiei de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului pentru ordinea publică, pentru crearea unui echilibru firesc şi a unei stări de securitate socială.

De asemenea, nu se poate reţine că pericolul concret pentru ordinea publică s-ar fi estompat între timp deoarece termenul de aproximativ o lună de când s-a dispus arestarea inculpaţilor este un termen rezonabil, dată fiind complexitatea cauzei, caracterul transprontalier al infracţiunilor, numărul mare al persoanelor implicate în activitatea infracţională şi nu poate fundamenta o astfel de concluzie după cum nici circumstanţele personale ale acestora nu împiedică acordarea prelungirii duratei arestului preventiv faţă de subzistenţa motivelor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Totodată, ţinând seama de dispoziţiile art. 211 şi urm. C.p.p. şi art. 218 şi urm. C.p.p., instanţa apreciază că lăsarea în libertate a inculpaţilor, chiar şi sub condiţia respectării unor obligaţii stabilite de instanţa de judecată prin luarea măsurii controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, ar afecta buna desfăşurare a procesului penal, urmărirea penală nefiind finalizată, urmând să fie identificate şi audiate şi alte persoane implicate în activitatea infracţională precum şi alte părţi vătămate, unele dintre acestea locuind în afara teritoriului ţării.

Concluzionând, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că dispunerea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate (în speţă arestul la domiciliu) faţă de inculpaţi, nu este oportună în actualul stadiu al procesului, date fiind atât împrejurările anterior relevate, cât şi rezonanţa puternic negativă pe care fapte de natura celor presupus săvârşite de inculpaţi o au în rândul opiniei publice, iar împrejurările că aceştia au avut o atitudine sinceră, că sunt integraţi în familie şi societate sau că de la momentul comiterii faptelor până în prezent ar fi trecut o perioadă mare de timp, nu pot prevala şi nu pot determina luarea unei măsuri preventive mai uşoare.

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii RRA, GAL, GD, AVD, VIC, GRC, DNC, TEG, DCA, MRM şi GAD, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată, în conformitate cu dispozițiile art. 222 alin. (7) C. proc. pen., că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru prelungirea măsurii arestului la domiciliu față de inculpaţi, pentru următoarele considerente  .

Potrivit dispoziţiilor art. 222 alin. 2 C.p.p. " Arestul la domiciliu poate fi prelungit, în cursul urmăririi penale, numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 zile.

Subzistenţa temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestului la domiciliu, una dintre cele două condiţii alternative prevăzute de lege, presupune menţinerea şi pentru viitor a situaţiei de fapt şi a fundamentelor juridice care au stat la baza privării iniţiale de libertate a inculpatului. 

Trebuie menţionat că aplicabilitatea instituţiei prelungirii măsurii arestării preventive sau a arestului la domiciliu nu este determinată  în mod exclusiv de  necesitatea administrării unor probe, ci trebuie  verificata îndeplinirea condiţiilor prev. de art. 222 alin.2 Cpp privind subzistenta temeiurilor arestului la domiciliu ori  apariţia unor noi  temeiuri.

Astfel, judecătorul de drepturi şi libertăți reţine că inculpaţii sunt cercetaţi  pentru săvârșirea unor infracțiuni deosebit de grave, iar în cauză probele administrate până în acest moment, conturează presupunerea rezonabilă că inculpaţii sunt autorii faptelor pentru care sunt  cercetaţi.

Sub aspectul existenţei probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune, se reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 97 alin. 1 Cod procedură penală, constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal, iar în cauză chiar inculpaţii au recunoscut comiterea faptelor.

Cât priveşte condiţia ca măsura să fie necesară, judecătorul de drepturi şi libertăţi o apreciază ca fiind îndeplinită, având în vedere stadiul procesului penal, din care se desprinde nevoia ca inculpaţii să fie la dispoziţia organelor de urmărire penală pentru îndeplinirea actelor ce necesită prezenţa lor, dar şi pentru a împiedica săvârşirea de noi infracţiuni.

Criticile aduse referatului ce priveşte prelungirea măsurii procesuale, chiar dacă aparent ele sunt reale, în sensul că motivarea cuprinde elemente şi de generalitate, nu pot constitui în sine un element definitoriu care să determine o respingere a propunerii de prelungire a măsurii preventive, iar aprecierea temeiniciei formulate trebuie raportată nu numai la expunerea făcută în referat de către procurorul de caz ci şi la întregul material probatoriu, toate actele de urmărire penală efectuate până în acest moment procesual  de unde rezultă că organele de urmărire penală nu pot fi acuzate de inactivitate în această cauză.

De asemenea, nu se poate reţine că pericolul concret pentru ordinea publică avut în vedere la luarea acestei măsuri preventive s-ar fi estompat între timp deoarece termenul de aproximativ o lună de zile de când s-a dispus arestul la domiciliu faţă de inculpaţi este un termen rezonabil, dat fiind complexitatea cauzei şi nu poate fundamenta o astfel de concluzie după cum nici circumstanţele personale ale acestora nu împiedică acordarea prelungirii duratei arestului preventiv faţă de subzistenţa motivelor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a acestora.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi mai apreciază că dispunerea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate (în speţă controlul judiciar) faţă de inculpaţi, nu este oportună în actualul stadiu al procesului, date fiind atât împrejurările anterior relevate, cât şi rezonanţa puternic negativă pe care fapte de natura celor presupus săvârşite de inculpaţi o au în rândul opiniei publice, iar împrejurările că aceştia au avut o atitudine sinceră, că sunt integraţi în familie şi societate sau că de la momentul comiterii faptelor până în prezent ar fi trecut o perioadă mare de timp, nu pot prevala şi nu pot determina luarea unei măsuri preventive mai uşoare.

Totodată, ţinând seama de dispoziţiile art. 215 C.pr.pen, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că lăsarea în libertate a inculpaţilor, chiar şi sub condiţia respectării unor obligaţii stabilite de instanţa de judecată prin luarea măsurii preventive a controlului judiciar, ar afecta buna desfăşurare a procesului penal.

O astfel de concluzie nu echivalează cu încălcarea prezumţiei de nevinovăţie a inculpaţilor, căci examinarea respectivelor condiţii este obligatorie în temeiul dispoziţiilor legale mai sus menţionate şi nu conduc la stabilirea împrejurării că fapta există şi a fost comisă de inculpaţi în forma de vinovăţie cerută de lege.

Se constată astfel ca fiind îndeplinit atât caracterul necesar al măsurii privative de libertate, cât şi caracterul insuficient al altor măsuri preventive mai puţin coercitive decât arestul la domiciliu, în speţă controlul judiciar.

Având în vedere circumstanţele săvârşirii faptelor, precum şi din perspectiva faptului că urmărirea penală  este în desfăşurare şi urmează să fie definitivată, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată întemeiată propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de  Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova şi pe cale de consecinţă urmează să o admită.

În baza art. 234 şi urm. cod procedură penală, va dispune prelungirea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii LAR, NRN, GRM, PCşi AA, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 14.05.2017 până la data de 12.06.2017, inclusiv.

Va respinge cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu formulate de către inculpaţii LAR, NRN şi GRM şi cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar formulate de către inculpaţii  PCşi AA.

În baza art. 222 alin.2 C.pr.pen. va prelungi durata măsurii arestării la domiciliu a inculpaţilor  DCA, RRA, GAL, GD, AVD,  VIC, GRC, DNC, TEG, MRM şi GAD pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 14.05.2017 şi până la data de 12.06.2017, inclusiv.

Va respinge cererile de înlocuire a măsurii arestării la domiciliu cu măsura controlului judiciar formulată de către inculpaţii DCA, RRA, GAL, GD, AVD,  GRC, DNC, TEG, MRM şi GAD.

În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Admite propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova faţă de inculpaţii LAR,  NRN, zis "Blue",  GRM,  PC, zis "Bebiţă"  şi AA şi de prelungire a măsurii arestului la domiciliu faţă de inculpaţii DCA,  RRA, GAL,  GD,  AVD,  VIC,  GRC,  DNC, TEG, MRM şi GAD .

În baza art. 234 şi urm. cod procedură penală,

Dispune prelungirea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii LAR, NRN, GRM, PC şi AA, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 14.05.2017 până la data de 12.06.2017, inclusiv.

Respinge cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu formulate de către inculpaţii LAR, NRN şi GRM şi cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar formulate de către inculpaţii  PC şi AA.

În baza art. 222 alin.2 C.pr.pen.

Prelungeşte durata măsurii arestării la domiciliu a inculpaţilor  DCA, RRA, GAL, GD, AVD,  VIC, GRC, DNC, TEG, MRM şi GAD pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 14.05.2017 şi până la data de 12.06.2017, inclusiv.

Respinge cererile de înlocuire a măsurii arestării la domiciliu cu măsura controlului judiciar formulată de către inculpaţii DCA, RRA, GAL, GD, AVD,  GRC, DNC, TEG, MRM şi GAD.

În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de contestaţie în termen de 48 ore de la pronunţare.

Pronunţată în Camera de Consiliu, azi, 10 mai 2017, ora 13.30.

Judecător de drepturi şi libertăţi, Grefier,

EF LMG

Redact E.F./Tehnored. L.G.

11 Mai 2017/3ex

Domenii speta

Spete similare